Neurolog: „Opriți-vă să citiți cărți proaste, să vorbiți cu oamenii inculți și să ascultați muzică rea – aceste lucruri vă surmenează creierul!”

0
784

Neu­ro­log: „Opriți-vă să citiți cărți proas­te, să vor­biți cu oame­nii inculți și să ascul­tați muzi­că rea – aces­te lucruri vă sur­me­nea­ză cre­ie­rul!”

Neu­ro­lo­gul și psi­ho-ling­vis­tul rus, Tatia­na Cer­ni­go­v­s­ka­ia ține pre­le­geri inte­re­san­te și uti­le des­pre cre­ier, con­ști­in­ță și incon­ști­ent, psi­hic și inte­li­gen­ță arti­fi­ci­a­lă.

În acest arti­col, Tatia­nei Cer­ni­go­v­s­ka­ia a expli­cat conec­ta­rea din­tre lim­ba­jul și cre­ie­rul nos­tru, dar a răs­puns și la alte între­bări inte­re­san­te.

Să înce­pem:

De ce cre­ie­rul are capa­ci­ta­tea să memo­re­ze abso­lut totul?

Fie­ca­re din­tre noi se naș­te cu pro­pria rețea neu­ro­na­lă, în plus, copi­ii mici au mai mulți neu­roni decât adul­ții, apoi o par­te din­tre ei dis­par – pen­tru că sunt inu­tili. În con­ti­nu­a­re, pe aceas­tă rețea neu­ro­na­lă este scris tex­tul vie­ții noas­tre.

Când vine tim­pul ca omul să se întâl­neas­că cu Cre­a­to­rul, fie­ca­re își va pre­zen­ta pro­pri­ul text: ceea ce a mân­cat, a băut, cu cine a vor­bit, ce a făcut. Dacă omul nu este bol­nav de Alzhe­i­mer sau Par­kin­son, atunci cre­ie­rul sto­chea­ză toa­te infor­ma­ți­i­le prin care a tre­cut, miro­su­ri­le, gus­tu­ri­le etc. Dacă nu vă amin­tiți acest lucruri, nu înseam­nă că ele nu sunt în cre­ier. Exis­tă mul­te moda­li­tăți de a dove­di con­tra­ri­ul.

Prin urma­re, spun în mod con­stant: „Opriți-vă să citiți cărți proas­te, să vor­biți cu oame­nii inculți și să ascul­tați muzi­că rea – aces­te lucruri vă sur­me­nea­ză cre­ie­rul”.

De ce este atât de impor­tant lim­ba­jul pen­tru om?

În fie­ca­re nano­se­cun­dă pri­mim o can­ti­ta­te enor­mă de infor­ma­ție cu aju­to­rul vede­rii, auzu­lui, gus­tu­lui, miro­su­lui, pipă­i­tu­lui etc. Lim­ba­jul este unul din­tre instru­men­te­le care coor­do­nea­ză tot acest haos și sto­chea­ză infor­ma­ți­i­le în cutii sepa­ra­te.

El este cel care orga­ni­zea­ză cla­se și con­cep­te. Cel mai mare ling­vist din lume, Noam Chom­sky, este sigur că lim­ba­jul a fost cre­a­tă nu pen­tru comu­ni­ca­re, ci pen­tru gân­di­re, iar comu­ni­ca­rea este un pro­dus secun­dar a infor­ma­ți­ei pri­mi­te.

Noi ne naș­tem sau deve­nim per­so­na­li­tăți?

Dacă un copil s‑a năs­cut sănă­tos, acest lucru nu îi ofe­ră totul în via­ță. Pen­tru a se dezvol­ta ca per­so­na­li­ta­te, ar fi bine că aces­ta să facă par­te din via­ța soci­a­lă îna­in­tea vâr­stei de 3 ani, dar nu mai târ­ziu de 6 ani. Exis­tă doi fac­tori impor­tanți: gene­le și expe­rien­ța care vor da sau nu vor da naș­te­re unor abi­li­tăți înnăs­cu­te. Poți fi năs­cut un Mozart, dar să nu devii nici­o­da­tă.

Meca­nis­mul gene­tic este ace­lași pen­tru toți oame­nii?

Acum, exis­tă apro­xi­ma­tiv 6 mii de lim­bi pe Pământ, ele sunt foar­te dife­ri­te una de cea­lal­tă, dar sunt uni­te prin­tr-un meca­nism gene­tic comun, care per­mit ori­că­rui copil sănă­tos să învețe lim­ba mater­nă. Cre­ie­rul copi­lu­lui face un efort extra­or­di­nar să des­ci­fre­ze cel mai com­plex cod – cel al lim­ba­ju­lui.

Cre­ie­rul scrie un manu­al pen­tru el însuși – psi­ho­lo­gii și psi­hia­trii ar da ori­ce ca să des­ci­fre­ze acest meca­nism. Efor­tu­ri­le ști­in­țe­lor cog­ni­ti­ve în pre­zent vizea­ză înțe­le­ge­rea modu­lui în care func­țio­nea­ză meca­nis­mul gene­tic, deo­a­re­ce totul depin­de de el. Dacă vreo­da­tă vom câști­ga acest joc cu cre­ie­rul, vom obține totul ime­di­at – deși nu cred că este posi­bil.

Exis­tă o genă a memo­ri­ei?

Omul are un număr mare de gene care lucrea­ză asu­pra cre­ie­ru­lui, aces­ta este rezul­ta­tul între­gii evo­lu­ții. Exis­tă nume­roa­se cărți și spe­cu­la­ții des­pre gena memo­ri­ei, des­pre gena care răs­pun­de de gân­duri, dar de fapt ori­ci­ne are cel puțin o edu­ca­ție ele­men­ta­ră înțe­le­ge că ast­fel de lucruri com­ple­xe nu pot fi aso­ci­a­te cu o sin­gu­ră genă.

Sunt peri­cu­loa­se pen­tru cre­ier sar­ci­ni­le com­pli­ca­te?

La un semi­nar, am urmă­rit ce se întâm­pla în cre­ier în tim­pul unei sar­cini com­pli­ca­te, când ai de înde­pli­nit ceva în ritm alert. Atunci am des­co­pe­rit că aces­ta tre­ce printr‑o sta­re teri­bi­lă când e vor­ba de mult de lucru con­tra­cro­no­me­tru, dar pe de altă par­te stre­sul mode­rat este util pen­tru cre­ier.

Celu­le ner­voa­se se res­ta­bi­lesc?

Unii încă mai repe­tă că celu­le­le ner­voa­se nu se rege­ne­rea­ză, dar acest lucru nu este ade­vă­rat. Totul depin­de de fap­tul dacă for­țați cre­ie­rul să lucre­ze. Aces­ta ar tre­bui să fie expus con­stant la mun­că inte­lec­tu­a­lă. Dacă nu faceți exer­ci­ții – muș­chii se atro­fi­a­ză, la fel se întâm­plă și cu cre­ie­rul.

Dacă citiți, stu­di­ați, pic­tați, memo­rați – veți avea o pre­dis­pu­ne­re mini­mă la Alzhe­i­mer. Oame­nii des mă întrea­bă: „Cafea­ua afec­tea­ză cre­ie­rul?” – Desi­gur – cafea­ua, cea­i­ul ver­de, alco­o­lul afec­tea­ză cre­ie­rul mai mult ca stre­sul sau emo­ți­i­le nega­ti­ve. (Sur­sa: povestiri.net).


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply