Se împlinesc 160 de ani de când Alexandru Ioan Cuza a devenit domn al Moldovei

    0
    221

    Se împli­nesc 160 de ani de când Ale­xan­dru Ioan Cuza a deve­nit domn al Mol­do­vei. Pe 5 ianu­a­rie 1859, Ale­xan­dru Ioan Cuza era ales domn al Mol­do­vei.

    ”Jur în fața țării mele că voi păzi cu sfin­țe­nie drep­tu­ri­le și inte­re­se­le patri­ei, că voi fi cre­din­cios Con­sti­tu­ți­ei în tex­tul și spi­ri­tul ei, că în toa­tă domnia mea voi pri­ve­ghea la res­pec­ta­rea legi­lor pen­tru toți și în toa­te, uitând toa­tă pri­go­ni­rea și toa­tă ura, iubind deo­po­tri­vă pe cel care m‑a iubit și pe cel ce m‑a urât, nea­vând îna­in­tea ochi­lor mei decât bine­le și feri­ci­rea nați­ei româ­ne”.

    Ca urma­re a răz­bo­i­u­lui Cri­me­ii (1853–1856), con­flict în care Rusia a fost înfrân­tă de Impe­ri­ul Oto­man și ali­a­ții săi englezi și fran­cezi, la Paris s‑a orga­ni­zat o întru­ni­re a Mari­lor Puteri în cadrul căre­ia s‑a redac­tat o Conv­ne­ție unde, prin­tre alte­le, se pre­ve­dea Uni­rea Prin­ci­pa­te­lor Mol­do­va și Vala­hia. Fie­ca­re Prin­ci­pat urma să aibă domn, guvern și adu­na­re legi­sla­ti­vă sepa­ra­tă. Sufra­gi­ul cu pri­vi­re la com­po­nen­ța Adu­nă­rii elec­ti­ve și asu­pra ale­ge­rii al dom­nu­lui, urma a fi supra­ve­ghe­at de un organ spe­cial numit căi­mă­ci­me.

    Pe 28 decem­brie 1858 când au fost des­chi­se lucră­ri­le Adu­nă­rii elec­ti­ve a Mol­do­vei, popo­rul i‑a salu­tat pe depu­tați cu ura­le de „Tră­i­as­că Româ­nia!”

    În nume­le Căi­mă­că­mi­ei la 1 ianu­a­rie, Anas­ta­sie Panu a dat expre­sie încre­de­rii gene­ra­le în des­ti­ne­le naționale:”Trecutul dis­pa­re în urma noas­tră cuprins de pre­ju­de­cări și de deo­se­bi­te slă­bi­ciuni, care pola­ri­zea­ză întot­dea­u­na pro­gre­sul și feri­ci­rea. Vii­to­ri­mea ni se des­chi­de azi sub neno­ro­ci­te aus­pi­cii. Să ne dăm mâna a lucra la mân­tu­i­rea patri­ei, la rege­ne­ra­rea nați­ei noas­tre, lăsând inte­re­sul pri­vat la o par­te și necu­ge­tând decât la inte­re­sul comun”.

    Adu­na­rea avea 55 de depu­tați din­tre care 33 erau repre­zen­tați ai ”Par­ti­dei Națio­na­le”, enti­ta­te poli­ti­că ete­ro­ge­nă care urmă­rea prin­tre alte­le lăr­gi­rea auto­no­mi­ei țării și o Uni­re cât mai strân­să între Prin­ci­pa­te, fiind con­si­de­rați de către popor ceea ce se putea numi ”gru­pa­re patri­o­ti­că”. Erau 38 de can­di­dați la domnie, iar Adu­na­rea elec­ti­vă tre­bu­ia să alea­gă unul din­tre ei drept domn.

    Con­ti­nu­a­rea, aici: istorie-pe-scurt.ro


    Susține cotidianul online Mangalia News.
    Poți dona aici:
    Mulțumim pentru sprijin.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Va rugam sa adaugati un mesaj
    Va rugam sa introduceti numele