REVOLTA unui SCRIITOR: “La CONSTANȚA se întâmplă o DRAMĂ”.
Personalitățile culturale, umilite de autorități

0
113
Booking.com

REVOLTA unui SCRIITOR: “La CONSTANȚA se întâm­plă o DRAMĂ”. Per­so­na­li­tă­ți­le cul­tu­ra­le, umi­li­te de auto­ri­tăți.

Scri­i­to­rul dobro­gean Ovi­diu Dună­rea­nu, mem­bru al Uniu­nii Scri­i­to­ri­lor din Româ­nia și direc­tor al edi­tu­rii Ex Pon­to, a răbu­fnit, la o lan­sa­re de car­te, împo­tri­va auto­ri­tă­ți­lor care igno­ră per­so­na­li­tă­ți­le cul­tu­ra­le ale Con­stan­ței, aces­tea fiind nevo­ite să facă rost de bani pen­tru a‑și publi­ca pro­pri­i­le cre­a­ții.

Invi­tat recent la o lan­sa­re de car­te scri­să de o cunos­cu­tă sce­no­gra­fă a tea­tru­lui con­stăn­țean și națio­nal, scri­i­to­rul Ovi­diu Dună­rea­nu și‑a ară­tat, în pre­zen­ța unei audien­țe nume­roa­se, atât bucu­ria de a pre­zen­ta volu­mul „Euge­nia Tără­șes­cu-Jia­nu, Sce­no­graf” cât și “res­triș­tea” pe care o sim­te în fața nedrep­tă­ții la care sunt supu­se, de ani de zile, per­so­na­li­tă­ți­le cul­tu­ra­le ale Con­stan­ței. 

Sce­no­gra­fa Euge­nia Tără­șes­cu-Jia­nu, cunos­cu­tă, apre­cia­tă și pre­mi­a­tă în cei aproa­pe 50 de ani de tea­tru, a supor­tat inte­gral cos­tu­ri­le căr­ții în care a adu­nat amin­tiri, inter­viuri, ima­gini din spec­ta­co­le.

Iar cea care a ajutat‑o este tea­tro­lo­gul Anaid Tavi­ti­an, o altă per­so­na­li­ta­te a cul­tu­rii con­stăn­țe­ne, pri­e­te­nă de suflet și apro­pi­a­tă a tutu­ror acto­ri­lor, regi­zo­ri­lor și oame­ni­lor din spa­te­le sce­nei tea­tra­le loca­le și națio­na­le. 

Scri­i­to­rul Ovi­diu Dună­rea­nu a pus de fapt dege­tul pe rana Cul­tu­rii con­stăn­țe­ne.

Când am văzut‑o pe doam­na Euge­nia Tără­șes­cu Jia­nu la edi­tu­ră, dându‑i indi­ca­ții teh­no­re­dac­to­ru­lui, am avut o mare bucu­rie, dar am avut și un sen­ti­ment de res­triș­te. Să vi‑l explic. Sun­tem prin­tre puți­ne­le ora­șe în care aces­te lucrări bio-bibli­o­gra­fi­ce, ale unor mari per­so­na­li­tăți care tră­iesc aici, nu le fac cei în drept. De la Chi­și­nău la Timi­șoa­ra, de la Ora­dea la Sibiu, Bra­șov, Galați, până în par­tea aceas­ta spre Bucu­rești, Crai­o­va, sunt foruri spe­ci­a­le. Sunt bibli­o­teci, chiar tea­tre­le, care pri­mesc bani și își aduc în față gale­ria mari­lor per­so­na­li­tăți care le-au slu­jit și care le-au dat iden­ti­ta­te. La Con­stan­ța se întâm­plă o dra­mă,” a spus, fără mena­ja­men­te, Ovi­diu Dună­rea­nu.

El a evi­tat să vor­beas­că des­pre umi­lin­țe­le prin care trec oame­nii de cul­tu­ră con­stăn­țeni ast­fel încât cre­a­ți­i­le lor să vadă lumi­na tipa­ru­lui.

Per­so­na­li­tă­ți­le cul­tu­ra­le ale Con­stan­ței, numai în con­di­ți­i­le în care au bani își per­mit să vină la niș­te edi­turi și să scoa­tă ase­me­nea cărți”, a expli­cat Ovi­diu Dună­rea­nu.

Este jenant pen­tru că din­co­lo, în timp, acti­vi­ta­tea, ope­ra, cre­a­ția, for­ța ace­ea, mag­ma teri­bi­lă pe care acești oameni o aprind între noi, sau pen­tru tim­pul în care au tră­it, se epu­i­zea­ză, se esto­m­pea­ză, tre­ce în uita­re. Și își vor adu­ce foar­te puțini oameni amin­te de ei. În schimb, intrând în săli­le unei bibli­o­teci, ale unui muzeu sau ale unui tea­tru care are o bibli­o­te­că și dând pes­te ase­me­nea lucrări, un isto­ric al cul­tu­rii, un isto­ric al artei, poa­te să iden­ti­fi­ce tim­pul în care acești oameni au tră­it și să îl recon­fi­gu­re­ze așa cum tre­bu­ie, dând o aure­o­lă, dând o anu­mi­tă gre­u­ta­te aces­tui spa­țiu româ­nesc de la mare”, a comen­tat scri­i­to­rul con­stăn­țean, apla­u­dat de par­ti­ci­pan­ții la eve­ni­ment.

Sur­sa: evz.ro/revolta-unui-scriitor… Autor: FERI PREDESCU.


Comen­ta­riu: Vir­gil Stan — Eu mi-am publi­cat sin­gur toa­te căr­ți­le. Nici­o­da­tă nu am fost spon­so­ri­zat. I‑am pro­pus pri­ma­ru­lui Radu Cris­ti­an ca, atunci când ani­ver­sea­ză seni­o­rii muni­ci­pi­u­lui, la împli­ni­rea vâr­stei de 70 de ani, 75… 100+, sau 50 ani de căs­ni­cie etc, pe lân­gă diplo­ma și foto­gra­fia de grup, să le dea și câte o car­te achi­zi­țio­na­tă de la scri­i­to­rii locali, vâr­st­ni­cii fiind prin­tre puți­nii citi­tori de car­te în zile­le noas­tre. În prin­ci­piu a fost de acord, a che­mat șefa Com­par­ti­men­tul ”Soci­al”, solicitându‑i să găseas­că o cale lega­lă, numai că ajuns la aceas­tă șefă, mi s‑a spus că nu sunt bani pen­tru așa ceva. Eu am donat Bibli­o­te­cii loca­le 30 de cărți, iar pri­mă­ria nu a fost capa­bi­lă să facă un raft pen­tru căr­ți­le dona­te de către scri­i­to­rii locali, raft care cos­ta poa­te mai puțin decât valoa­rea căr­ți­lor dona­te de mine.


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele