Profesorii în fața unei noi provocări – Sindromul Gândirii Accelerate (S.G.A)

    0
    176
    Booking.com

    Pro­fe­so­rii în fața unei noi pro­vo­cări – Sin­dro­mul Gân­di­rii Acce­le­ra­te (S.G.A).

    Edu­ca­ţia tre­ce printr‑o cri­ză fără pre­ce­dent în isto­rie. Ele­vii se simt daţi la o par­te, nu se con­cen­trea­ză, nu au plă­ce­rea de a învă­ţa şi sunt agi­ta­ţi. A cui este vina? A ele­vi­lor sau a părinţi­lor? Nici a uno­ra, nici a celor­la­lţi. Cau­ze­le sunt mai pro­fun­de.

    Prin­ci­pa­le­le cau­ze sunt pro­du­sul sis­te­mu­lui soci­al care a sti­mu­lat, într-un mod înspă­i­mân­tă­tor, feno­me­ne­le care con­stru­iesc gân­du­ri­le. Min­tea tine­ri­lor de astăzi este dife­ri­tă de cea a tine­ri­lor din tre­cut. Feno­me­ne­le care se află în culi­se­le minţii lor şi care gene­rea­ză gân­du­ri­le sunt ace­lea­şi, dar acto­rii de pe sce­nă sunt dife­ri­ţi. Cali­ta­tea şi vite­za gân­di­rii s‑au schim­bat.

    Pri­ma deprin­de­re a unui pro­fe­sor este ace­ea de a înţe­le­ge min­tea ele­vu­lui şi de a găsi răs­pun­suri deo­se­bi­te, dife­ri­te de cele cu care ele­vul este obi­ş­nu­it. Ulti­mul secol este carac­te­ri­zat de socio­logi ca fiind un secol al hedo­nis­mu­lui, a omu­lui căzut sub robia simţu­ri­lor. Con­se­cinţe­le per­ver­ti­rii simţu­ri­lor sunt obe­zi­ta­tea, boli­le meta­bo­li­ce etc. Un caz par­ti­cu­lar îl repre­zin­tă efec­tul ima­gis­ti­cii asu­pra dezvol­tă­rii inte­le­cu­a­le şi psi­hi­ce a copi­lu­lui. Mai con­cret, efec­tul ima­gis­ti­cii TV.

    Vir­gi­liu Ghe­or­ghe în car­tea sa — Efec­te­le tele­vi­ziu­nii asu­pra minţii uma­ne, dez­ba­te magis­tral acest subiect. Pri­vi­tul înde­lung la tele­vi­zor exci­tă şi dezvol­tă acti­vi­ta­tea emis­fe­ru­lui cere­bral drept, răs­pun­ză­tor de acti­vi­ta­tea şi ati­tu­di­nea pur emoţio­na­lă –adi­că rea­cţie fără gân­di­re prea mul­tă. În ace­la­şi timp emis­fe­rul cere­bral stâng – cel răs­pun­ză­tor de gân­di­rea cri­ti­că – este inhi­bat; ast­fel ana­li­za, com­pa­ra­ţia, sin­te­za, deci­zia devin pro­ce­se psi­hi­ce şter­se, ine­fi­cien­te.

    Pe masu­ră ce ima­gi­nea ocu­pă tot mai mult loc în via­ţa omu­lui, capa­ci­ta­tea de pri­ce­pe­re şi folo­si­re a infor­ma­ţi­ei sono­re şi scri­se sca­de. Rezul­ta­te­le inconş­ti­en­te ale aces­tui fapt sunt gra­ve.

    Pro­fe­so­rii pierd capa­ci­ta­tea de a influ­enţa lumea psi­hi­că e ele­vi­lor. Ges­tu­ri­le şi cuvin­te­le lor nu au impact emoţio­nal şi, în con­se­cinţă, nu sunt arhi­va­te în mod pri­vi­le­gi­at, ast­fel încât să pro­du­că mii de alte emoţii care să sti­mu­le­ze dezvol­ta­rea inte­li­genţei.

    Cea mai mare con­se­cinţă a exce­su­lui de sti­muli de le tele­vi­zor este con­tri­bu­ţia la apa­ri­ţia sin­dro­mu­lui gân­di­rii acce­le­ra­te, S.G.A. Vite­za gân­du­ri­lor nu poa­te fi cres­cu­tă în mod per­ma­nent. Dacă am face‑o, s‑ar pro­du­ce o dimi­nu­a­re a con­cen­tră­rii şi o cre­ş­te­re a anxi­e­tă­ţii. Este exact ceea ce se întâm­plă cu ele­vii nos­tri.

    Anxi­e­ta­tea din sin­dro­mul S.G.A. gene­rea­ză nevo­ia de noi sti­muli. Prin­ci­pi­ul este ace­la­şi cu cel din cazul depen­denţei de dro­guri. Depen­denţii de dro­guri folo­sesc mereu alte doze încer­când să dimi­nu­e­ze anxi­e­ta­tea gene­ra­tă de depen­den­ță. Cu cât doza e mai mare, cu atât devin mai depen­denţi.

    În agen­da Con­si­li­u­lui Naţio­nal al pro­fe­so­ri­lor de mate­ma­ti­că şi a aso­ci­a­ţi­ei de super­vi­za­re și dezvol­ta­re cur­ri­cu­la­ră din Ame­ri­ca, inca­pa­ci­ta­tea con­cen­tră­rii ele­vi­lor pe o dura­tă mini­mă nece­sa­ră rezol­vă­rii unei pro­ble­me, a ajuns să ocu­pe un loc cen­tral.

    Pro­ble­ma este tra­ta­tă cu foar­te mul­tă seri­o­zi­ta­te, pen­tru că aproa­pe nici o acti­vi­ta­te nu poa­te fi desfă­şu­ra­tă fără o anu­mi­tă con­cen­tra­re a minţii şi urmă­ri­rea cu atenţie a pro­ce­su­lui res­pec­tiv.

    Ele­vii care sufe­ră de sin­dro­mul S.G.A. pre­zin­tă urmă­toa­re­le com­por­ta­men­te:

    1) Nepu­tinţa de a duce la bun sfârşit acti­vi­ta­tea înce­pu­tă.

    2) Inca­pa­ci­ta­tea de a ascul­ta şi urmări.

    3) Difi­cul­ta­tea de a sta con­cen­trat sau conec­tat la o acti­vi­ta­te.

    5) Ten­dinţa de a acţio­na îna­in­te de a gân­di.

    6) Alter­na­rea rapi­dă a unei acti­vi­tă­ţi cu alta.

    7) Difi­cul­ta­tea orga­ni­ză­rii şi pla­ni­fi­că­rii acţiu­ni­lor.

    8) Difi­cul­ta­tea de a‑şi aştep­ta rân­dul.

    9) Pasi­vi­ta­tea –până la inac­ti­vi­ta­te, la lene.

    10) Tul­bu­rări de comu­ni­ca­re, vor­bi­re inco­e­ren­tă.

    11) Insomnie şi somno­lenţă.

    12) Difi­cul­ta­te de a‑şi expri­ma ide­i­le în scris.

    13) Depen­denţa de TV.

    S.G.A. face ca teo­rii edu­ca­ţio­na­le şi psi­ho­lo­gi­ce ale tre­cu­tu­lui să nu mai fun­cţio­ne­ze –pen­tru că, în timp ce pro­fe­so­rii vor­besc, ele­vii sunt agi­ta­ţi, neli­ni­ş­ti­ţi, nu se con­cen­trea­ză şi, pe dea­su­pra, sunt fura­ţi de gân­duri. Pro­fe­so­rii sunt pre­zenţi in sala de cla­să şi ele­vii sunt în alte lumi.

    Pro­fe­so­rul Augus­to Cur­ry iden­ti­fi­că trei cau­ze ale S.G.A:

    1) Exce­sul de sti­muli vizu­ali pro­du­şi de TV care ata­că teri­to­ri­ul emoţi­ei.

    2) Exce­sul de infor­ma­ţie.

    3) Exce­sul de culori.

    O pesoa­nă cu S.G.A. nu reu­şeş­te să-şi admi­nis­tre­ze gân­du­ri­le in tota­li­ta­te şi să-şi lini­ş­teas­că min­tea. Ame­ninţa­rea cea mai mare pen­tru cali­ta­tea vieţii omu­lui moden este exce­sul de gân­di­re.

    S.G.A com­pro­mi­te sănă­ta­tea psi­hi­că sub trei for­me:

    - amin­ti­rea exce­si­vă a ceea ce a fost în tre­cut ‚ceea ce dezvol­tă sen­ti­men­te de vino­vă­ţie

    - pre­o­cu­pări şi griji lega­te de pro­ble­me exis­tenţi­a­le

    - sufe­rinţa prin anti­ci­pa­ţie.

    Ca să fii un pro­fe­sor bun, tre­bu­ie să cunoşti sufle­tul copi­lu­lui pen­tru a des­co­peri instru­men­te­le peda­go­gi­ce capa­bi­le să trans­for­me sala de cla­să într‑o oază , şi nu intr‑o sur­să de stress. Este o ches­tiu­ne supra­vi­eţu­i­re.

    Pro­fe­so­rul Augus­to Cur­ry în exce­len­ta car­te” Părinţi stră­lu­ci­ţi, pro­fe­sori fas­ci­nanţi” pro­pu­ne câte­va teh­nici care impli­că schim­bări în ambien­tul soci­al psi­hic al pro­fe­so­ri­lor şi ele­vi­lor.

    1) Muzi­ca ambien­ta­lă în sala de curs: are ca scop dez­ac­ce­le­ra­rea gân­di­rii, cal­ma­rea neli­ni­ş­tii, îmbu­nă­tă­ţi­rea con­cen­tră­rii, dezvol­ta­rea plă­ce­rii de a învăţa,educarea emoţi­ei.

    2) Ase­za­rea în cerc: are ca scop dezvol­ta­rea sigu­ranţei, pro­mo­va­rea edu­ca­ţi­ei par­ti­ci­pa­ti­ve, îmbu­nă­tă­ţi­rea con­cen­tră­rii, dimi­nu­a­rea con­flic­te­lor în sala de cla­să, redu­ce­rea con­ver­sa­ţi­i­lor între elevi.

    3) Expu­ne­rea inte­ro­ga­ti­vă: are ca scop ame­lo­ra­rea SGA, rea­prin­de­rea moti­va­ţi­ei, dezvol­ta­rea capa­ci­tă­ţii de a‑şi pune între­bări, îmbo­gă­ţi­rea inter­pre­tă­rii de tex­te şi enu­nţuri, des­chi­de­rea feres­tre­lor inte­li­genţei.

    4) Expu­ne­rea prin dia­log are ca scop dezvol­ta­rea conş­ti­inţei cri­ti­ce, pro­mo­va­rea dez­ba­te­rii de idei, sti­mu­la­rea edu­ca­ţi­ei par­ti­ci­pa­ti­ve, depă­şi­rea nesi­gu­ranţei, învin­ge­rea timi­di­tă­ţii, îmbu­nă­tă­ţi­rea con­cen­tră­rii.

    5) Uma­ni­za­rea cunoa­ş­te­rii are ca scop sti­mu­la­rea îndrăz­ne­lii, pro­mo­va­rea per­spi­ca­ci­tă­ţii, cul­ti­va­rea cre­a­ti­vi­tă­ţii, sti­mu­la­rea înţe­lep­ciu­nii, cre­ş­te­rea capa­ci­tă­ţii cri­ti­ce, for­ma­rea de per­soa­ne care găn­desc.

    6) Uma­ni­za­rea pro­fe­so­ru­lui are ca scop dezvol­ta­rea soci­a­li­ză­rii, sti­mu­la­rea afec­ti­vi­tă­ţii, sti­mu­la­rea înţe­lep­ciu­nii.

    7) Edu­ca­rea res­pec­tu­lui de sine are ca scop rezol­va­rea con­flic­te­lor din cla­să, pro­mo­va­rea coo­pe­ră­rii a soli­da­ri­tă­ţii.

    Sar­ci­na cea mai impor­tan­tă a edu­ca­ţi­ei este trans­for­ma­rea fiinţei uma­ne în pro­pri­ul ei lider-lider al gân­du­ri­lor si emoţi­ei sale. Şco­li­le din toa­tă lumea îi înva­ţă pe elevi să con­du­că fir­me şi apa­ra­te, dar nu‑i pre­gă­tesc pen­tru a‑şi con­tro­la şi să-şi ţină în frâu gân­du­ri­le. Sunt nenu­mă­ra­ţi cei care au suc­ces pro­fe­sio­nal, dar sunt scla­vii pro­pri­i­lor gân­duri. Via­ţa lor emoţio­na­lă este mize­ra­bi­lă. Ei înfrun­tă lumea, dar nu ştiu să-şi înlă­tu­re din min­te ceea ce este inu­til.

    La ce le folo­seş­te tine­ri­lor să inveţe să rezol­ve pro­ble­me de mate­ma­ti­că, dacă nu ştiu să rezol­ve pro­ble­me de via­ţă? Tine­rii au nevo­ie de o edu­ca­ţie deo­se­bi­tă. Tim­pul tre­ce, şi noi vom pur­ta toa­tă via­ţa o frân­tu­ră din fiinţa tine­ri­lor pe care, cu atâ­ta gre­u­ta­te, încer­căm să‑i edu­căm.

    Prof. SUSCA DANIELA,

    Direc­tor, S.A.M. MAGURA ILVEI, Luni, 04/19/2010. (sur­sa: rasunetul.ro).


    piese-auto-mangalia.ro

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Va rugam sa adaugati un mesaj
    Va rugam sa introduceti numele