ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ, un moment de armonie și echilibru

0
794
Booking.com

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ 2019: Sfâr­și­tul ier­nii astro­no­mi­ce este mar­cat pe data de 20 mar­tie, aceas­ta fiind și ziua în care are loc echi­noc­ți­ul de pri­mă­va­ră, adi­că momen­tul în care ziua este ega­lă cu noap­tea.

În aceas­ta zi înce­pe noul an agrar, iar copi­ii bat ritu­a­lic pămân­tul cu bețe­le sau cio­me­ge­le, alun­gând fri­gul: „Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vre­me bună/ Pe la noi pe bătă­tu­ră”. Tra­di­ți­i­le spi­ri­tu­a­le ale Echi­noc­ți­u­lui de pri­ma­va­ră spun că ori­ce for­mă de evo­lu­ție are trei eta­pe dis­tinc­te: cre­a­ția, men­ți­ne­rea și resorb­ția sau dis­tru­ge­rea. La toa­te aces­tea se ada­u­gă și momen­tul de apo­geu a ceea ce s-a cre­at.

Ast­fel, echi­noc­ți­ul de pri­mă­va­ră sim­bo­li­zea­ză cre­a­ția, sols­ti­ți­ul de vară apo­ge­ul, echi­noc­ți­ul de toam­nă înce­pe­rea peri­oa­dei de resorb­ție și sols­ti­ți­ul de iar­nă peri­oa­da de con­ser­va­re, care echi­va­lea­ză cu momen­tul de pre­gă­ti­re pen­tru un nou ciclu tem­po­ral.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2019. Ritu­a­luri 

Nume­roa­se ritu­a­luri păgâ­ne cele­brau echi­no­cţi­ul de pri­mă­va­ră mai ales pen­tru impor­tanţa sa în cre­ş­te­rea fer­ti­li­tă­ţii pămân­tu­lui şi a natu­rii în gene­ral. La Şin­ca Veche, unde se pre­su­pu­ne că dacii aveau într-ade­văr un locaş de cult în gro­tă, se vor fi adus desfă­şu­rat dan­suri ritu­a­le şi sacri­fi­cii cu oca­zia echi­no­cţi­u­lui de pri­mă­var.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2019. Ca să ne mear­gă bine mereu, în aceas­tă zi tre­bu­ie să avem o ati­tu­di­ne pozi­ti­vă și să evi­tăm cer­tu­ri­le cu cei dragi, pen­tru că, în caz con­trar, vom stri­ca armo­nia adu­să de ener­gi­i­le uni­te ale zilei și ale nop­ții. Tot­o­da­tă, nu tre­bu­ie să facem rău ani­ma­le­lor, pen­tru că acest rău poa­te fi întors împo­tri­va noas­tră.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ repre­zin­tă momen­tul când Pămân­tul este cel mai aproa­pe de Soa­re şi înce­pând de la aceas­tă dată dura­ta zilei va fi în con­ti­nuă cre­ş­te­re, iar cea a nopţii în scă­de­re, până la data de 21 iunie, când va avea loc sols­ti­ţi­ul de vară.

Echi­no­cţi­ul are loc de două ori pe an, de Pri­mă­va­ră şi de Toam­nă, fiind dată care mar­chea­ză momen­tul când ziua este ega­lă cu noap­tea.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2019. Echi­no­cţi­ul de pri­mă­va­ră mar­chea­ză înce­pu­tul pri­mă­ve­rii astro­no­mi­ce în emis­fe­ra nor­di­că, iar în emis­fe­ra sudi­că al toam­nei, unde are loc echi­no­cţi­ul de toam­nă.

Atunci Soa­re­le tre­ce prin punc­tul ver­nal. Prin urma­re, ziua va fi ega­lă cu noap­tea şi aceas­tă va cre­ş­te până în momen­tul sols­ti­ţi­u­lui de vară.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2019. În emis­fe­ra sudi­că înce­pe toam­na

În emis­fe­ra sudi­că a Pămân­tu­lui, feno­me­nul este invers, ast­fel că în regiu­ni­le res­pec­ti­ve acest moment mar­chea­ză înce­pu­tul toam­nei astro­no­mi­ce. Tot­o­da­tă, în regiu­ni­le pola­re, în emis­fe­ra nor­di­că, înce­pe lun­ga zi pola­ră, iar în cea sudi­că înce­pe noap­tea pola­ră, care vor dura, fie­ca­re, câte şase luni.

Con­ci­li­ul de la Nice­ea a decre­tat în 325 că “ziua de Paș­te va fi în pri­ma dumi­ni­că dupa pri­ma lună pli­nă care cade după sau de echi­noc­ți­ul de pri­mă­va­ră”. Se poa­te pune între­ba­rea jus­ti­fi­ca­tă: dacă ziua Paș­te­lui depin­de de soa­re­le și luna de pe cer, cum este posi­bil ca bise­ri­ci­le să nu fie de acord?

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2019. Cau­za este încre­de­rea în meto­de de cal­cul care apro­xi­mea­ză miș­ca­rea soa­re­lui și a lunii. În timp, uti­li­zând aces­te meto­de mate­ma­ti­ce, bise­ri­ci­le au înce­put să folo­seas­că un “soa­re” și o “lună” care nu mai cores­pun­deau cu soa­re­le și luna de pe cer. Diver­gen­țe­le din­tre cal­cu­le și obser­va­ți­i­le astro­no­mi­ce au fost corec­ta­te în une­le cazuri, de exem­plu prin tre­ce­rea la calen­da­rul Gre­go­ri­an.

Cato­li­cii sta­bi­lesc pri­ma luna pli­nă de după echi­no­cţiu, folo­sind o serie de cal­cu­le şi tabe­le ecle­zi­as­ti­ce, pe când orto­do­cşii iau ca reper luna pli­nă astro­no­mi­că.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2019. Un moment de armo­nie și echi­li­bru

Tra­di­țio­nal, momen­tul Echi­noc­ți­u­lui este un moment de armo­nie și echi­li­bru, în care ziua și noap­tea sunt într-o per­fec­tă balan­ță.

Echi­noc­ți­ul de Pri­mă­va­ră din acest an stă sub sem­nul echi­li­bru­lui pe toa­te pla­nu­ri­le dar, mai ales, al echi­li­bru­lui pe plan ener­ge­tic.

Pen­tru că, doar atunci când ener­gi­i­le diur­ne sunt în echi­li­bru cu ener­gi­i­le noc­tur­ne, când ener­gi­i­le spi­ri­tu­a­le sunt în echi­li­bru cu ener­gi­i­le telu­ri­ce, atunci când pute­rea con­su­ma­tă de sis­te­mul ener­ge­tic uman este în per­fect balans cu ener­gia atra­să de aces­ta în inte­ri­o­rul său, atunci este pace.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2019. Datini şi obi­ce­iuri

În aceas­tă zi înce­pe noul an agrar, iar copi­ii bat ritu­a­lic pămân­tul cu beţe­le sau cio­me­ge­le, alun­gând fri­gul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vre­me bună/ Pe la noi pe bătă­tu­ră”.

Tra­di­ţi­i­le spi­ri­tu­a­le ale Echi­no­cţi­u­lui de pri­mă­va­ră spun că ori­ce for­ma de evo­lu­ţie are trei eta­pe dis­tinc­te: cre­a­ţia, menţi­ne­rea şi resor­bţia sau dis­tru­ge­rea. La toa­te aces­tea se ada­u­gă şi momen­tul de apo­geu a ceea ce s-a cre­at.

Ast­fel, echi­no­cţi­ul de pri­mă­va­ră sim­bo­li­zea­ză cre­a­ţia, sols­ti­ţi­ul de vară apo­ge­ul, echi­no­cţi­ul de toam­nă înce­pe­rea peri­oa­dei de resor­bţie şi sols­ti­ţi­ul de iar­nă peri­oa­da de con­ser­va­re, care echi­va­lea­ză cu momen­tul de pre­gă­ti­re pen­tru un nou ciclu tem­po­ral.

Con­form tra­di­ţi­ei cre­ş­ti­ne, Paş­te­le este ser­bat întot­dea­u­na în pri­ma dumi­ni­că după Luna Pli­nă de după echi­no­cţiu.

Oame­nii recu­nosc echi­no­cţi­ul de pri­mă­va­ră de mii de ani. Pen­tru mul­te civi­li­za­ţii anti­ce eve­ni­men­tul mar­ca reîn­toar­ce­rea la belşug — adi­că hra­na înce­pea să fie pro­cu­ra­tă mai uşor. Mai mult, vechii egip­te­ni au con­stru­it Sfin­xul în aşa fel încât aces­ta „pri­veş­te” exact în punc­tul în care soa­re­le răsa­re cu oca­zia echi­no­cţi­u­lui de pri­mă­va­ră. Tot­o­da­tă, pri­ma zi de pri­mă­va­ră astro­no­mi­că coin­ci­dea cu pri­ma zi a anu­lui per­san şi era mar­ca­tă prin 13 zile de petre­ceri.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2019. În cul­tu­ră ame­rin­dia­nă se ţineau ritu­a­luri şi dan­suri în onoa­rea Soa­re­lui. Indie­nii Sio­ux plan­tau în aceas­tă zi un arbo­re cere­mo­n­i­al ce repre­zen­ta o legă­tu­ră între Cer şi Pământ.

În fie­ca­re an, în aceas­tă zi sanc­tu­a­rul de la Teo­ti­hu­a­can din Mexic este luat cu asalt de sute de turi­şti dor­nici să cele­bre­ze echi­no­cţi­ul de pri­mă­va­ră.

Chi­ne­zii cre­deau că în ziua în care cade echi­no­cţi­ul de pri­mă­va­ră ouă­le (sim­bo­luri ale fer­ti­li­tă­ţii) pot să stea în echi­li­bru, deo­a­re­ce gra­vi­ta­ţia este ega­lă în toa­te părţi­le. Şti­inţa a ară­tat că acest lucru nu este ade­vă­rat, con­form ziarulevenimentul.ro.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2019. Astro­lo­gii susţin că momen­tul când ziua devi­ne ega­lă cu noap­tea sim­bo­li­zea­ză o sta­re de armo­nie, de trans­for­ma­re pro­fun­dă atât a natu­rii exte­ri­oa­re, cât şi o trans­for­ma­re bene­fi­că a natu­rii noas­tre uma­ne. În peri­oa­da echi­no­cţi­u­lui de pri­mă­va­ră totul se tre­zeş­te la via­ţă, tin­de să iasă la supra­fa­ţă, să se bucu­re de ener­gi­i­le pro­fun­de ale primăverii.Astfel, înce­pând din 20 mar­tie, dura­ta zilei faţă de cea a nopţii va fi în con­ti­nuă cre­ş­te­re până la data de 21 iunie, când va avea loc sols­ti­ţi­ul de vară.

La momen­tul echi­no­cţi­u­lui de pri­mă­va­ră, Soa­re­le tra­ver­sea­ză ecu­a­to­rul ceresc, tre­când din emis­fe­ra aus­tra­lă a sfe­rei cereşti în cea bore­a­lă. Ast­fel, ziua va fi ega­lă cu noap­tea şi va cre­ş­te până la sols­ti­ţi­ul de vară. Con­form tra­di­ţi­ei popu­la­re în aceas­tă zi înce­pe noul an agrar, iar copi­ii bat ritu­a­lic pămân­tul cu beţe­le, alun­gând fri­gul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vre­me bună/ Pe la noi pe bătă­tu­ră“. Spe­cia­li­ş­tii în Etno­gra­fie şi Fol­clor spun că în vechi­me se aprin­deau focuri pen­tru “a arde” iar­na şi a rena­ş­te, prin căl­du­ră, spi­ri­tul pri­mă­ve­rii. Obi­ce­iul a fost asi­mi­lat în cre­ş­ti­nis­mul româ­nesc sub for­ma Focu­ri­lor Sfinţi­lor.

Se cre­de că focu­ri­le şi rugă­ciu­ni­le sfinţi­lor aju­tă la depă­şi­rea momen­tu­lui cru­ci­al al echi­no­cţi­u­lui, înclinând favo­ra­bil echi­li­brul din­tre lumi­nă şi întu­ne­ric. Se mar­chea­ză ast­fel în chip ritu­a­lic un feno­men astro­no­mic obi­ş­nu­it, dar care dă dire­cţia pen­tru acti­vi­tă­ţi ome­neşti spe­ci­fi­ce. Cu pri­le­jul echi­noc­ti­u­lui se săr­bă­to­reş­te şi por­ni­rea plu­gu­lui, moment con­sa­crat în mai toa­te cul­tu­ri­le lumii, indi­fe­rent de reli­gie”, spun spe­cia­li­ş­tii în Etno­gra­fie şi Fol­clor de la Muze­ul Dună­rii de Jos din Călă­ra­şi. Se cură­ţă live­zi­le şi gră­di­ni­le De alt­fel, în mar­tie sunt pro­gra­ma­te toa­te lucră­ri­le de pri­mă­va­ră la câmp şi în gos­po­dă­rii, semn că natu­ra reîn­vie.

În lumea sate­lor încă se mai ţine cont de super­sti­ţii. Cine mănân­că urzici în aceas­tă lună, pri­ma buru­ia­nă din mar­tie, va fi sănă­tos tot anul. Încă din pri­me­le zile ale lunii, gos­po­da­rii încep lucrul în cur­te şi la câmp: se cură­ţă live­zi­le şi gră­di­ni­le şi tot în aceas­tă lună se scot stu­pii de la ier­nat. Cei care au pomi de soi în gră­di­nă şi i-au aco­pe­rit pes­te iar­nă, luna mar­tie este momen­tul per­fect pen­tru a-i des­co­peri. Atenţie, însă, la nopţi­le fri­gu­roa­se, când aceşti pomi tre­bu­ie din nou aco­pe­ri­ţi.

În luna mar­tie, în fun­cţie de carac­te­ris­ti­ci­le meteo ale peri­oa­dei, se declanşea­ză însămânţa­rea cul­tu­ri­lor de pri­mă­va­ră. Ast­fel, dacă solul şi tim­pul per­mit, se pot însămânţa cul­tu­ri­le din pri­ma epo­că: grâul şi orzoai­ca de pri­mă­va­ră, mază­re, lucer­na, tri­foi, borceag, când tem­pe­ra­tu­ra în sol ajun­ge la 3–6 gra­de Cel­si­us, iar la tem­pe­ra­tu­ra de 6 gra­de se pot plan­ta car­tofi, spu­ne Aure­li­an Dobre, fer­mi­er din judeţul Călă­ra­şi. Soa­re­le tra­ver­sea­ză Ecu­a­to­rul ceresc Înce­pând din 20 mar­tie, dura­ta zilei faţă de cea a nopţii va fi în con­ti­nuă cre­ş­te­re până la data de 21 iunie, când va avea loc sols­ti­ţi­ul de vară.

La momen­tul echi­no­cţi­u­lui de pri­mă­va­ră, Soa­re­le tra­ver­sea­ză ecu­a­to­rul ceresc, tre­când din emis­fe­ra aus­tra­lă a sfe­rei cereşti în cea bore­a­lă. Ast­fel, ziua va fi ega­lă cu noap­tea şi va cre­ş­te până la sols­ti­ţi­ul de vară. Când Soa­re­le se află în acest punct, numit punct ver­nal, el des­crie miş­ca­rea diur­nă în lun­gul ecu­a­to­ru­lui ceresc, feno­men ce deter­mi­nă, la data res­pec­ti­vă, ega­li­ta­tea dura­tei zile­lor cu cea a nopţi­lor, indi­fe­rent de lati­tu­di­ne.

Des­cri­e­rea de mai sus este vala­bi­lă doar pen­tru lati­tu­di­ni­le nor­di­ce ale Ter­rei. În emis­fe­ra sudi­că a Pămân­tu­lui, feno­me­nul tre­bu­ie inter­pre­tat invers, ast­fel că în regiu­ni­le res­pec­ti­ve acest moment mar­chea­ză înce­pu­tul toam­nei astro­no­mi­ce. Tot­o­da­tă, în regiu­ni­le pola­re, în emis­fe­ra nor­di­că înce­pe lun­ga zi pola­ră, iar în cea sudi­că înce­pe noap­tea pola­ră, care vor dura, fie­ca­re, şase luni.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ 2019, astăzi, Mier­curi, 20.03.2019, ora 23:58.


Man­ga­lia News, 20.03.2019. (sur­sa: c-dor Romi­că Dăni­lă).


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele