AN CENTENAR. Care este CEA MAI MARE SLĂBICIUNE a ROMÂNIEI, la 100 de ani de la Marea Unire? Interviu cu istoricul Adrian Cioroianu

    0
    169
    Booking.com

    AN CENTENAR. Care este CEA MAI MARE SLĂBICIUNE a ROMÂNIEI la 100 de ani de la Marea Uni­re? Inter­viu cu isto­ri­cul Adri­an Cio­ro­ia­nu.

    Pri­le­ju­it de cele­bra­rea celui mai impor­tant moment din exis­ten­ța nea­mu­lui nos­tru, volu­mul coor­do­nat de isto­ri­cul și diplo­ma­tul Adri­an Cio­ro­ia­nu — „Un cen­te­nar și mai mul­te teme pen­tru aca­să. Ce au învă­țat și ce nu au învă­țat româ­nii din ulti­mul secol de isto­rie” — este o radi­o­gra­fie a unei soci­e­tăți (în gene­ral), o evi­den­ți­e­re sau, dacă vreți, o iden­ti­fi­ca­re a cră­pă­tu­ri­lor din meca­nis­mul care ar tre­bui să pună pe picioa­re o națiu­ne (în par­ti­cu­lar). Cio­ro­ia­nu, ală­tu­ri de alți 17 spe­cia­liști din dife­ri­te dome­nii, au luat la pipă­it veri­gi­le sla­be ale țării — „de la arma­tă la şcoa­lă, de la arhi­ve isto­ri­ce la pla­ni­fi­ca­re stra­te­gi­că, de la benzi dese­na­te la prac­ti­ca guver­nă­rii -, iar con­clu­zia e alar­man­tă. Mai jos, veți afla și de ce. 

    - Eve­ni­men­tul zilei: Ați lan­sat zile­le tre­cu­te, la Gau­dea­mus, volu­mul Un cen­te­nar și mai mul­te teme pen­tru aca­să… (Edi­tu­ra Poli­rom). Ce teme ne dați pen­tru aca­să, sti­ma­te domn? Ce n-au învă­țat româ­nii din ulti­mul secol de isto­rie? Și cum ar putea aces­te lec­ții să-i aju­te pe români la înțe­le­ge­rea pre­zen­tu­lui?

    - Adri­an Cio­ro­ia­nu: Mi-ar face plă­ce­re să dau eu teme pen­tru aca­să, dar văd că până una-alta, cea care ne dă teme este Isto­ria noas­tră, tre­cu­tul ulti­mei sute de ani, care expli­că mul­te din­tre pro­ble­me­le pe care le avem azi: de la rapor­tu­ri­le gene­ri­ce cu legea până la sta­tu­tul inte­lec­tu­a­lu­lui, de la sta­rea spi­ta­le­lor la ali­an­țe­le noas­tre stra­te­gi­ce. Nu vreau să stric plă­ce­rea lec­tu­rii și nu voi poves­ti aici car­tea, dar eu și coa­u­to­rii am iden­ti­fi­cat mai bine de o duzi­nă de pro­ble­me încă nere­zol­va­te la noi — sau, cum le-am numit eu, teme pen­tru aca­să pe care nu prea le-am făcut nici­o­da­tă în ulti­mul secol.

    Cel mai bun sce­na­riu pen­tru Basa­ra­bia

    - În vâr­te­jul aces­tui an s-a vorbit/scris enorm des­pre Cen­te­na­rul Marii Uniri și aproa­pe deloc des­pre Uni­rea de la 1859, care a fost, de fapt, baza Uni­rii de la 1918. Cu alte cuvin­te, dacă n-ar fi exis­tat „Mica Uni­re” — cum mes­chin este numi­tă — n-ar fi fost posi­bi­lă nici Uni­rea cea Mare. Chiar, nu vi se pare neme­ri­ta­tă eti­che­ta „Mica Uni­re”?

    - Desi­gur, toa­te eve­ni­men­te­le isto­ri­ei noas­tre se lea­gă între ele, uni­rea din 1918 nu s-ar fi făcut fără cea din 1859, după cum nici 1859 nu ar fi exis­tat fără răz­bo­i­ul euro­pean al Cri­me­ei, sau fără revo­lu­ți­i­le de la 1848 s.a.m.d. Dar eve­ni­men­te­le se pot cele­bra și sepa­rat, așa că eu pro­pun să ne bucu­răm că am avut două uniri, chiar daca ine­vi­ta­bil una a fost mai «mare» decât cea­lal­tă.

    - Săr­bă­to­rim o sută de ani de la Marea Uni­re, e ade­vă­rat, doar că astăzi nu mai poa­te fi vor­ba des­pre Româ­nia Mare sau Româ­nia dodo­loa­ță de atunci. Cre­deți că se poa­te vor­bi seri­os, pe ter­men mediu, de reu­ni­rea Basa­ra­biei cu țara-mamă? Sunt pre­gă­tiți româ­nii pen­tru o even­tu­a­lă reu­ni­fi­ca­re? Dar moldovenii/basarabenii?

    - Desi­gur că nimeni nu poa­te citi în vii­tor, dar, bazân­du­mă pe ulti­me­le dece­nii, în acest volum eu scriu că, în vii­to­rul apro­pi­at, cel mai bun sce­na­riu pen­tru Repu­bli­ca Mol­do­va ar fi apro­pi­e­rea ei de orbi­ta Uniu­nii Euro­pe­ne. În plus, să nu uităm acest deta­liu hotă­râ­tor: „Avem par­te de ceea ce votăm!” — și acest lucru este vala­bil și pen­tru cetă­țe­nii Repu­bli­cii Mol­do­va.

    Con­ti­nu­a­rea, în evz.ro/an-centenar


    piese-auto-mangalia.ro

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Va rugam sa adaugati un mesaj
    Va rugam sa introduceti numele