Picături de istorie – Spectacol unic de teatru labirint în centrul vechi al Constanței

0
332

Pică­tu­ri de isto­rie – Spec­ta­col unic de tea­tru labi­rint în cen­trul vechi al Con­stan­ței.

Con­stăn­țe­nii sunt invi­tați sâm­bă­tă, 15 sep­tem­brie, de la ora 20.30, la un spec­ta­col unic de tea­tru, inti­tu­lat „Pică­tu­ri de isto­rie”.

Pro­iec­tul este finan­țat de Admi­nis­tra­ția Fon­du­lui Cul­tu­ral Națio­nal și este orga­ni­zat de Geor­gi­a­na I. Rusu PFA.

Este un spec­ta­col de tea­tru labi­rint, orga­ni­zat în par­te­ne­ri­at cu Tea­trul de Stat Con­stan­ța, Pri­mă­ria Muni­ci­pi­u­lui Con­stan­ța și Muze­ul Națio­nal de isto­rie și Arhe­o­lo­gie Con­stan­ța. Des­fă­șu­ra­rea este împăr­ți­tă în trei pla­nuri. Vom înce­pe din păr­cu­le­țul Arhe­o­lo­gic din fața Edi­fi­ci­u­lui Roman cu Mozaic, apoi spec­ta­to­rii și acto­rii vor tre­ce prin Edi­fi­ci­ul Roman, apoi vom cobo­rî la Ter­me­ne­le Roma­ne, pen­tru ulti­ma par­te. Acțiu­nea spec­ta­co­lu­lui este baza­tă pe poveș­ti­le de via­ță ale per­soa­ne­lor ale căror epi­ta­furi sunt înscri­se pe pie­tre­le de mor­mânt din păr­cu­le­țul arhe­o­lo­gic de lân­gă Muze­ul de Isto­rie”, a decla­rat Sebi Pătru­n­jei, coor­do­na­tor acti­vi­tăți, în cadrul unei con­fe­rin­țe de pre­să.

Regia artis­ti­că, sce­no­gra­fia și sce­na­ri­ul sunt sem­na­te de Dana Dumi­tres­cu, direc­toa­rea Tea­tru­lui de Stat Con­stan­ța, muzi­ca de Adri­an Mihai, iar docu­men­ta­rea îi apar­ți­ne scri­i­to­ru­lui Cris­ti­an Cea­le­ra. Din dis­tri­bu­ție fac par­te: Lau­ra Ior­dan Adri­an, Maria Lupu, Ali­na Man­țu, Ana-Maria Ște­fan, Andrei Can­ta­ra­giu, Adri­an Dumi­tres­cu, Remus Archip.

Repre­zen­ta­ția spec­ta­co­lu­lui va fi gra­tu­i­tă pen­tru public.

Nobi­la Epi­fa­nia, legio­na­rul vete­ran Vale­ri­us Ger­ma­nus, negus­to­rul grec Ascle­pi­a­des, gla­di­a­to­rii Argu­tos și Skir­tos, dar și ves­ti­tul poet latin Ovi­di­us sunt per­so­na­je­le prin­ci­pa­le care se vor pre­zen­ta în fața publi­cu­lui de secol XXI, pen­tru a‑și spu­ne poveș­ti­le de via­ță… și de moar­te. De pe urma lor avem ca măr­tu­rii pes­te vea­curi inscrip­ți­i­le lăsa­te pe pie­tre­le lor fune­ra­re din necro­po­la de secol IIIII sau ver­su­ri­le poe­tu­lui Ovi­di­us, iar aces­te cuvin­te de adio sunt mesa­je extra­or­di­na­re, de natu­ră să cre­e­ze împre­u­nă o fres­că uni­ta­ră a aces­tui oraș de la malul Pon­tu­lui Euxin.

Per­so­na­je­le prin­ci­pa­le ale spec­ta­co­lu­lui sunt locu­i­tori ai Tomi­su­lui de acum doua mile­nii, care își spun bucu­ri­i­le și împli­ni­ri­le avu­te, dra­me­le tră­i­te, tris­te­ți­le, remu­ș­că­ri­le, reu­șind ast­fel să recom­pu­nă, prin inter­me­di­ul aces­tui spec­ta­col, via­ța vechii cetăți.

Așa vom afla poves­tea Epi­fa­niei, care s‑a năs­cut în Gre­cia, din mamă ate­ni­a­nă și tată ori­gi­nar din ora­șul Her­mio­ne. Fii­că de arma­tor, Epi­fa­nia s‑a căsă­to­rit cu Her­mo­ge­nes Angi­li­a­nul, care avea ace­eași mese­rie ca și socrul său. După ce au călă­to­rit ani buni în diver­se locuri ale lumii cunos­cu­te, cei doi s‑au retras la bătrâ­ne­țe în casa de la Tomis, unde Epi­fa­nia s‑a dedi­cat acțiu­ni­lor de bin­e­fa­ce­re. A avut gri­jă de oameni necă­jiți, de orfani și s‑a gân­dit doar să facă bine, fără a cere nimic în schimb. La moar­tea sa, soțul Her­mo­ge­nes a ridi­cat „plin de recu­noș­tin­ță” un altar, în memo­ria mult iubi­tei sale soții.

Acsle­pi­a­des este un tată îndu­re­rat, care își pier­de cei doi copii de 2 și 6 ani, morți într‑o sin­gu­ră noap­te, din moti­ve care rămân un mis­ter chiar și în zile­le noas­tre. Pe fres­ca de pe monu­men­tul lor fune­rar, părin­te­le dă vina pe un „demon cu ochii răi”, care i‑ar fi îmbol­nă­vit și ucis copi­ii. Omul cere zei­lor sub­pămân­te­ni să răz­bu­ne ei aceas­tă ori­bi­lă fap­tă și să îl pedep­seas­că pe „demon”.
Avem și poves­tea unui fost legio­nar. Vale­ri­us Ger­ma­nus, fiul lui Titus, din tri­bul Col­li­na, port-dra­pel al legiu­nii VII Cla­u­dia Pia Fide­lis, a tră­it 57 de ani. După ce și‑a înde­pli­nit sta­gi­ul mili­tar în nu mai puțin de 6 cam­pa­nii, a pri­mit pământ la Tomis, și‑a ridi­cat o casă și și‑a înte­me­iat o fru­moa­să fami­lie. A murit încon­ju­rat de fami­lia iubi­toa­re și de cei trei copii și de soție.

Tot de pe inscrip­ti­i­le de pe pie­tre­le fune­ra­re aflăm si poves­tea a doi gla­di­a­tori, unul grec — Argu­tos, celă­lalt băș­ti­naș — Skir­tos Dacul, de ase­me­nea per­so­na­je prin­ci­pa­le ale spec­ta­co­lu­lui. Cei doi au fost vede­te în amfi­tea­trul Tomi­su­lui, unde s‑au bucu­rat de mul­te vic­to­rii și de apla­u­ze­le publi­cu­lui. Au tră­it intens fie­ca­re zi din via­ță con­ști­enți că vor mer­ge degra­bă la zei. Și-au pier­dut vie­ți­le în are­nă, în lup­te sepa­ra­te, la doar câte­va zile dis­tan­ță unul de altul.

Din poe­zi­i­le lui Ovi­di­us aflăm extrem de mul­te infor­ma­ții des­pre via­ța din avan­pos­tu­ri­le roma­ne de la Pon­tul Euxin, o ade­vă­ra­tă „Epo­pee a geți­lor”, așa cum o denu­mea Umber­to Eco. Ovi­di­us nu putea lip­si de pe lis­ta per­so­na­je­lor prin­ci­pa­le, el poves­tind cu lux de amă­nu­n­te via­ța la Tomis, rea­li­zând o ade­vă­ra­tă bio­gra­fie a locu­i­to­ri­lor din zonă.

Dis­tri­bu­ția nume­roa­să a spec­ta­co­lu­lui — 15 actori și 40 de figu­ranți, firul epic al sce­na­ri­u­lui, ambi­an­ța asi­gu­ra­tă de rui­ne­le mile­na­re și de ilu­mi­na­rea aces­to­ra, doar cu lumâ­nări, făclii, opai­țe, coloa­na sono­ră inspi­ra­tă din muzi­ca cel­ti­că și iti­ne­ra­rea acțiu­nii în cele trei spa­ții de joc vor recrea atmosfe­ra de acum doua mile­nii și îi vor transpu­ne pe spec­ta­tori în sta­rea pe care Ovi­di­us o des­cria în „Tris­te­le” ca fiind „Bucu­ria de a fi îndu­re­rat la Tomis”. 

Valoa­rea tota­lă a pro­iec­tu­lui este de 61.500 de lei, din care finan­ța­rea neram­bu­r­sa­bi­lă din par­tea AFCN este de 55.000 de lei, iar con­tri­bu­ția pro­prie a Rusu I. Geor­gi­a­na P.F.A este de 6.500 de lei.


Man­ga­lia News, Joi, 13 sep­tem­brie 2018.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply