Visit Dobrogea: Bătrânul polis Callatis a devenit cu timpul Mangalia

0
193
Booking.com

Visit Dobro­gea: Bătrâ­nul polis Cal­la­tis a deve­nit cu tim­pul Man­ga­lia.

O vre­me a fost doar un sim­plu sat de pes­cari, greu de com­pa­rat cu aşe­ză­ri mult mai dezvol­ta­te ale Dobro­gei, pre­cum Med­gi­dia, Kus­ten­d­ge, Cer­na­vo­da, Baba­dag sau Tul­cea.

După pri­mul răz­boi mondi­al situ­a­ţia s-a schim­bat însă total iar Man­ga­lia a cunos­cut o dezvol­ta­re extra­or­di­na­ră, ce a făcut ca aşe­za­rea să rede­vi­nă ”prea­fru­moa­sa” urbe a Pon­tu­lui, ase­me­nea Cal­la­ti­su­lui elen de altă­da­tă. Cea mai fru­moa­să peri­oa­dă a Man­ga­li­ei de secol XX a fost cea inter­be­li­că, numi­tă ulte­ri­or de către multi autori Vâr­sta de Aur. Secre­tul ascen­siu­nii Man­ga­li­ei este por­tul ferit, aflat în apro­pi­e­rea fru­moa­se­lor pla­je largi şi înso­ri­te. Ora­şul a cres­cut oda­tă cu Por­tul.

A deve­nit urbea pre­fe­ra­tă a unor mari arti­şti şi inte­lec­tu­ali ai vre­mii. În afa­ra lui Ior­ga, aici îşi aveau case de vacanţă Ale­xan­dru Vla­hu­ţă şi Vasi­le Pâr­van.

Pic­to­rii Tonit­za şi Şira­to veneau mereu aici pen­tru a sur­prin­de pei­sa­je­le super­be ale zonei, iar Păs­to­rel Teo­do­rea­nu putea fi şi el ade­sea văzut com­pu­nân­du-şi cele­bre­le epi­gra­me, în timp ce degus­ta un şpriţ rece pe tera­sa vre­u­nei câr­ci­umi din oraş.

Iată cum era des­cri­să Man­ga­lia in 1933 de Geor­ge Săn­du­les­cu, unul din­tre căr­tu­ra­rii îndră­gos­ti­ţi de loca­li­ta­te şi de împre­ju­ri­mi­le aces­te­ia:

La ami­a­ză, când soa­re­le arun­că raze ver­ti­ca­le dea­su­pra capu­lui, ora­şul apa­re ca o îngră­mă­di­re de case moar­te, albe, ce stră­lu­cesc în soa­re de nu te poţi uita la ele… cu negus­tori ce moţă­ie pe un sca­un, în faţa pră­vă­li­ei şi turci care la colţuri, îţi ofe­ră aca­de­le.

Dacă ieşi însă din oraş şi cobori la vale, la pla­je, impre­sia se schim­bă: mare, lume, culori vii, miş­ca­re, via­ţă… În port, via­ţa este acti­vă, coră­bii pli­ne vin de la Con­stanţa, Brăi­la şi Suli­na, adu­când lem­ne de foc, buş­te­ni, căr­buni, petrol… Ele anco­rea­ză în inte­ri­o­rul unghiu­lui din­tre digul nou, în rada adân­că, cu un far puter­nic…

Bărci cu panze şi cu lopeţi stau la dis­po­zi­ţia vizi­ta­to­ri­lor. În zori şi pe înse­ra­te, pes­ca­rii, mai toţi turci, ies în larg, de unde se intorc cu băr­ci­le încăr­ca­te cu scrum­bii, cal­cani, une­ori cu câte un lup de mare. Excur­si­o­ni­şti, pe digul geno­vez, prind cu undi­ţa scrum­bii, unii, mai buni îno­tă­ta­tori prind peş­tii cu mana, cule­gan­du-i de pe la fun­dul apei, unde ei se află în ban­curi com­pac­te… Pla­ja Man­ga­lia este cea mai fru­moa­să…, în ori­ce caz e cea mai mare, de aici şi însem­nă­ta­tea ei…”

(sur­sa: povestilemariinegre.ro, Cris­ti­an Cea­le­ra. Foto: Cla­boo Media).


Man­ga­lia News, 21 ianu­a­rie 2019.


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele