EU aleg ROmania! Tezaurul de la Pietroasa [VIDEO]

0
236
Booking.com

EU aleg ROma­nia! Teza­u­rul de la Pie­troa­sa.

Un teza­ur com­pus din pie­se uni­cat

Ar putea să pară sce­na­ri­ul unui film cu India­na Jones. Nu este decât poves­tea tris­tă a des­co­pe­ri­rii şi recu­pe­ră­rii celui mai cunos­cut teza­ur găsit la noi: „Cloş­ca cu puii de aur“.

Unde­va, îna­in­te de Paş­te­le anu­lui 1837, doi ţărani din satul Pie­troa­sa, Buzău, gine­re şi socru, care lucrau la o carie­ră de pia­tră, au des­co­pe­rit un valo­ros teza­ur de obiec­te din aur. Cer­ce­tă­ri­le ulte­ri­oa­re au sta­bi­lit că fuse­se­ră 22 de pie­se. Nu au fost recu­pe­ra­te decât 12, cele­lal­te zece par pe veci pier­du­te. Cei doi au ascuns comoa­ra. Pes­te mai mult de un an, au fost nevo­iţi să o mute la niş­te rude, ast­fel că numă­rul celor care şti­au de ea a cres­cut la cinci. A mai stat aco­lo alte luni, până ce au vân­dut-o unui antre­pre­nor alba­nez, Verus­si, care lucra la con­stru­i­rea unui pod. Aces­ta, ca să ascun­dă mai uşor pie­se­le, le-a dis­trus în bună măsu­ră prin lovi­re, mul­te din­tre pie­tre­le care deco­rau o par­te din­tre obiec­te ajun­gând pe jos.

Unul din­tre „pro­pri­e­ta­rii“ ini­ţi­ali le-a mătu­rat şi le-a arun­cat într-un şanţ din cur­te. Verus­si, aflând – după con­sul­ta­rea unui biju­ti­er din Bucu­reşti – că şi ace­le pie­tre erau valo­roa­se, revi­ne şi le recu­pe­rea­ză pe cele mai mari. Res­tul ajung la groa­pa de gunoi. Dau pes­te ele aco­lo porcii care râmau în cău­ta­re de hra­nă şi care le scot la ive­a­lă. Copi­ii le văd şi aşa se răs­pân­deş­te ves­tea în tot satul. Află şi aren­da­şul moşi­ei pe care era satul. Îi ame­ninţă că îi toar­nă auto­ri­tă­ţi­lor. Este adus Verus­si şi aren­da­şul se ale­ge cu vasul dode­ca­go­nal, ca preţ al tăce­rii. Dar nu se mulţu­meş­te cu atât şi are loc o nouă nego­ci­e­re la Buzău, în casa aso­ci­a­tu­lui aren­da­şu­lui, în urma căre­ia mai pri­meş­te un inel gros din aur şi o sumă de bani. Doar că iar poves­tea căpă­tă deja amploa­re şi prea mul­tă lume vor­bea des­pre comoa­ra găsi­tă. Aren­da­şul se deci­de să îl denu­nţe pe Verus­si auto­ri­tă­ţi­lor, care fuse­se­ră infor­ma­te şi pe alte căi. În iulie 1838 soseş­te o comi­sie de la Depar­ta­men­tul Trebi­lor Din­lă­un­tru (Minis­te­rul de Inter­ne) în frun­tea căru­ia se afla chiar fra­te­le domni­to­ru­lui. Până la urmă, Verus­si, pus în faţa unei scri­sori în care pome­nea des­pre comoa­ra îngro­pa­tă, recu­noa­ş­te şi îi con­du­ce pe anche­ta­tori la locul unde o îngro­pa­se.

Poves­tea zbu­ci­u­ma­tă a teza­u­ru­lui de la Pie­troa­sa nu se înche­ia­se însă. După un drum la expo­zi­ţia uni­ver­sa­lă de la Paris, din 1867, este depus în Muze­ul de Anti­chi­tă­ţi, adă­pos­tit în clă­di­rea Uni­ver­si­tă­ţii din Bucu­reşti. Vitri­na în care era expus se închi­dea pes­te noap­te ca un seif, doar că paz­ni­cii au uitat să o facă şi a fost furat în noiem­brie 1867. Recu­pe­rat, tre­ce iar prin­tr-un moment de cum­pă­nă pes­te nouă ani, când este sal­vat din­tr-un incen­diu. Avea să fie eva­cu­at la Mosco­va, în 1917, şi să se reîn­toar­că în ţară abia în 1956, gra­ţie unui gest de bună­vo­inţă al lui Hrus­ciov.

Am insis­tat asu­pra poveş­tii des­co­pe­ri­rii teza­u­ru­lui pen­tru că ea este emble­ma­ti­că pen­tru ati­tu­di­nea noas­tră, ca popor, faţă de ves­ti­gi­i­le tre­cu­tu­lui. Şi nu este vor­ba doar de epi­so­dul con­tem­po­ran al bră­ţă­ri­lor daci­ce sau al altor obiec­te de valoa­re scoa­se ile­gal din ţară. Inclu­dem aici şi sta­rea jal­ni­că în care se găsesc atâ­tea şi atâ­tea monu­men­te ale tre­cu­tu­lui.

Valoa­rea emble­ma­ti­că a teza­u­ru­lui de la Pie­troa­sa vine şi din mesa­jul pe care ni-l trans­mi­te ca izvor isto­ric. Pre­zenţa aces­tui teza­ur de aur în spa­ţi­ul car­pa­to-danubi­a­no-pon­tic se înscrie într-un feno­men gene­ral pen­tru lumea de fron­ti­e­ră a Impe­ri­u­lui Roman de sfârşit. Cer­ce­tă­ri­le au evi­denţi­at, pen­tru seco­le­le III-IV, o aple­ca­re spo­ri­tă pen­tru podoa­be­le de aur în ciu­da vehe­menţei unor mora­li­şti romani sau a unor părinţi ai Bise­ri­cii tim­pu­rii, pre­cum Ioan Chry­sos­to­mul. Unii împă­ra­ţi au dat chiar legi prohi­bi­ti­ve, prin care inter­zi­ceau împo­do­bi­rea cu biju­te­rii gema­te. Dar fără efect. Ace­la­şi gust îl căpă­ta­se­ră şi popoa­re­le „bar­ba­re“ ce asal­tau impe­ri­ul şi de la care Roma spe­ra să obţi­nă pacea con­tra sti­pen­dii. Banii de aur ast­fel pri­mi­ţi erau însă topi­ţi şi din meta­lul obţi­nut se sco­teau biju­te­rii. Meş­teri ger­ma­nici, din nor­dul Mării Negre, com­bi­nă sti­lul poli­crom roman cu ele­men­te (ani­ma­li­ere) din arta ira­ni­a­nă. Ei au pre­lu­at teh­ni­ca numi­tă „clo­i­son­né“, prin care pie­tre preţi­oa­se, semi­preţi­oa­se sau doar pas­tă de sti­clă erau prin­se în foa­ia de aur prin „celu­le“ rân­du­i­te, de cele mai mul­te ori, în for­mă de fagu­re.

Iar teza­u­rul de la Pie­troa­sa este dova­da aces­tui feno­men. Isto­ri­cii sunt de acord că el a avut o fun­cţie de cult şi că a apa­rţi­nut goţi­lor, fie ostro­goţii, fie vizi­goţii. Exis­tă cinci pie­se doar din aur masiv – tale­rul ce a fost tăi­at în patru, cola­nul masiv cilin­dric, cel cu inscri­pţii runi­ce, cana-oeno­choe şi pate­ra, un vas pen­tru liba­ţii, ce stau măr­tu­rie con­ti­nu­i­tă­ţii artei gre­co-roma­ne, chiar dacă se simt une­le influ­enţe „bar­ba­re“. Alte şap­te pie­se sunt dova­da nou­lui gust, al vea­cu­ri­lor IV–V, cu aple­ca­rea spre somp­tu­o­zi­ta­te şi poli­cro­mie: cola­nul lat, cele patru fibu­le în for­mă de pasă­re – de unde şi denu­mi­rea de „Cloş­ca cu puii de aur“ – şi cupe­le poli­go­na­le, cu toar­te în for­mă de feli­ne.

Iată aşa­dar ilus­trat prin obiec­te cu o valoa­re artis­ti­că desă­vârşi­tă momen­tul schim­bă­rii lumii, al con­vi­eţu­i­rii tre­cu­tu­lui roman (şi autoh­ton, aici la Guri­le Dună­rii) cu noi­le popoa­re ce aveau să mode­le­ze faţa Euro­pei.

Con­sul­tant ști­in­ți­fic – Dorin Matei, redac­tor-șef Maga­zin isto­ric.

Radio Româ­nia Cluj.
Coor­do­na­tor pro­iect, pre­zen­ta­tor – Andrei Huța­nu,
Ope­ra­tor came­ră, edi­ta­re video – Bogdan Vișan.


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele