Viorica Bălteanu: EROINA EROINELOR E ROMÂNCĂ (I)

    0
    657

    Viorica Bălteanu: EROINA EROINELOR E ROMÂNCĂ (I)

    Ecaterina Teodoroiu (numele i-a fost “ajustat”, la şcoală, cel real fiind Cătălina Toderoiu) este eroina eroinelor. Voi arăta de ce anume copilei de ţărani cu opt copii din satul Vădeni (actualmente integrat în oraşul Tg. Jiu) i se cuvine deplin acest rang.

    Adusă pe lume în 14 ianuarie 1896, după ce în casă erau deja trei băieţi, Cătălina s-a dovedit foarte inteligentă şi cu drag de carte, motiv pentru care a studiat, în Bucureşti, la un gimnaziu-pension, spre a deveni învăţătoare. 

    În luptele crâncene de pe Valea Jiului, din finalul de vară-începutul de toamnă 1916, tatăl ei, Vasile Toderoiu, este luat prizonier. Când este răpus, în 6 octombrie, Nicolae, fratele ei mai mare, Cătălina ― care activa, din 1913, de la izbucnirea războiului din Cadrilater, în cohorta de cercetaşi PĂSTORUL BUCUR, apoi, fiind infirmieră, în cohorta DOMNUL TUDOR ― nu mai are linişte.

    Îl roagă pe colonelul Constantin Jipa, comandantul regimentului de infanterie, în care-i luptase fratele, să îi permită înrolarea ca soldat voluntar, luând locul fratelui ucis de glonţ inamic. Cu aprobarea generalului bănăţean Ion Drăgălina, îmbracă haina militară, luptând exemplar. Din nefericire, câteva zile mai târziu, eroicul general este grav rănit, lângă Lainici, va muri în 24 octombrie, din cauza unei septicemii generalizate.

    Publicitate https://www.mangalianews.ro/

    Cătălina e luată prizonieră, evadează, este rănită. Abia refăcută, revine în linia întâi şi este grav rănită la ambele picioare, la Filiaşi. Admirabila Regină Maria îi înmânează decoraţia VIRTUTEA MILITARĂ şi înaintarea la gradul de sublocotenent. Tot în spital, Cătălina îl reîntâlneşte pe viitorul ei logodnic, care va fi ucis la câteva săptămâni după ce ea pierise de glonţ duşman, lângă Panciu, în 22 august 1917. E înmormîntată, a doua zi, în comuna Fitioneşti (Vrancea), dar osemintele îi sunt strămutate la Tg. Jiu, în 1921, la reînhumare, rostind cuvinte răscolitoare “poetul pătimirii noastre”: Octavian Goga.

    Vitalitatea unui popor se străvede din cultul defuncţilor, iar demnitatea unui popor este revigorată, necontenit, prin cultul eroilor. Casa Regală a României i-a păstrat pios respect Eroinei de la Jiu, în răstimpul interbelic, fiindu-i ridicate cinci statui, după cum urmează:

    ● În Slatina, în 1925, este inaugurată statuia din bronz, în mărime naturală inspirat realizată de scuptorul Dumitru Măţăoanu, monumentul fiind dorit de Regina Maria, care a participat la ceremonia dezvelirii, alături de ministrul de Război, general Alexandru Lupescu.

    ● În 1928, este inaugurat impresionantul monument din Brăila, operă a sculptorului Vasile Ionescu-Varo. 

    ● Finanţat de celebrul ziarist Pamfil Şeicaru ― el însuşi erou (supravieţuitor) al Marelui Război ― este inaugurată, în 1934, la Tişiţa (Vrancea), capodopera lui Oscar Han intitulată VICTORIA, la ceremonie fiind prezenţi Regele Carol al II-lea, Marele Voievod de Alba Iulia Mihai I al României. 

    ● La Tg. Jiu, este inaugurat, în 1936, mausoleul, unde odihneşte, în prezent, Eroina. Autoarea este eleva lui Constantin Brâncuşi: Miliţa Petraşcu (în imagine. mausoleul).

    ● În 1937, este dezvelit monumentul de la Azuga, vibrant realizat de sculptorul Ioan Iordănescu.

    (Continuarea, mâine).


    Mangalia News, 09.12.2018.



    piese-auto-mangalia.ro



    Leave a Reply