Viorica Bălteanu: EROINA EROINELOR E ROMÂNCĂ (I)

    0
    168
    Booking.com

    Viori­ca Băl­tea­nu: EROINA EROINELOR E ROMÂNCĂ (I)

    Eca­te­ri­na Teo­do­ro­iu (nume­le i‑a fost “ajus­tat”, la şcoa­lă, cel real fiind Cătă­li­na Tode­ro­iu) este ero­i­na ero­i­ne­lor. Voi ară­ta de ce anu­me copi­lei de ţărani cu opt copii din satul Vădeni (actu­al­men­te inte­grat în ora­şul Tg. Jiu) i se cuvi­ne deplin acest rang.

    Adu­să pe lume în 14 ianu­a­rie 1896, după ce în casă erau deja trei băieţi, Cătă­li­na s‑a dove­dit foar­te inte­li­gen­tă şi cu drag de car­te, motiv pen­tru care a stu­di­at, în Bucu­reşti, la un gim­na­ziu-pen­sion, spre a deve­ni învă­ţă­toa­re. 

    În lup­te­le crân­ce­ne de pe Valea Jiu­lui, din fina­lul de vară-înce­pu­tul de toam­nă 1916, tatăl ei, Vasi­le Tode­ro­iu, este luat pri­zo­ni­er. Când este răpus, în 6 octom­brie, Nico­lae, fra­te­le ei mai mare, Cătă­li­na ― care acti­va, din 1913, de la izbu­c­ni­rea răz­bo­i­u­lui din Cadri­la­ter, în cohor­ta de cer­ce­ta­şi PĂSTORUL BUCUR, apoi, fiind infir­mie­ră, în cohor­ta DOMNUL TUDOR ― nu mai are lini­ş­te.

    Îl roa­gă pe colo­ne­lul Con­stan­tin Jipa, coman­dan­tul regi­men­tu­lui de infan­te­rie, în care‑i lup­ta­se fra­te­le, să îi per­mi­tă înro­la­rea ca sol­dat volun­tar, luând locul fra­te­lui ucis de glonţ ina­mic. Cu apro­ba­rea gene­ra­lu­lui bănă­ţean Ion Dră­gă­li­na, îmbra­că hai­na mili­ta­ră, lup­tând exem­plar. Din nefe­ri­ci­re, câte­va zile mai târ­ziu, ero­i­cul gene­ral este grav rănit, lân­gă Lai­nici, va muri în 24 octom­brie, din cau­za unei sep­ti­ce­mii gene­ra­li­za­te.

    Cătă­li­na e lua­tă pri­zo­nie­ră, eva­dea­ză, este răni­tă. Abia refă­cu­tă, revi­ne în linia întâi şi este grav răni­tă la ambe­le picioa­re, la Fili­a­şi. Admi­ra­bi­la Regi­nă Maria îi înmâ­nea­ză deco­ra­ţia VIRTUTEA MILITARĂ şi îna­in­ta­rea la gra­dul de sub­lo­co­te­nent. Tot în spi­tal, Cătă­li­na îl reîn­tâl­neş­te pe vii­to­rul ei logod­nic, care va fi ucis la câte­va săp­tămâni după ce ea pie­ri­se de glonţ duş­man, lân­gă Pan­ciu, în 22 august 1917. E înmor­mîn­ta­tă, a doua zi, în comu­na Fitio­neşti (Vran­cea), dar ose­min­te­le îi sunt stră­mu­ta­te la Tg. Jiu, în 1921, la reînhu­ma­re, ros­tind cuvin­te răsco­li­toa­re “poe­tul păti­mi­rii noas­tre”: Octa­vian Goga.

    Vita­li­ta­tea unui popor se stră­ve­de din cul­tul defun­cţi­lor, iar dem­ni­ta­tea unui popor este revi­go­ra­tă, necon­te­nit, prin cul­tul ero­i­lor. Casa Rega­lă a Româ­ni­ei i‑a păs­trat pios res­pect Ero­i­nei de la Jiu, în răs­tim­pul inter­be­lic, fiindu‑i ridi­ca­te cinci sta­tui, după cum urmea­ză:

    ● În Sla­ti­na, în 1925, este inau­gu­ra­tă sta­tu­ia din bronz, în mări­me natu­ra­lă inspi­rat rea­li­za­tă de scup­to­rul Dumi­tru Măţă­oa­nu, monu­men­tul fiind dorit de Regi­na Maria, care a par­ti­ci­pat la cere­mo­n­ia dezve­li­rii, ală­tu­ri de minis­trul de Răz­boi, gene­ral Ale­xan­dru Lupes­cu.

    ● În 1928, este inau­gu­rat impre­sio­nan­tul monu­ment din Brăi­la, ope­ră a sculp­to­ru­lui Vasi­le Ione­scu-Varo. 

    ● Finanţat de cele­brul zia­rist Pam­fil Şei­ca­ru ― el însu­şi erou (supra­vi­eţu­i­tor) al Mare­lui Răz­boi ― este inau­gu­ra­tă, în 1934, la Tişi­ţa (Vran­cea), capo­do­pe­ra lui Oscar Han inti­tu­la­tă VICTORIA, la cere­mo­n­ie fiind pre­zenţi Rege­le Carol al II-lea, Mare­le Voie­vod de Alba Iulia Mihai I al Româ­ni­ei. 

    ● La Tg. Jiu, este inau­gu­rat, în 1936, mau­so­le­ul, unde odih­neş­te, în pre­zent, Ero­i­na. Autoa­rea este ele­va lui Con­stan­tin Brân­cu­şi: Mili­ţa Petra­ş­cu (în ima­gi­ne. mau­so­le­ul).

    ● În 1937, este dezve­lit monu­men­tul de la Azu­ga, vibrant rea­li­zat de sculp­to­rul Ioan Ior­dă­ne­scu.

    (Con­ti­nu­a­rea, mâi­ne).


    Man­ga­lia News, 09.12.2018.


    piese-auto-mangalia.ro

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Va rugam sa adaugati un mesaj
    Va rugam sa introduceti numele