Politica minciunii [OPINII]

0
194

Poli­ti­ca min­ciu­nii [OPINII].

Exis­tă drep­tul de a minți în poli­ti­că? Sau în poli­ti­că doar se min­te? Cine sta­bi­leș­te limi­te­le, pro­por­ți­i­le? Aici inter­vi­ne drep­tul nos­tru de cetă­țeni. Noi tre­bu­ie să sta­bi­lim dacă accep­tăm să fim min­țiți și tot noi, pro­por­ția min­ciu­nii. Nu am văzut vre­un poli­ti­cian din comu­ni­ta­tea noas­tră care să se „lepe­de” de min­ciu­ni­le spu­se în cam­pa­nie și, oda­tă ajuns la pute­re, să se dedi­ce cu ade­vă­rat comu­ni­tă­ții. Pe de altă par­te, nu am văzut un min­ci­nos  noto­riu în cam­pa­nie care de a doua zi să fie un om cin­stit.

 

Ceea ce se schim­bă în rela­ția ade­văr – min­ciu­nă în poli­ti­că este cali­ta­tea comen­ta­ri­i­lor și dimen­siu­nea nume­ri­că a celor care le apre­cia­ză, cri­ti­când ast­fel dis­to­r­sio­nă­ri­le poli­ti­cie­ni­lor. În ulti­mii ani au fost nenu­mă­ra­te exem­ple în care o sin­gu­ră pos­ta­re pe inter­net a unui poli­ti­cian a însem­nat nu doar por­ni­rea aces­tu­ia pe ară­tu­ră, ci și ieși­rea com­ple­tă în decor și de pe lis­te pen­tru ori­ce alte pro­ce­se elec­to­ra­le ulte­ri­oa­re.

Inter­ne­tul per­mi­te astăzi ori­cui să fie influ­ent în cer­cul său de pri­e­te­ni – indi­fe­rent cât de mare este și acel cerc poa­te să fie unit împo­tri­va unui anu­mit tip de mesaj poli­tic venit prin pre­să sau în ori­ce alt mod.

Noi, româ­nii, avem des­tu­le pro­ver­be care să sanc­țio­ne­ze min­ciu­na, ceea ce ara­tă că nu tot tim­pul am fost pasivi în fața ei și a efec­te­lor sale. Dar, par­că ceva s‑a schim­bat: Știm că un poli­ti­cian min­te și nu luăm ati­tu­di­ne. În tole­răm, îl igno­răm, dar puțini au cura­jul să îl con­frun­te.

E bine că se poa­te ter­mi­na carie­ra unui poli­ti­cian, dacă este prins cu min­ciu­na. Răs­pun­sul este „un mare Da“, pen­tru că nici o carie­ră nu s‑a ter­mi­nat, dacă omul a acțio­nat moral, corect și adec­vat din punct de vede­re pro­fe­sio­nal. De ace­ea, dacă inter­ne­tul aju­tă la ară­ta­rea caren­țe­lor unui om poli­tic, să apre­ci­em aceas­ta.

Să nu cre­dem că un incom­pe­tent sau un imo­ral într‑o func­ție poli­ti­că va face bine în dome­ni­ul res­pec­tiv. A aștep­ta rezul­ta­tul ale­ge­ri­lor este o nai­vi­ta­te – chiar o pros­tie –, pen­tru că, în fie­ca­re zi, poli­ti­cia­nul imo­ral și incom­pe­tent va adă­u­ga alte erori într-un dome­niu de acti­vi­ta­te, iar sco­pul poli­ti­cii este împli­ni­rea bine­lui public.

Cum putem decla­ma min­ciu­na? Cine tre­bu­ie să o facă? Inter­ne­tul este cea mai ușoa­ră cale de a sanc­țio­na un min­ci­nos și de a fi con­strâns să-și ia jucă­ri­i­le și să ple­ce. Cred că de aici tre­bu­ie por­ni­tă schim­ba­rea unei comu­ni­tăți: să sanc­țio­năm toa­te afir­ma­ți­i­le ce nu sunt con­for­me cu rea­li­ta­tea, atat ale admi­nis­tra­ți­ei loca­le cat și ale pute­rii cen­tra­le.

Kon­tes­to, ianu­a­rie — febru­a­rie 2019.


COMENTARII:

N.CNimic nu le dă poli­ti­cie­ni­lor drep­tul de a minţi în spa­ţi­ul public, de a minţi ale­gă­to­rii, adi­că de a le spu­ne sau a le pro­mi­te lucruri des­pre care ştiu foar­te bine că nu sînt ade­vă­ra­te.

Cînd poli­ti­cia­nul care gîn­deş­te “sper că voi putea mări sala­ri­i­le”, spu­ne elec­to­ra­tu­lui “voi mări sala­ri­i­le”, elec­to­ra­tul aude “va fi bine”, sau “se măresc sala­ri­i­le”. În nici un caz publi­cul nu aude “mint că măresc sala­ri­i­le, ca să mă vota­ţi”. 

Dar poli­ti­cie­nii sînt com­plet rupţi de rea­li­ta­tea în care tră­im noi, ale­gă­to­rii.
Gîn­di­rea dezi­de­ra­ti­vă a lide­ri­lor naş­te monş­tri în cape­te­le publi­cu­lui cre­dul şi plin de spe­ranţă.

Cînd poli­ti­cia­nul spu­ne ade­vă­rul, sca­pă şi de pre­siu­nea stu­pi­dă de a mulţumi pe toa­tă lumea. Dar la fel sca­pă şi atunci cînd min­te, fără să‑l inte­re­se­ze că nemulţu­meş­te publi­cul.

Şi atunci, cum facem noi, publi­cul, să ieşim din situ­a­ţia de “mat”?

Eu zic că e sim­plu: le spu­nem TUTUROR poli­ti­cie­ni­lor, în gura mare şi, privindu‑i în ochi: “MINŢI, STIMABILE!”. Sau un “NU TE CRED”, indi­fe­rent.

Să‑i obli­găm să pro­be­ze ce afir­mă. În felul ăsta ei îşi mai taie din pro­mi­siuni, iar noi avem mai puţi­ne teme de făcut aca­să.

Eu nu accept să fiu minţit. Pro­porţia min­ciu­nii: zero.
Gata. Eu am sta­bi­lit.

Voi?


Man­ga­lia News, 03.02.2019.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele