INTERVIU cu profesorul Traian Broască, dirijorul Corului de copii “CALLATIS”, Mangalia [VIDEO]

0
885

INTERVIU cu pro­fe­so­rul TRAIAN BROASCĂ, diri­jo­rul Coru­lui de copii “CALLATIS”, Man­ga­lia. (Exclu­si­vi­ta­te Man­ga­lia News).

REPORTER MN: Dom­nu­le pro­fe­sor Tra­ian Broas­că, avem cunos­tin­ta des­pre mul­te din­tre rea­li­za­ri­le dum­ne­a­voas­tră de până acum, insa mai puțin des­pre omul, pro­fe­so­rul si diri­jo­rul Tra­ian Broas­ca si doresc să înce­pem cu “înce­pu­tul”.

Sun­teti pro­fe­sor de can­to la Cen­trul de For­ma­re si Per­fec­tio­na­re Vocal — Instru­men­ta­la Man­ga­lia, pe care l‑ati si infi­in­tat, sun­teti peda­go­gul care a for­mat cate­va din­tre nume­le mari ale muzi­cii roma­ne­s­ti, cum ar fi Cla­u­dia Pavel (Cre­am), Ralu­ca Cio­câr­lan (Angels), Ade­la Popes­cu, Inna și alți artiști! știm, de ase­me­nea, ca sun­teti recu­nos­cut drept omul la care ape­lea­ză și astăzi, pen­tru o pre­ga­ti­re muzi­ca­lă per­for­man­tă, nume de prim rang ale sce­nei autoh­to­ne, dar si inter­na­tio­na­le.

Cali­tă­ți­le dum­ne­a­voas­tra de peda­gog au fost con­cre­ti­za­te prin șle­fu­i­rea unor tine­re artis­te recu­nos­cu­te pe sce­ne­le inter­națio­na­le, dato­ri­tă teh­ni­cii voca­le de care v‑ati ocu­pat îndea­proa­pe. Totu­si, vrem să aflăm mai mul­te des­pre dum­ne­a­voas­tră, câte ceva de dina­in­te de per­for­man­țe­le din ”via­ța civi­lă”.

Prof. Tra­ian Broas­că: Nu stiu cu ce sa incep, insa tre­bu­ie sa amin­tesc că, timp de pes­te 30 de ani, mi-am con­so­li­dat o carie­ră în muzi­că, în cali­ta­te de com­po­zi­tor şi diri­jor al Orches­trei sim­fo­ni­ce a stu­den­ti­lor cu ter­men redus din cadrul Sco­lii de Ofi­teri de Rezer­va “Deta­sa­men­tul Păuliș” din Rad­na – Lipo­va, jude­țul Arad, al Muzi­cii Repre­zen­ta­ti­ve a Mari­nei Mili­ta­re din Man­ga­lia şi Ansam­blu­lui Osta­sesc ”Pes­ca­ru­sul”, avand gra­dul de colo­nel.

Deşi în anul 1998 am tre­cut în rezer­vă, pasiu­nea mea pen­tru muzi­că a fost mai puter­ni­că, ast­fel că am con­ti­nu­at să lucrez în dome­niu, în cali­ta­te de pro­fe­sor. Din anul 1980 pana in 1997, am fost pro­fe­sor de can­to si instru­men­te, la Casa Tine­re­tu­lui Man­ga­lia. Din 1997 până în anul 2010, am acti­vat ca pro­fe­sor de can­to în cadrul Casei de Cul­tu­ră Man­ga­lia, reu­şind să pun baze­le Coru­lui „Cal­la­tis”, cu care am câş­ti­gat nume­roa­se pre­mii naţio­na­le şi inter­na­ţio­na­le. Am infi­in­tat Ansam­blul „Cre­a­tiv-Art” Man­ga­lia, ala­turi de dom­nul Vio­rel Chiur­tu, ansam­blu care func­tio­na la Casa de Cul­tu­ra.

REPORTER MN: Mai stim ca sun­teti mem­bru al Uniu­nii Com­po­zi­to­ri­lor şi Muzi­co­lo­gi­lor din Româ­nia, cu pes­te 70 de cre­a­tii muzi­ca­le publi­ca­te, ca ati ter­mi­nat una din­tre cele mai pres­ti­gi­oa­se insti­tu­ţii mili­ta­re de învă­ţământ din ţară – Şcoa­la de Ofi­ţeri, Diri­jori de Muzi­că – Bucu­reşti, Insti­tu­tul de Muzi­ca Bucu­res­ti, ca ati absol­vit Facul­ta­tea de Arte Bucu­reşti şi ca aveti un Mas­ter în Artă Muzi­ca­lă.

Din anul 2006, pre­gă­ti­ti „Corul de copii Cal­la­tis, Man­ga­lia, Româ­nia”, cu care ati par­ti­ci­pat la mai mul­te fes­ti­va­luri cora­le naţio­na­le şi inter­na­ţio­na­le. Recent, in luna sep­tem­brie 2018, Corul Cal­la­tis a obti­nut Meda­lia de argint la unul din cele mai impor­tan­te fes­ti­va­luri cora­le inter­na­tio­na­le, Porec — Croa­tia 2018. Tot din pre­să am aflat că, timp de 3 ani (2010–2012), ati acti­vat ca pro­fe­sor la Facul­ta­tea de Muzi­că Con­stanţa, unde ati pre­gă­tit un număr însem­nat de stu­denţi.

Ati înfi­inţat „Cen­trul de For­ma­re şi Per­fe­cţio­na­re Vocal-Instru­men­ta­la Man­ga­lia”, în cadrul căru­ia ati „şle­fu­it” voci impor­tan­te din muzi­ca autoh­to­nă, cum ar fi: Ruxan­dra Ili­es­cu (Bla­xy Girls), Ramo­na Han­ga­nu (band-ul Gru­pu­lui Diver­tis), Lumi­ni­ta Andrei (sopra­na la ope­ra din Ham­bu­rg Ger­ma­nia), Ade­la Popes­cu, Andre­ea Ola­riu, Iulia Puş­chi­lă, fina­lis­te la Vocea Româ­ni­ei, Elis Opriş, semi­fi­na­lis­tă în ace­la­şi show de tele­vi­ziu­ne, Cri­na Balan si alti artisti cum ar fi si Raul Ere­gep, fina­list la X Fac­tor 2017, Teo­do­ra Dinu, par­ti­ci­pan­ta la Euro­vi­sion 2018.

Tot in 2018, la Cer­bul de Aur de la Bra­sov, spu­neti cu man­drie că, cea mai stra­lu­ci­ta voce pe care ati cunoscut‑o pana acum si pe care o pre­tu­i­ti foar­te mult — Ralu­ca Ble­ju­ș­că, (Ex – Angels), a obti­nut pre­mi­ul pen­tru cea mai buna solis­ta. Ati lucrat și cu Mihai Tră­is­ta­riu pen­tru Euro­vi­sion 2006, dar și cu alte sute de voci care au fost sau sunt în for­ma­re. Ce ne mai puteti spu­ne?

Prof. Tra­ian Broas­că: Văd că sun­teți foar­te bine docu­men­tat. Da, pro­fe­sia mea este de muzi­cian, sunt diri­jor si com­po­zi­tor, dar si pro­fe­sor. Dupa 35 de ani de diri­jat, pot spu­ne ca imi cunosc bine mese­ria. Este foar­te ade­va­rat ca am pre­ga­tit foar­te multi tineri artisti si am avut pla­cu­ta oca­zie sa cola­bo­rez in 2016 cu Mihai Trai­sta­riu, una din­re cele mai bune voci la acea vre­me. Momen­tul Euro­vi­sion 2016 si‑a pus ampren­ta defi­ni­tiv asu­pra valo­rii artis­tu­lui Mihai Trai­sta­riu.

REPORTER MN: Ce ne mai puteti rela­ta din acti­vi­ta­tea dum­ne­a­voas­tra?

Prof. Tra­ian Broas­că: Nu mai pot spu­ne prea mul­te, pen­tru ca deja ați ara­tat mai îna­in­te foar­te corect mul­te din rea­li­za­ri­le mele. Insa ce mai pot ară­ta este fap­tul ca am facut par­te, ca mem­bru al juri­u­lui de spe­cia­li­ta­te, la Fes­ti­va­lul Inter­na­tio­nal de Muzi­ca Usoa­ra STELUTELE MARII, apoi in cadrul Fes­ti­va­lu­lui Natio­nal pen­tru Inter­pre­ta­re voca­la — “Remem­ber” Con­stan­ta. Am fost mem­bru al juri­u­lui la toa­te edi­ti­i­le fes­ti­va­lu­lui “Anco­ra de Aur” de la Casa Tine­re­tu­lui Man­ga­lia.

La Mara­to­nul “Mama­ia cau­ta o vede­ta” 2009 unde am facut par­te din juriu, am fost apre­ciat ca fiind unul din­tre cei mai impor­tan­ti pro­fe­sori de can­to din tara. In anul 2013 ‚am fost desem­nat Pre­se­din­te­le juri­u­lui de pre­se­lec­tie de la Fes­ti­va­lul Mama­ia — 2013. Am par­ti­ci­pat ca pre­se­din­te al juri­u­lui si mem­bru al juriului,la toa­te edi­ti­i­le Fes­ti­va­lu­lui Inter­na­ţio­nal de Muzi­că Uşoa­ră şi Fol­clor “Fes­ti­va­lul Tine­reţii”.

REPORTER: La ce alte eve­ni­men­te cul­tu­ra­le impor­tan­te ați par­ti­ci­pat?

Prof. Tra­ian Broas­că: Impre­u­nă cu Corul de copii “Cal­la­tis” din Man­ga­lia, am sus­ti­nut un numar impor­tant de con­cer­te, insa unul deo­se­bit a fost con­cer­tul coral de la fes­ti­vi­ta­tea de pre­mi­e­re a Cam­pi­o­na­tu­lui Euro­pean Femi­nin de Sah, orga­ni­zat de Fede­ra­ția Româ­na de Șah, 9 iunie 2016, unde a fost solis­ta si Ilea­na Dobro­na­u­tea­nu.

La Cam­pi­o­na­tul Mondi­al de Lup­te pe Pla­jă, in des­chi­de­rea eve­ni­men­tu­lui, Corul de Copii Cal­la­tis al Cen­tru­lui de For­ma­re şi Per­fe­cţio­na­re Vocal-Instru­men­ta­lă Man­ga­lia a into­nat Imnul de Stat al Româ­ni­ei si a tinut un reci­tal de muzi­ca cora­la a cape­l­la. De Ziua Euro­pei, Man­ga­lia a des­chis seria eve­ni­men­te­lor cu Corul de copii “Cal­la­tis“, care a into­nat Imnul Euro­pei si Imnul Roma­niei, dupa care a sus­ti­nut doua con­cer­te de muzi­ca cora­la (2 mai 2014).

Am fost pro­du­ca­tor si rea­li­za­tor al Fes­ti­va­lu­lui ”Cal­la­tis” Man­ga­lia si ”Cal­la­tis Fest”, rea­li­za­tor la ”7 zile si 7 nopti la Man­ga­lia” si rea­li­za­to­rul spec­ta­co­le­lor din Pia­ta Fes­ti­va­lu­lui Man­ga­lia.

Unul din­tre cele mai impor­tan­te­le eve­ni­men­te la care nume­le ora­su­lui Man­ga­lia a fost pe toa­te cana­le­le de tele­vi­ziu­ne a fost in 2010, ala­turi de Inna si Corul de Copii Cal­la­tis Man­ga­lia – ”Tre­ceti, bata­li­oa­ne roma­ne, Car­pa­tii”, 1 Decem­brie 2010, Ziua Natio­na­la a Roma­niei.

Am avut cola­bo­rari cu toa­te tele­vi­ziu­ni­le natio­na­le si cola­bo­rari cu artisti con­sa­crati: Ion Cara­mi­tru, Ste­fan Ior­da­che, Adri­an Ior­gu­les­cu, Cor­nel Todea, Cor­nel Dia­co­nu, Dumi­tru Moro­sa­nu, Voicu Popes­cu, Beno­ne Sinu­les­cu, Jold Keres­teli, Vio­rel Gavri­la, Mada­lin Voicu, Cori­na Chi­r­i­ac, Mihai Trai­sta­riu, Ramo­na Bades­cu, Lau­ren­tiu Duta, Cata­lin Maru­ta, Andra, Feli­cia Filip, Maria Buza, Cre­am, Inna, Cata­lin Bote­za­tu si multi altii.

Am obti­nut mul­te diplo­me de onoa­re si de exce­len­ta din par­tea unor insti­tu­tii din tara si strai­na­ta­te. Am obti­nut pes­te 50 de tro­fee si 57 de diplo­me de locul I, cu solis­tii de muzi­ca usoa­ra la fes­ti­va­lu­ri­le de pro­fil din tara si strai­na­ta­te. Am cala­u­zit, pot spu­ne, des­ti­nul a pes­te 40 de tineri, care in pre­zent sunt pro­fe­sori de muzi­ca, regi­zori, solisti instru­men­tisti la cele mai impor­tan­te ope­re si filar­mo­nici din tara si strai­na­ta­te, diri­jori si com­po­zi­tori.

PREMII SI MEDALII OBȚINUTE DE CORUL DE COPIICALLATISMANGALIA:

LOCUL II (MEDALIA DE ARGINT) LINZ — AUSTRIA — 06–10 iunie 2007;

LOCUL I — DORNA CANDRENILORBACAU — 09 sep­tem­brie 2009;

LOCUL I — VATRA DORNEI — 11 sep­tem­brie 2009;

LOCUL II (MEDALIA DE ARGINT) BARCELONA — SPANIA — 22–26 octom­brie 2014;

LOCUL II (MEDALIA DE ARGINTLUCA PUCCINIITALIA — 30 sept- 04 octom­brie 2015;

LOCUL II (MEDALIA DE ARGINT) KALAMATAGRECIA — 11–15 octom­brie 2017;

LOCUL II (MEDALIA DE ARGINT) PORECCROATIA — 22–27 sep­tem­brie 2018.

Prin­tre tine­rii talen­tați pe care i‑am amin­tit deja si care s‑au pre­gă­tit cu mine se află Inna, Cre­am, Angels, Cri­na Bălan, Xan­dra, iar in pre­zent, Raul Ere­gep, Teo­do­ra Dinu și mulți alții.

Îmi aduc amin­te cu plă­ce­re de cea mai înflo­ri­toa­re peri­oa­dă în care s‑au remar­cat cele mai mul­te voci şi instru­men­ti­şti ai ora­şu­lui. Man­ga­lia are copii talen­ta­ţi şi valo­roşi, care vor duce pes­te hota­re nume­le ora­şu­lui în care s‑au for­mat ca arti­şti. Însă fără o pre­gă­ti­re asi­duă din punct de vede­re vocal şi fără o susţi­ne­re finan­ci­a­ră pe măsu­ră, mulţi se pierd în ano­ni­mat şi este păcat pen­tru aces­te făp­turi înzes­tra­te cu talent. Eu voi con­ti­nua să‑i susţin cu mij­loa­ce modes­te, dar cu o pre­gă­ti­re pro­fe­sio­na­lă per­for­man­tă la stan­dar­de­le Euro­pe­ne.

INNA sau Ale­xan­dra, cum îmi pla­ce mie să‑i spun, a cân­tat mereu din tot sufle­tul, încer­când să mă con­vingă de cali­tă­ţi­le ei voca­le. Avea opt ani, când a debu­tat în cadrul „Cen­tru­lui de For­ma­re şi Per­fe­cţio­na­re Voca­lă Man­ga­lia”, ulte­ri­or ajun­gând la per­for­manţe voca­le extra­or­di­na­re, rapor­ta­te la vâr­sta ei fra­ge­dă, ani­ma­tă, bine­înţe­les, de ambi­ţie şi voinţă deo­se­bi­te. A evo­lu­at fru­mos, a fost o ele­vă dis­ci­pli­na­tă, iar acum mă mân­dresc că am fost pro­fe­so­rul ei”.

ASOCIATIA „Cen­trul de For­ma­re şi Per­fe­cţio­na­re Vocal-Instru­men­ta­la Man­ga­lia” si, impli­cit CORUL DE COPIICALLATIS”, MANGALIA, ROMANIA, este o orga­ni­za­tie apo­li­ti­ca, non­gu­ver­na­men­ta­la si non­pro­fit, cu un sta­tut juri­dic si ea apar­ti­ne tutu­ror româ­ni­lor si cul­tu­rii roma­ne­s­ti. CORULCALLATIS”, a avut in com­po­nen­ta sa de la infi­in­ta­re si pana in pre­zent, pes­te 500 de tineri artisti (solisti vocali, solisti instru­men­tisti) pe care i‑am ini­ti­at, for­mat si per­fec­tio­nat. Foar­te multi din­tre aces­ti tineri sunt in pre­zent artisti con­sa­crati, foar­te cunos­cuti pe cana­le­le de spe­cia­li­ta­te, pro­fe­sori care pre­dau muzi­ca in scoli, sau pre­dau instru­men­te la Cole­gi­i­le cu spe­cia­li­ta­te muzi­că, diri­jori si com­po­zi­tori.

In pre­zent sun­tem invi­tati cu corul la doua fes­ti­va­luri cora­le, unul in țară, la Rm. Val­cea si unul in strai­na­ta­te, in Sue­dia, la Grand Prix 2019. Aces­ti copii supe­ri­or dotati si cu rea­le apti­tu­dini muzi­ca­le, repre­zin­tă vii­to­rul Man­ga­li­ei si meri­ta tot res­pec­tul pen­tru ceea ce fac.

REPORTER: Ce le suge­rati pen­tru vii­tor ele­vi­lor si stu­den­ti­lor pe care‑i pre­gă­tiți ?

Prof. Tra­ian Broas­că: Toti tre­bu­ie să inte­lea­ga că, pen­tru a ajun­ge la per­for­manţă au nevo­ie de o cul­ti­va­re aten­tă a auzu­lui prin exer­ci­ţii spe­ci­fi­ce, o soli­dă cul­tu­ră muzi­ca­lă, dobân­di­tă prin stu­dii apro­fun­da­te de teo­ria muzi­cii. Toa­te aces­te acu­mu­lări de cunoş­tinţe şi deprin­deri muzi­ca­le îi vor aju­ta să devi­nă buni muzi­cieni, buni pre­fe­si­o­nisti.

Un bun muzi­cian poa­te deve­ni doar printr‑o pre­gă­ti­re seri­oa­să şi con­ti­nuă: citind cât mai mul­te par­ti­turi, ascul­tând muzi­că, par­ti­ci­pând activ la cur­suri şi semi­na­rii, fiind pre­zent pe sce­nă şi în sala de con­cert, citind des­pre muzi­că şi în mod pri­o­ri­tar inter­pre­tând muzi­ca. Pen­tru a rea­li­za toa­te aces­te pro­gre­se tre­bu­ie să iubeşti muzi­ca, pen­tru că doar asa putem pătrun­de în acest uni­vers al fru­mo­su­lui divin care dă sens exis­tenţei noas­tre.

În momen­tul în care copi­ii si tine­rii s‑au inscris la Cen­trul de For­ma­re si Per­fec­tio­na­re Vocal-Instru­men­ta­la Man­ga­lia, toti parin­tii au fost siguri ca au venit la o Şcoa­lă de Edu­ca­tie Euro­pea­nă, unde se edu­că, se for­mea­ză si se per­fec­tio­nea­ză după ace­le stan­dar­de. Aces­ta a fost si este in con­ti­nu­a­re țelul meu pen­tru vii­tor.

REPORTER: Care sunt cali­tă­ți­le care asi­gu­ră suc­ce­sul unui ansam­blu coral?

Prof. Tra­ian Broas­că: Aș sub­li­nia seri­o­zi­ta­tea în pre­gă­ti­re, de la antre­na­men­tul vocal zil­nic si teme­i­nic, până la rea­li­za­rea fina­lă din punct de vede­re artis­tic a pie­se­lor cora­le, dorin­ța și năzu­in­ța de a fi mai buni, de a pro­gre­sa cun­ti­nuu.

REPORTER: Cum pro­ce­dați, ca das­căl, ca să atra­geți cât mai mulți tineri spre cor, pen­tru că nu este un gen muzi­cal atât de agre­at?

Prof. Tra­ian Broas­că: Tre­bu­ie amin­tit fap­tul că foar­te mul­te fete din cadrul Cen­tru­lui de For­ma­re si Per­fec­tio­na­re Vocal-instru­men­ta­la Man­ga­lia nu au agre­at acest gen de la ince­put, până în momen­tul in care au încer­cat să cân­te in gru­puri voca­le mai mici, de 4 până la 8 fete. Atunci si-au dat sea­ma cât de mult con­tea­ză să cânți pe mai mul­te voci.  De abia aici, in acest con­text, si-au dat sea­ma ce înseam­nă un auz dis­tri­bu­tiv bine antre­nat.

Am apre­ciat la fete­le de la corul Cal­la­tis, bucu­ria de a face muzi­că şi de a veni la pre­gă­ti­re. Nu am impus un ritm spar­tan de repe­ti­ţii, pen­tru că rişti să le pierzi pe toa­te. Tre­bu­ie tato­nat uşor tere­nul şi să le faci să înţe­lea­gă că, dacă vrei să ajungi la per­for­manţă, tre­bu­ie să ai dis­ci­pli­nă, auto­ri­ta­te, seri­o­zi­ta­te şi cred că au înţe­les acest lucru. Muzi­ca dis­ci­pli­nea­ză, ordo­nea­ză, mode­lea­ză şi le trans­for­mă pozi­tiv.

Pre­o­cu­pa­rea mea ca diri­jor al unei for­ma­tii cora­le, ca pro­fe­sor de muzi­ca, este ace­ea de a pune in valoa­re vir­tu­ti­le si apti­tu­di­ni­le fie­ca­rui com­po­nent al coru­lui, al fie­ca­rui solist. Pen­tru un corist con­tea­za foar­te mult ampren­ta pe care o pui tu ca diri­jor in pre­ga­ti­rea si inter­pre­ta­rea unei pie­se cora­le, pen­tru a da naş­te­re unei inter­pre­tări cora­le pli­ne de vibra­ţie artis­ti­că, să poti trans­mi­te acea sta­re de emoţie şi sen­si­bi­li­ta­te atat celor din cor, cat si celor din sala de spec­ta­col. Mă inte­re­sea­ză foar­te mult ima­gi­nea coru­lui, a ora­su­lui Man­ga­lia, a Româ­ni­ei.

Cred că mai impor­tant este să scot în evi­denţă fap­tul că via­ţa cora­lă, alcă­tu­i­tă din repe­ti­tii, con­cer­te, spec­ta­co­le, tabe­re de pre­gă­ti­re muzi­ca­lă, are un efect sur­prin­ză­tor de bene­fic asu­pra modu­lui lor (al fete­lor) de via­ţă. Am ima­gi­nea coris­te­lor în atâ­tea situ­a­ţii în care comen­tau sau com­pa­rau o lucra­re cora­lă cu alta, une­le agreau, alte­le nu si foar­te mul­te pozi­tii con­tra, până când se con­vin­geau că meri­tă tot efor­tul pen­tru a pre­gati acea pie­să. Intr-un cuvant, mă con­frunt si cu ase­me­nea momen­te. Ce tre­bu­ie spus este fap­tul că, acti­vi­ta­tea cora­lă, corul devi­ne a doua fami­lie, unde se nasc pri­e­te­nii si legă­tu­ri­le inte­ru­ma­ne devin strân­se şi bene­fi­ce.

REPORTER: Sunt și alte fete care doresc să vină la cor, să se ală­tu­re echi­pei?

Prof. Tra­ian Broas­că: In fie­ca­re an, vin spre corul Cal­la­tis noi coris­te, având mereu o gru­pă pre­ga­ti­toa­re, ceea ce este un răs­puns pozi­tiv la mesa­jul muzi­cal al coru­lui din con­cer­te si spec­ta­co­le, iar coris­te­le care din diver­se moti­ve nu mai pot cân­ta în cor – sunt la facul­ta­te, sunt ple­ca­te din tara, au rămas ală­tu­ri de cor cu sufle­tul şi ne întâl­nim mereu ca într‑o fami­lie.

In timp, am fost mar­to­rul des­chi­de­rii unui drum des­tul de atră­gă­tor faţă de muzi­ca cu pro­fil coral, prin apa­ri­ţia altor coruri şi a altor diri­jori. Sunt mân­dru să spun că mulţi din­tre foş­tii mei elevi sau stu­denţi sunt astăzi diri­jori exce­lenţi, care for­mea­ză şi con­duc alte coruri, ală­tu­rân­du-se marii fami­lii a muzi­cii cora­le. Intr‑o sta­tis­ti­că apa­ru­tă de curând, se vor­beș­te des­pre fap­tul că sun­tem ţara din Euro­pa cu cele mai puţi­ne eve­ni­men­te cora­le.

In Ger­ma­nia, Unga­ria, Rusia, Sue­dia si Ita­lia, sunt zeci şi sute de eve­ni­men­te care sti­mu­lea­ză feno­me­nul coral şi pe plan local şi inter­na­ţio­nal, iar in Sue­dia, pes­te 25% din popu­la­ţie cân­tă într-un cor. In țara noas­tră, în ulti­ma vre­me, au luat într-ade­văr o mare amploa­re coru­ri­le reli­gi­oa­se, dar în zona lai­că sun­tem din ce în ce mai des­co­pe­ri­ţi şi nu avem cu ce să ne mân­drim prea mult.

REPORTER: Vă rog să-mi spu­neti dacă soci­e­ta­tea este de vină, sau sta­rea mate­ria­lă pre­ca­ră este un impe­di­ment în acest sens?

Prof. Tra­ian Broas­că: Eu cred ca nu soci­e­ta­tea este de vină, sau sta­rea mate­ria­lă pre­ca­ră, ci sis­te­mul de învă­ţământ, care nu acor­dă nici cea mai mică impor­tanţă ore­lor de muzi­că. Incă avem o men­ta­li­ta­te inve­chi­tă des­pre edu­ca­tia tine­ri­lor. Sun­tem des­prinşi de rea­li­ta­te, pen­tru că nu ştim ce se întâm­plă si în alte locuri, iar pro­fe­so­rii nu sunt ini­ţi­a­ţi să poa­ta edu­ca copi­ii, ast­fel încât să le insu­fle dra­gos­tea de muzi­că. Aceas­ta este dova­da că cei mai mulţi copii şi tineri nu se îndreap­tă spre muzi­ca cora­lă. Sunt şi oameni minu­na­ţi care sfinţesc locul, făcând lucruri deo­se­bi­te, dar sunt prea puţini.

REPORTER: Ce sim­ti­ti pe sce­ne­le unde sus­ti­neti con­cer­te sau la com­pe­ti­ti­i­le cora­le natio­na­le si inter­na­tio­na­le?

Prof. Tra­ian Broas­că: Vă mar­tu­ri­sesc că intot­dea­u­na am sim­tit o res­pon­sa­bil­ta­te majo­ră, atât faţă de public, care doreş­te să tră­i­as­că emoţia artis­ti­că, cât şi faţă de coris­te, pen­tru că, prin ati­tu­di­nea şi ges­tu­ri­le mele, pot influ­enţa pozi­tiv sau nega­tiv inter­pre­ta­rea coru­lui.

REPORTER: Care va fi tra­iec­to­ria și cum vedeți corul Cal­la­tis în vii­tor?

Prof. Tra­ian Broas­că: Pre­su­pun că va fi o tra­iec­to­rie pozi­ti­vă, deo­a­re­ce mi-am pus ampren­ta asu­pra mul­tor gene­ra­tii si sper că am cre­at o comu­ni­ta­te cora­lă cu o anu­mi­tă sta­re de spi­rit. Lega­tu­ri­le din­tre un diri­jor şi coris­te­le sale care au vir­tu­ţi voca­le deo­se­bi­te, poa­te da naş­te­re unei vieţi cora­le de exce­pţie. Eu, pro­fe­so­rul Tra­ian Broas­că pot spu­ne cu satis­fa­cţie că, în cei 40 de ani de acti­vi­ta­te neîn­tre­rup­tă cu coru­ri­le pro­fe­si­o­nis­te si de ama­tori, am avut şan­sa întâl­ni­rii unor cori­şti si coris­te de exce­pţie, ală­tu­ri de care am rea­li­zat momen­te muzi­ca­le deo­se­bi­te. Vii­to­rul ne apa­rţi­ne nouă şi celor care vor con­ti­nua, iar Corul Cal­la­tis are deja o isto­rie incon­tes­ta­bi­lă. Ori­cât ar fi de greu, eu raman un cora­list con­vins, care a inva­tat multi tineri cum tre­bu­ie sa can­te sau sa diri­je­ze, am scris muzi­ca cora­la, am diri­jat vari­a­te for­ma­tii cora­le si voi sus­ti­ne muzi­ca cora­la pen­tru tot­dea­u­na. Valoa­rea si for­ta coru­lui, este data de cali­ta­tea ele­men­te­lor care il com­pun, din spi­ri­tul de echi­pa si omo­ge­ni­ta­te pe care‑l rea­li­zea­za.

REPORTER: Sunt pro­ble­me care ingre­u­nea­za pro­gra­mul de pre­ga­ti­re al coru­lui? Vi se pun “bețe in roa­te”?

Prof. Tra­ian Broas­că: Pro­gra­mul de pre­ga­ti­re al coru­lui nu ne este îngre­u­nat de nimeni, ci doar de noi, cei care com­pu­nem corul Cal­la­tis. Ora­rul sco­lar nu ne per­mi­te sa facem repe­ti­tii in tim­pul sap­ta­ma­nii, doar sam­ba­ta câte 3 ore, si atunci nu cu tot corul, pen­tru ca mai lip­sesc. Une­le fete plea­că în wee­kend cu fami­lia si nu par­ti­ci­pă la repe­ti­tie, iar in cea­lal­tă sap­ta­ma­nă lip­sesc alte fete, pen­tru ca au cine stie ce pro­ble­me. Si asa, o reiei de la capat mereu, batand pasul pe loc. Dar, cu voin­ta si rab­da­re, am depa­sit mereu aces­te pro­ble­me.

Mă intre­bați dacă ni se pun obs­ta­co­le sau bari­e­re? Chiar nu ni se pun “bețe în roa­te”, cum se spu­ne, dar de “muș­cat”, mai sun­tem muș­cati cateo­da­tă, însă am igno­rat acest aspect cu tărie si ne-am con­ti­nu­at dru­mul. Eu stiu doar atat ca tre­bu­ie sa fac edu­ca­tie si sa asi­gur o pre­ga­ti­re muzi­ca­la teme­i­ni­ca si per­for­man­ta tutu­ror tine­ri­lor care vin sa se pre­ga­teas­ca din punct de vede­re muzi­cal. Eu nu am rau­ta­te si nu stiu sa ranesc pe nimeni, pen­tru ca asa am fost edu­cat.

REPORTER: De ce cre­deti ca nu v‑au spri­ji­nit auto­ri­tă­ți­le loca­le și jude­țe­ne, res­pec­tiv Pri­mă­ria Man­ga­lia, Con­si­li­ul Local, sau CJ Con­stan­ta, pen­tru depla­sa­rea la Fes­ti­va­lul Inter­na­tio­nal din Croa­ția?

Prof. Tra­ian Broas­că: Toți tre­bu­ie să știe că Pri­mă­ria poa­te acor­da fon­duri pen­tru pro­iec­te­le ceta­te­ni­lor și pen­tru sus­ti­ne­rea coru­lui, cu apro­ba­rea Con­si­li­u­lui Local… Ace­lași lucru s‑a întâm­plat si cu Con­si­li­ul Jude­tean Con­stan­ta, care prin dom­nul pre­se­din­te Horia Tutu­ia­nu, ne‑a sus­ti­nut finan­ci­ar in anul 2017, la Fes­ti­va­lul de la Kal­la­ma­ta — Gre­cia si care ne asi­gu­ra­se că vom pri­mi fon­du­ri­le nece­sa­re pen­tru cor si in 2018, dar nu a fost să fie…

Șan­sa noas­tră a fost fap­tul că, din rân­dul con­si­li­e­ri­lor locali din Man­ga­lia, doi oameni ini­mo­si si iubi­tori de copii și de cul­tu­ră, au atras mai mulți spon­sori locali, au făcut tot posi­bi­lul si ne-au sal­vat in ulti­mul ceas, iar pen­tru acest lucru, le mul­țu­mesc din tot sufle­tul.

CELOR CARE NU AU AVUT INCREDERE IN NOI, LE AMINTIM URMATOARELE:

Doar pen­tru că nu con­tea­ză pen­tru ei, nu înseam­nă că nu con­tea­ză pen­tru noi.

Nu mai dorim si nu mai vrem să vedem nedrep­tă­ţi care lovesc indi­rect copi­ii.

Doar atât cerem: Gân­di­ţi-vă la sufle­te­le ace­lor copi­ii care cresc auzind: „N‑avem cum să reu­şim! Nu vom ajun­ge aco­lo sus! Sun­tem tot tim­pul igno­rati”.

Aces­ti copii fac par­te din gene­ra­ţia ace­ea care vrea o altă Româ­nie. Una mai bună. Şi nu vor să se obi­ş­nu­ias­ca cu cea de acum. Şi chiar dacă nu putem schim­ba nimic, chiar dacă sun­tem prea mici, măcar ştim că am încer­cat să facem ceva pen­tru ora­sul nos­tru, pen­tru gene­ra­ti­i­le vii­toa­re. Noi, cei de la corul “Cal­la­tis” nu am cerut nici­o­da­ta nimic si nu am venit la “mână întin­să”, asa cum s‑au expri­mat unii sau altii, ci, am venit să vă întin­dem o mână cal­dă și sin­ce­ră, pen­tru a vă aju­ta să inte­le­geti că meri­tă tot efor­tul să faci ceva pen­tru for­ma­rea si pre­gă­ti­rea tine­ri­lor din Man­ga­lia, pen­tru vii­to­rul lor și al ora­șu­lui nos­tru.

Niciun comen­ta­riu rău­tă­cios nu ne mai poa­te afec­ta. Le-am auzit chiar pe toa­te!

REPORTER: Ce pla­nuri aveți pen­tru anul vii­tor?

Prof. Tra­ian Broas­că: Pen­tru anul vii­tor, pro­iec­tul este foar­te gene­ros si ten­tant, insa depin­de de fon­du­ri­le pe care le vom avea. Sun­tem invi­tati la Grand Prix of Nations Gothen­bu­rg 2019 & 4‑th Euro­pean Cho­ir Games-Swe­den. Este o mare onoa­re pen­tru noi, insa vom vedea cat de curand daca vom ono­ra aceas­ta invi­ta­tie. Daca vom fi asi­gu­rati ca se vor gasi fon­duri pen­tru acest pro­iect, sigur vom ince­pe repe­ti­ti­i­le ime­di­at, pen­tru că fie­ca­re zi con­tea­za.

REPORTER: La fina­lul aces­tui inter­viu, în nume­le citi­to­ri­lor coti­dia­nu­lui onli­ne Man­ga­lia News, doresc să‑i mulţu­mesc maes­tru­lui Tra­ian Broas­că pen­tru bună­vo­inţa de a răs­pun­de la între­bă­ri­le puse. Mul­țu­mim pen­tru devo­ta­men­tul cu care rea­li­zea­ză pre­gă­ti­rea de spe­cia­li­ta­te a tine­ri­lor din Man­ga­lia și pen­tru momen­te­le artis­ti­ce ofe­ri­te de Corul Cal­la­tis, de care pot bene­fi­cia toţi iubi­to­rii de muzi­că.

Mesa­jul spe­cial al diri­jo­ru­lui Coru­lui de Copii “Cal­la­tis “Man­ga­lia, Roma­nia:

Prof. Tra­ian Broas­că: Tre­bu­ie să le mul­tu­mesc tutu­ror celor care au avut incre­de­re in noi, să le mul­tu­mesc parin­ti­lor, in mod spe­cial d‑lui Nico­lae Moro­ia­nu, Leo­nard Tana­se, Aida Gome­a­ja, doam­nei Miha­e­la Bur­ca si doam­nei Lia, fără de care nimic nu s‑ar fi putut rea­li­za, d‑lui Lucian Nichi­ta si Vio­rel Chiur­tu și nu in ulti­mul rând, dar in mod deo­se­bit, mul­tu­mesc fami­li­ei mele si în spe­cial soti­ei, pen­tru tot spri­ji­nul acor­dat.

Le mulţu­mim oame­ni­lor care au cre­zut în noi, fami­li­i­lor şi pri­e­te­ni­lor. Cole­gii de spe­cia­li­ta­te şi de gene­ra­ţie, ne-au scris mesa­je şi ne-au spus că i‑am făcut să cre­a­dă că ori­ci­ne poa­te reu­şi. Exact asta ne doream. Să înţe­le­geţi că ori­ci­ne poa­te zbu­ra cât de sus vrea! VĂ MULŢUMIM!

Voi aţi reu­şit să ne daţi pute­rea de a zâm­bi şi atunci când am simţit că nu mai are nici un sens. Vă mulţu­mesc pen­tru că aţi fost ală­tu­ri de noi când ne‑a fost greu! Vă pur­tăm în suflet şi în gând!

Va mul­tu­mim pen­tru raza de bucu­rie si spe­ran­ta pe care ne-ati adus‑o in sufle­te­le noas­tre, prin inter­me­di­ul aju­to­ru­lui acor­dat. Vă sun­tem foar­te recu­nos­ca­tori, deo­a­re­ce in zile­le de astazi se gasesc tot mai rar oameni care sa fie dis­pu­si sa dea o mana de aju­tor.

Dum­ne­a­voas­tra ne-ati ofe­rit san­sa de a reu­si in obti­ne­rea Meda­li­ei de Argint si a fi Lau­re­ati ai Fes­ti­va­lu­lui din Croa­tia. Mul­tu­mi­ta gene­ro­zi­ta­tii dum­ne­a­voas­tra, am reu­sit sa ne atin­gem obiec­ti­ve­le pro­pu­se. De ace­ea ne sim­tim ono­rati si man­dri tot­o­da­ta, pen­tru că ne-ati spri­ji­nit prin con­tri­bu­tia adu­sa.

REPORTER: Vă mul­tu­mim pen­tru tot ceea ce faceți pen­tru Arta cora­lă româ­neas­că, sti­ma­te dom­nu­le pro­fe­sor.

Prof. Tra­ian Broas­că: Și eu vă mul­tu­mesc pen­tru acest inter­viu care ne ono­rea­ză.


COMPONENTII CORULUI DE COPIICALLATIS”, MANGALIA, ROMANIA:

BARBU  ELENA,

BURCA  CRISTINA,

CARJA  IOANA,

CARJA  MARIA,

DAVID  SORANA,

DOBRONAUTEANU  ILEANA,

FLORICA  PATRICIA,

GHEORGHE  DELIA,

GHEORGHE  MIRUNA,

IFTIME  IOANA,

LIA  AMANDA,

MALDARESCU  BIANCA,

MARGARIT  TANIA,

NECHITA  ANISIA,

PODGOREANU MARTA,

SERBAN MIHAELA,

STANCU ALICE,

TANASE LEA CEZARA,

VASILE CLARA,

VOICU STEFANIA.

(Cele 20 de fete fac par­te din com­po­nen­ța actu­a­lă a coru­lui).

Din Cor au mai făcut par­te în anii pre­ce­denți:

BEREVOIESCU REMUS,

SERBAN GABRIEL,

CHELARIU NADIA,

PARASNEAG BIANCA,

DAMIAN DIANA,

BROASCA ELENA,

BROASCA ALEXANDRA,

BOGDAN CRISTINA,

BOICAN SORINA,

BOLAN AIDA,

NASTASE ALEXANDRA,

NECHITA ANDREEA,

PANAITE ALESIA,

CHIUJDEA TEODORA,

SERIC CRISTINA,

BREZAN IOANA,

STAN ALEXANDRA,

LACATUS ANASTASIA,

LACATUS ANDREI,

TROFIN  ANDRADA,

STANCIU BIANCA,

BECHERU OCTAVIA,

OPRIS ELIS,

ULMETEANU IOLANDA,

CARAGEA BOGDAN,

CIOCARLAN RALUCA,

PAVEL CLAUDIA,

MATEI ALEXANDRU,

GALERIU TEODOR,

BALAN CRINA,

ANTONICA DIANA,

RUSU DIANA,

RUSU GEORGIANA,

VLASA ELENA,

HANESCU ANDREEA,

BARBU MARIA,

DOGARU STEFANIA,

PUSCHILA IULIA,

SARBU ALEXANDRA,

FLORESCU  IULIA,

ANDRA IVAN,

CENGHER NICOLETA, (IN MEMORIAM), solis­tă a coru­lui nos­tru, o minu­na­tă artis­tă, fata care a pie­rit in incen­di­ul de la clu­bul din Con­stan­ta…

(Aceștia sunt numai coriș­tii din ulti­mii 4–5 ani, dar lis­ta lor este mult mai lun­gă…).


Man­ga­lia News, 20.10.2018.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele