Români americani cu activităţi deosebite, premiați în cadrul Galei „100 pentru Centenar”, organizată la Ambasada României din Washington

0
643

Români ame­ri­cani cu acti­vi­tă­ţi deo­se­bi­te, pre­mi­ați în cadrul Galei „100 pen­tru Cen­te­nar”, orga­ni­za­tă la Amba­sa­da Româ­ni­ei din Washin­gton.

Gala „100 pen­tru Cen­te­nar”, ini­ția­tă de Minis­te­rul pen­tru Româ­nii de Pre­tu­tin­deni, în cadrul căru­ia sunt pre­mi­ați 100 de români din Dias­po­ra cu acti­vi­tă­ţi deo­se­bi­te, pro­mo­tori ai valo­ri­lor şi iden­ti­tă­ţii româ­neşti, cu dis­tin­cţii sim­bo­li­ce de recu­noa­ş­te­re şi apre­ci­e­re a meri­te­lor şi con­tri­bu­ţi­ei lor la ima­gi­nea Româ­ni­ei în lume, a ajuns și în Sta­te­le Uni­te ale Ame­ri­cii.

Eve­ni­men­tul, orga­ni­zat de Minis­te­rul pen­tru Româ­nii de Pre­tu­tin­deni, în par­te­ne­ri­at cu Amba­sa­da Româ­ni­ei în SUA, s‑a desfă­şu­rat mier­curi, 17 octom­brie 2018, în ele­gan­ta clă­di­re a misiu­nii Româ­ni­ei, Washin­gton deve­nind a opta capi­ta­lă în care a fost cele­bra­tă exce­len­ța româ­neas­că de pre­tu­tin­deni.

În pre­zen­ța minis­tru­lui pen­tru româ­nii de pre­tu­tin­deni, Nata­lia-Ele­na Into­te­ro, a amba­sa­do­ru­lui Româ­ni­ei la Washin­gton, Geor­ge Cris­ti­an Mai­or și ală­tu­ri de repre­zen­tanți ai comu­ni­tă­ții româ­nești din SUA, a avut loc cere­mo­n­ia de înmâ­na­re a dis­tinc­ți­i­lor pen­tru 11 români pro­mo­tori ai valo­ri­lor și iden­ti­tă­ții româ­nești. Ast­fel, au pri­mit dis­tinc­ții sim­bo­li­ce: Adri­an Bejan, Eli­ot Sorel, Micha­el Horod­ni­cea­nu, Vic­tor Vel­cu­les­cu, Theo­dor Damian, Rodi­ca Bără­ne­scu, Dan Nico­lae, Mari­us Stan, Adri­an Bot, Ale­xan­dra Nechi­ta și Ale­xan­dru Măr­mu­rea­nu.

Cen­te­na­rul Marii Uniri repre­zin­tă un moment unic în isto­ria moder­nă a Româ­ni­ei. Iar pen­tru româ­nii ame­ri­cani el are o sem­ni­fi­ca­ție în plus. Să ne adu­cem amin­te că Pacea de la Paris a fost defi­ni­tă de ide­a­lu­ri­le trans­mi­se atunci cu mare pute­re de către pre­șe­din­te­le ame­ri­can Woo­drow Wil­son. Ide­a­lis­mul său de atunci a per­mis popoa­re­lor drep­tul la auto­de­ter­mi­na­re, ceea ce a făcut ca actul de la Alba Iulia să fie rati­fi­cat și la nivel inter­națio­nal. De ace­ea, sun­tem legați de Ame­ri­ca și prin acest gest extra­or­di­nar al unui pre­șe­din­te ame­ri­can.” a decla­rat amba­sa­do­rul Româ­ni­ei, Geor­ge Cris­ti­an Mai­or.

În acest con­text, Geor­ge Cris­ti­an Mai­or a amin­tit de ini­ția­ti­va comu­ni­tă­ții româ­ni­lor-ame­ri­cani din urmă cu o sută de ani, care au reu­șit să pro­mo­veze cau­za uni­tă­ţii naţio­na­le, adu­nând toți mem­brii sub o uni­că Ligă naţio­na­lă a româ­ni­lor din SUA. În 1918, la Phi­la­del­phia, ora­şul sim­bol al inde­pen­denţei Sta­te­lor Uni­te, româ­nii au pro­cla­mat ide­ea uni­rii Transil­va­niei cu res­tul țării.

Amba­sa­do­rul român a ținut să amin­teas­că nume­le căpi­ta­nu­lui transil­vă­nean Vasi­le Sto­ica, preşe­din­te­le Ligii Naţio­na­le Româ­ne, cel care a sus­ți­nut un dis­curs în cadrul eve­ni­men­tu­lui de la Phi­la­del­phia și s‑a întâl­nit la Casa Albă cu pre­șe­din­te­le Woo­drow Wil­son pen­tru a sus­ți­ne cau­za Româ­ni­ei uni­te. “După ce a lup­tat şi a con­tri­bu­it sem­ni­fi­ca­tiv la rea­li­za­rea marii uniri, Vasi­le Sto­ica a murit ulte­ri­or în închi­so­ri­le comu­nis­te, jert­fă extra­or­di­na­ră şi un des­tin tra­gic”, a sub­li­ni­at amba­sa­do­rul român.

Geor­ge Cris­ti­an Mai­or i‑a feli­ci­tat pe lau­reați pen­tru dis­tinc­ți­i­le pri­mi­te și pen­tru fap­tul că păs­trea­ză în con­ti­nu­a­re o legă­tu­ră puter­ni­că cu Româ­nia.

La rân­dul său, minis­trul Nata­lia-Ele­na Into­te­ro a remar­cat că româ­nii de pre­tu­tin­deni repre­zin­tă un teza­ur al Româ­ni­ei. “Prin ce ați cre­at aici, în țara-sim­bol a liber­tă­ții, pro­mo­vați iden­ti­ta­tea națio­na­lă și valo­ri­le româ­nești”, a decla­rat Nata­lia-Ele­na Into­te­ro.

Gala „100 pen­tru Cen­te­nar” s‑a înche­iat prin­tr-un moment artis­tic asi­gu­rat de inter­pre­ta Lau­ra Bre­tan, fina­lis­tă a con­cur­su­lui „America‘s Got Talent” şi câş­ti­gă­toa­re a con­cur­su­lui „Româ­nii au talent”.

Vă pre­zen­tăm bio­gra­fi­i­le lau­rea­ți­lor:

Rodi­ca Bără­ne­scu

Dr. Rodi­ca Bără­ne­scu a fost până la 31.08.2016 pro­fe­sor la Uni­ver­si­ty of Illi­no­is at Chi­ca­go, la facul­ta­tea de Ingi­ne­rie Meca­ni­că și Indus­tri­a­lă. Pre­gă­ti­rea sa de bază este Meca­ni­ca, spe­cia­li­ta­tea Mașini Ter­mi­ce. A obți­nut diplo­ma de ingi­ner și doc­to­ra­tul la Uni­ver­si­ta­tea Poli­teh­ni­că Bucu­rești unde ulte­ri­or a lucrat ca pro­fe­sor timp de 13 ani, îna­in­te de a emi­gra în SUA. A făcut stu­dii doc­to­ra­le și post doc­to­ra­le la Fren­ch Insti­tu­te of Petro­le­um în Paris, Fran­ța și la Uni­ver­si­ty of Wiscon­sin la Madi­son, USA. În anul 2000 i‑a fost acor­dat titlul de Doc­tor Hono­ris Cau­sa al Uni­ver­si­tă­ții din Pitești, Româ­nia.

În SUA a lucrat ca ingi­ner șef la Divi­zia de Cer­ce­tări în Motoa­re și ca mana­ger în cadrul com­pa­niei Navis­tar, una din­tre între­prin­de­ri­le ame­ri­ca­ne de frun­te care fabri­că vehi­cu­le comer­ci­a­le și motoa­re cu arde­re inter­nă. A publi­cat nume­roa­se arti­co­le cu con­ți­nut teh­nic în dome­ni­ul motoa­re­lor die­sel, cu refe­ri­re la opti­mi­za­rea emi­si­i­lor, simu­la­rea pro­ce­se­lor de arde­re din motoa­re, opti­mi­za­rea sta­tis­ti­că a pro­iec­tă­rii motoa­re­lor, etc.

Este mem­bră Fel­low a SAE Inter­na­tio­nal (Soci­e­ta­tea Ingi­ne­ri­lor de Auto­mo­bi­le) din anul 1980 și a fost alea­să Pre­șe­din­te al SAE în anul 2000, fiind pri­ma feme­ie pre­șe­din­te al SAE și pri­ma pre­șe­din­tă năs­cu­tă în afa­ra Sta­te­lor Uni­te. În urma unei dona­ții sub­stan­ți­a­le, SAE a insti­tu­it în anul 2012 ”Rodi­ca Bără­ne­scu Award for Tech­ni­cal Exce­l­len­ce and Lea­der­ship” (pre­mi­ul pen­tru rezul­ta­te exce­len­te în teh­ni­că și lea­der­ship) pen­tru a cele­bra suc­ce­sul feme­i­lor ingi­ne­re într‑o pro­fe­sie încă domi­na­tă de băr­bați. Din anul 2005 până în 2016 Rodi­ca Bără­ne­scu a lucrat ca pro­fe­sor la Uni­ver­si­ty of Illi­no­is at Chi­ca­go, pre­dând cur­sul de Motoa­re Ter­mi­ce și con­du­când lucră­ri­le de cer­ce­ta­re ale stu­den­ți­lor.

În anul 2001 a fost alea­să mem­bră a Natio­nal Aca­demy of Engi­ne­e­ring, cea mai îna­l­tă orga­ni­za­ție pro­fe­sio­na­lă în dome­ni­ul ingi­ne­ri­ei din SUA. Ca mem­bră a sec­ți­ei de Ingi­ne­rie Meca­ni­că a Aca­de­mi­ei, par­ti­ci­pă activ în comi­te­te teh­ni­ce națio­na­le, care eva­lu­ea­ză teh­no­lo­gii vii­toa­re pen­tru redu­ce­rea con­su­mu­lui de com­bus­ti­bili și pen­tru redu­ce­rea emi­si­i­lor polu­an­te la auto­ve­hi­cu­le.

Adri­an Bejan

Adri­an Bejan este pro­fe­sor uni­ver­si­tar la Duke Uni­ver­si­ty, Depar­ta­men­tul Ingi­ne­rie Meca­ni­că și Ști­in­ța Mate­ri­a­le­lor și este cunos­cut pen­tru con­tri­bu­ți­i­le sale remar­ca­bi­le din dome­ni­ul ter­mo­di­na­mi­cii, pre­cum și ca autor al teo­ri­ei con­struc­ta­le pri­vind pro­iec­ta­rea și evo­lu­ția în natu­ră.

S‑a năs­cut la Galați și la vâr­sta de 19 ani a pri­mit o bur­să la MIT, unde și‑a con­ti­nu­at stu­di­i­le, iar în 1975 a obți­nut titlul de doc­tor. După un sta­giu la Uni­ver­si­ty of Cali­for­nia, Ber­ke­ley și o înca­dra­re la Uni­ver­si­ty of Colo­ra­do, a deve­nit pro­fe­sor la Duke Uni­ver­si­ty în 1984, având deja la acea dată con­tri­bu­ții majo­re în dome­ni­ul ști­in­țe­lor ter­ma­le.

Este mem­bru de onoa­re al Aca­de­mi­ei Româ­ne — Sec­ția de Ști­in­țe Teh­ni­ce și mem­bru de onoa­re al Aca­de­mi­ei de Ști­in­țe a Mol­do­vei. A pri­mit titlul de Doc­tor Hono­ris Cau­sa din par­tea a 18 uni­ver­si­tăți, a publi­cat nume­roa­se cărți și sute de lucrări ști­in­ți­fi­ce și este mem­bru în diver­se aso­ci­a­ții pro­fe­sio­na­le, orga­ni­za­ții sau insti­tu­ții aca­de­mi­ce. Cea mai recen­tă recu­noaș­te­re a acti­vi­tă­ții sale o repre­zin­tă Meda­lia “Ben­ja­min Fran­k­lin”, acor­da­tă de Insti­tu­tul Fran­k­lin din Sta­te­le Uni­te.

Adri­an Bot

Cer­ce­tă­tor în dome­ni­ul şti­inţe­lor bio­me­di­ca­le, Adri­an Bot, MD, Ph.D. este vice­pre­șe­din­te­le medi­ci­nii transla­țio­na­le la Kite, o com­pa­nie de bio­teh­no­lo­gie care a dezvol­tat o tera­pie gene­ti­că de pri­ma gene­ra­ție pen­tru can­cer. Are pes­te 20 de ani de expe­rien­ță în cer­ce­ta­rea și dezvol­ta­rea bio­me­di­ca­lă.

Adri­an Bot a obți­nut licen­ța la Uni­ver­si­ta­tea de Medi­ci­nă și Far­ma­cie din Timi­șoa­ra, Româ­nia și doc­to­ra­tul în ști­in­țe­le bio­me­di­ca­le de la Școa­la de Medi­ci­nă din Mount Sinai, New York. Ulte­ri­or, a fost invi­tat ca om de ști­in­ță la Insti­tu­tul de Cer­ce­ta­re Scri­pps din La Jol­la și ca cer­ce­tă­tor prin­ci­pal și direc­tor de cer­ce­ta­re în dome­ni­ul imu­no­lo­gi­ei la Alli­an­ce Phar­ma­ce­u­ti­cal Corp. din San Die­go.

În noiem­brie 2002, dr. Bot s‑a ală­tu­rat com­pa­niei Alle­cu­re Phar­ma­ce­u­ti­cals, care a deve­nit Man­n­Kind Corp, unde a fost direc­tor de cer­ce­ta­re și dezvol­ta­re. A deți­nut nume­roa­se alte func­ții la Man­n­Kind: direc­tor seni­or al medi­ci­nii transla­țio­na­le, vice­pre­șe­din­te al con­du­ce­rii ști­in­ți­fi­ce și vice­pre­șe­din­te al cer­ce­tă­rii, îna­in­te de numi­rea în func­ția de șef adjunct ști­in­ți­fic și apoi vice­pre­șe­din­te al medi­ci­nii transla­țio­na­le la Kite. Dr. Bot are mai mul­te bre­ve­te în dome­niu, pes­te 150 de pre­zen­tări la con­gre­se și publi­ca­ții, a făcut par­te din comi­sii edi­to­ri­a­le și orga­ni­za­ții pres­ti­gi­oa­se pre­cum Soci­e­ta­tea de Imu­no­te­ra­pie pen­tru Can­cer.

Theo­dor Damian

Pro­fe­sor de Filo­so­fie şi Eti­că la Facul­ta­tea de Şti­inţe Soci­a­le, Metro­po­li­tan Col­le­ge of New York; Pro­fe­sor de Filo­so­fie şi Lite­ra­tu­ră la Facul­ta­tea de Jur­na­lism şi Comu­ni­ca­re a Uni­ver­si­tă­ţii Spi­ru Haret, Bucu­reşti (2008–2011); Preşe­din­te­le al Insti­tu­tu­lui Român de Teo­lo­gie şi Spi­ri­tu­a­li­ta­te Orto­do­xă şi al Cena­clu­lui lite­rar “M. Emi­ne­scu” din New York, Paroh al Bise­ri­cii Orto­do­xe Româ­ne “Sf. Ap. Petru şi Pavel”; Direc­tor al revis­tei de cul­tu­ră şi spi­ri­tu­a­li­ta­te româ­nă Lumi­nă Lină- Gra­cio­us Light, New York, direc­tor al revis­te­lor Sym­po­si­um şi Roma­nian Medi­e­va­lia, New York; Preşe­din­te al Fili­a­lei ame­ri­ca­ne a Aca­de­mi­ei Oame­ni­lor de Şti­inţă din Româ­nia; scri­i­tor, mem­bru al Uniu­nii Scri­i­to­ri­lor din Româ­nia; zia­rist, mem­bru al Uniu­nii Zia­ri­ş­ti­lor Pro­fe­si­o­ni­şti din Româ­nia; mem­bru în pes­te 20 de cole­gii de reda­cţie de revis­te lite­ra­re şi aca­de­mi­ce din Româ­nia şi SUA, pre­cum şi în nume­roa­se aso­ci­a­ţii naţio­na­le (Româ­nia, SUA) şi inter­na­ţio­na­le.

A publi­cat pes­te 30 de volu­me în dome­ni­i­le teo­lo­gie şi eti­că, cri­ti­că lite­ra­ră, prin­tre care: The Icons. The­o­lo­gi­cal and Spi­ri­tu­al Dimen­sions Accor­ding to St. Theo­do­re of Stu­dion (Lewis­ton, NY: The Edwin Mel­len Press, 2002), Intro­du­ce­re în isto­ria cre­ş­ti­nis­mu­lui. Pri­mul mile­niu (Bucu­reşti: Edi­tu­ra Fun­da­ţi­ei Româ­nia de Mâi­ne, 2008), Filo­so­fie şi lite­ra­tu­ră: O her­me­ne­u­ti­că a pro­vo­că­rii meta­fi­zi­ce (Bucu­reşti: Edi­tu­ra Fun­da­ţi­ei Româ­nia de Mâi­ne, 2008), Tră­i­rea în cuvânt (inter­viuri, Cluj: Eikon, 2011), Life and Mind. Per­spec­ti­ves on the Human Con­di­tion, edi­tor, cu Richard Gra­l­lo şi Bert Bre­i­ner (New York, Sophia Insti­tu­te — The­o­to­kos Press, 2013), Ide­ea de Dum­ne­zeu în poe­zia lui Emi­ne­scu (Bucu­reşti: Eikon, 2016), Gre­gory of Nazianzus’ Poe­try and His Human Face in It (Sophia Insti­tu­te — The­o­to­kos Press, New York, 2017) şi poe­zie prin­tre care: Sem­nul Isar/ The Isar Sign (Deva: Edi­tu­ra Cala­u­za, 2011), În casa ful­ge­ru­lui (Iaşi: Tipo­Mol­do­va, seria Ope­ra Omnia, 2013), Lază­re, vino afa­ră (Iaşi: Juni­mea, 2016).

A pri­mit nume­roa­se pre­mii si diplo­me de recu­noaș­te­re a acti­vi­tă­ți­lor sale aca­de­mi­ce, pro­fe­sio­na­le, cul­tu­ra­le si lite­ra­re.

Micha­el Horod­ni­cea­nu

Dr. Micha­el Horod­ni­cea­nu este pro­fe­sor la New York Uni­ver­si­ty Tan­don Scho­ol of Engi­ne­e­ring în Depar­ta­men­tul pen­tru Ingi­ne­rie Civi­lă și Urba­nă. Este pre­șe­din­te­le Insti­tu­te of Design & Con­struc­tion (IDC) Inno­va­tions.

S‑a năs­cut în 1944 la Bucu­rești și a urmat lice­ul Ion Luca Cara­gi­a­le. A absol­vit Insti­tu­tul de Teh­no­lo­gie din Isra­el în 1970, unde a obți­nut licen­ța în ingi­ne­rie civi­lă. Deți­ne un mas­te­rat în mana­ge­men­tul ingi­ne­ri­ei de la Colum­bia Uni­ver­si­ty și doc­to­ra­tul în Ingi­ne­rie și Pla­ni­fi­ca­re de Trans­port de la NYU Tan­don Scho­ol of Engi­ne­e­ring.

Micha­el Horod­ni­cea­nu are pes­te 40 de ani de expe­rien­ță în indus­tria de trans­por­turi și con­struc­ții, inclu­siv în dome­ni­ul aca­de­mic și pes­te 30 de ani de acti­vi­ta­te de mana­ge­ment exe­cu­tiv, con­du­când enti­tăți publi­ce și pri­va­te majo­re. A ges­tio­nat ope­ra­ții și pro­iec­te com­ple­xe, inclu­siv con­du­când lucrări de infras­truc­tu­ră publi­că. De‑a lun­gul ani­lor a publi­cat nume­roa­se rapoar­te, arti­co­le și cărți și a sus­ți­nut pre­zen­tări publi­ce, iar rea­li­ză­ri­le sale și anga­ja­men­tul său pen­tru indus­trie i‑au adus recu­noaș­te­re publi­că în nume­roa­se rân­duri în New York și pes­te tot în Sta­te­le Uni­te.

Îna­in­te de a deți­ne cate­dra la NYU Tan­don Scho­ol of Engi­ne­e­ring, a ocu­pat diver­se pozi­ții la nivel de guvern, în medi­ul pri­vat și aca­de­mic.

Expe­rien­ța sa în afa­ceri inclu­de pozi­ția de CEO la Urbi­tran Gro­up, com­pa­nie multi-dis­ci­pli­na­ră, de pla­ni­fi­ca­re de trans­port, ingi­ne­rie, arhi­tec­tu­ră și mana­ge­ment al con­struc­ți­i­lor cu biro­uri în SUA. Între 2008 și 2017 a fost Pre­șe­din­te­le MTA Capi­tal Con­struc­tion (2008–17), cel mai mare pro­gram de con­struc­ții de trans­port din SUA. În aceas­tă capa­ci­ta­te a supra­ve­ghe­at zil­nic desig­nul și acti­vi­tă­ți­le de con­struc­ție pen­tru 6 mega pro­iec­te, inclu­zând East Side Access (12 mili­ar­de $), Second Ave­nue Subway (4.5 mili­ar­de $), Num­ber 7 Line Exten­sion (2.4 mili­ar­de $), și Ful­ton Stre­et Transit Cen­ter (1.4 mili­ar­de $). De ase­me­nea, a con­dus imple­men­ta­rea MTA Capi­tal Secu­ri­ty Pro­gram, a supra­ve­ghe­at înche­ie­rea lucră­ri­lor la Sou­th Fer­ry Ter­mi­nal și a înce­put a doua fază a lucră­ri­lor la Second Ave­nue Subway și acce­sul Metro Nor­th la gara Penn Sta­tion.

Pre­sa ame­ri­ca­nă a rela­tat frec­vent des­pre rea­li­ză­ri­le extra­or­di­na­re ale lui Micha­el Horod­ni­cea­nu la MTA Capi­tal Con­struc­tion, folo­sind ter­meni pre­cum Mega-Pro­iec­te sau Grand Slam.

Ale­xan­dru Măr­mu­rea­nu

Năs­cut la 30 august 1962, Ale­xan­dru Măr­mu­rea­nu este un pro­e­mi­nent chi­rurg tora­cic și car­di­o­vas­cu­lar, cu o expe­rien­ță spe­cia­lă în dome­ni­ul chi­rur­gi­ei minim inva­zi­ve, în care a dezvol­tat și a pio­nie­rat o serie de teh­nici și pro­ce­duri. În cei pes­te 30 de ani de prac­ti­că, a reu­șit să tra­te­ze une­le din­tre cele mai com­ple­xe și difi­ci­le afec­țiuni ale ini­mii și plămâ­ni­lor. A absol­vit facul­ta­tea de medi­ci­nă din Crai­o­va, și‑a ter­mi­nat rezi­den­ți­a­tul în chi­rur­gie gene­ra­lă la New York Uni­ver­si­ty Medi­cal Cen­ter și apoi a con­ti­nu­at spe­cia­li­za­rea în chi­rur­gie tora­ci­că la Mount Sinai Medi­cal Cen­ter din New York, unde a fost impli­cat în mod activ în dome­ni­ul cer­ce­tă­rii în chi­rur­gie car­di­o­vas­cu­la­ră și tora­ci­că. A avut, de ase­me­nea, un Fel­low­ship în chi­rur­gie tora­ci­că la UCLA, unde a con­ti­nu­at să prac­ti­ce ca instruc­tor cli­nic, iar apoi s‑a ală­tu­rat echi­pei Cedars Sinai Medi­cal.

Doc­to­rul Măr­mu­rea­nu este recu­nos­cut la nivel inter­națio­nal în dome­ni­ul său de acti­vi­ta­te și a publi­cat nume­roa­se arti­co­le și cer­ce­tări. Dedi­cat cau­ze­lor cari­ta­bi­le, Ale­xan­dru Măr­mu­rea­nu călă­to­reș­te în întrea­ga lume pen­tru a pre­găti chi­rurgi locali și pen­tru a rea­li­za ope­ra­ții pro-bono.

A con­stru­it câte­va pro­gra­me de chi­rur­gie car­d­ia­că și tora­ci­că de suc­ces la Los Ange­les, tra­tea­ză pes­te 400 de cazuri pe an cu rezul­ta­te deo­se­bi­te și este mem­bru în nume­roa­se orga­ni­za­ții și comi­te­te, la nivel națio­nal și inter­națio­nal.

Pen­tru acti­vi­ta­tea sa remar­ca­bi­lă a obți­nu­te mai mul­te pre­mii prin­tre care pre­mi­ul “Cele­bri­tăți româ­no-ame­ri­ca­ne 2012” — merit dis­tinc­tiv pen­tru misiu­ni­le medi­ca­le inter­națio­na­le și Pre­mi­ul medi­cal pen­tru 20 de ani de Chi­rur­gie car­di­o­to­ra­ci­că, Timi­șoa­ra, Româ­nia 2011.

Ale­xan­dra Nechi­ta

Ale­xan­dra Nechi­ta s‑a năs­cut în 1985 și a înce­put să pic­te­ze la vâr­sta de doi ani. A avut pri­ma expo­zi­ție publi­că la vâr­sta de 8 ani și talen­tul său extra­or­di­nar a fost ime­di­at recu­nos­cut. A atras aten­ția deo­po­tri­vă cri­ti­ci­lor de artă și publi­cu­lui larg și a fost pre­zen­ta­tă de media drept „copil minu­ne” și supra­nu­mi­tă „micul Pica­s­so”. În 2008 a absol­vit UCLA și locu­ieș­te în pre­zent în Los Ange­les.

Ale­xan­dra Nechi­ta și‑a cre­at un lim­baj vizu­al pro­priu, într‑o manie­ră uni­că, liri­că și abs­trac­tă, iar lucră­ri­le sale, pre­zen­ta­te la expo­zi­ții în întrea­ga lume, au per­so­na­li­ta­te artis­ti­că, sunt sofis­ti­ca­te și pli­ne de via­ță. A obți­nut nume­roa­se pre­mii decer­na­te în întrea­ga lume pen­tru cre­a­ți­i­le și rea­li­ză­ri­le sale.

Sus­ți­nă­toa­re acti­vă a artei ca mod de comu­ni­ca­re și mij­loc de expre­sie, inclu­siv în școli, Ale­xan­dra și‑a făcut o misiu­ne din a con­tri­bui la rezol­va­rea paș­ni­că a con­flic­te­lor.

Dan Nico­lae

Dan Nico­lae este Pro­fe­sor la Uni­ver­si­ty of Chi­ca­go, Decan al Facul­tă­ții de Sta­tis­ti­că, Pro­fe­sor la Facul­ta­tea de Medi­ci­nă, sec­ția Gene­ti­că Medi­ca­lă și Pro­fe­sor la Facul­ta­tea de Gene­ti­că Uma­nă. Pro­fe­so­rul Dan Nico­lae este recu­nos­cut ca unul din­tre lide­rii mondi­ali în apli­ca­ți­i­le sta­tis­ti­cii și mate­ma­ti­cii în gene­ti­că.

Vă invi­tăm să citiți arti­co­lul inte­gral pe Chi­ca­go Roma­nian Ame­ri­can News

Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele