Cristian Cealera — Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

0
434

Cris­ti­an Cea­le­ra — Man­ga­lia în tim­pul stă­pâ­ni­rii oto­ma­ne (I):

Isto­ri­cul şi evo­lu­ţia ora­şu­lui medi­e­val şi a por­tu­lui.

Man­ga­lia a fost în tim­pul stă­pâ­ni­rii oto­ma­ne medi­e­va­le unul din­tre cele mai impor­tan­te ora­şe ale Dobro­gei, riva­li­zând une­ori chiar şi cu puter­ni­ce­le şi dezvol­ta­te­le Baba­dag (reşe­dinţă a guver­na­to­ru­lui) şi Silis­tra (capi­ta­lă ofi­ci­a­lă a pro­vin­ci­ei– vila­yet, din sec. XVI). Vom argu­men­ta aceas­tă afir­ma­ţie prin dove­zi­le lăsa­te de‑a lun­gul tim­pu­lui de dive­rşi călă­tori stră­ini, prin hărţi­le de navi­ga­ţie cos­ti­e­ră (por­tu­la­ne) şi prin docu­men­te ale admi­nis­tra­ţi­ei fis­ca­le (defte­re — regis­tre fis­ca­le ce ofe­ră infor­ma­ţii des­pre loca­li­ta­te).

O altă dova­dă a impor­tanţei Man­ga­li­ei în epo­ca medi­e­va­lă este dată de exis­tenţa super­bei gea­mii Esma­han Sul­tan, cel mai vechi lăcaş de cult musul­man (păs­trat până astăzi) de pe teri­to­ri­ul din­tre Dună­re şi Mare.
 
De‑a lun­gul tim­pu­lui, ora­şul-port a avut nume­roa­se nume: Man­ka­lya, Pan­ga­lia, Pan­ga­l­la, Pan­go­la, Man­ka­la, Men­ka­lye sau chiar Magn­e­ga­lia — nume în gene­ral regă­si­te în hărţi, pen­tru ca într-un final, aces­tea să dis­pa­ră total oda­tă cu folo­si­rea con­ti­nuă a ter­me­nu­lui con­sa­crat astăzi, Man­ga­lia. Un nume rar, dar foar­te inte­re­sant este şi Men­ka­lye Sulu, în con­di­ţi­i­le în care sulu se poa­te tra­du­ce ca loc mlă­ş­ti­nos.
 
Man­ga­lia de astăzi se supra­pu­ne pes­te rui­ne­le anti­cu­lui polis gre­cesc Cal­la­tis, ceta­te înte­me­ia­tă de dorieni în sec. IV î.H (pe vre­mea rege­lui mace­do­nean Amin­thas al III-lea — buni­cul lui Ale­xan­dru cel Mare). Ceta­tea Cal­la­tis a exis­tat până în negre­le vea­curi VIVII d.H, când ata­cu­ri­le migra­toa­re (ava­ro-slavi în spe­cial) au dis­trus foar­te mul­te ora­şe din Scy­thia Minor sau i‑au făcut pe locu­i­to­rii aces­to­ra să le pără­seas­că.
 
Au urmat apoi vea­curi de com­plet întu­ne­ric, ast­fel încât infor­ma­ţii des­pre sudul Dobro­gei nu mai avem decât înce­pând cu sfârşi­tul sec. X, când bizan­ti­nii îi înving pe bul­gari (Vasi­le Bul­ga­roc­to­nul, Ioan Tzi­mis­kes sunt împă­ra­ţii bizan­tini ce reu­şesc mari vic­to­rii). Rome­ii (bizan­ti­nii) rede­vin stă­pâni ai pro­vin­ci­ei, având însă în con­ti­nu­a­re pro­ble­me cu pece­n­e­gii, cuma­nii sau cu Rusia Kie­vea­nă (cnea­zul Svi­a­to­slav Igor). Izvoa­re­le bizan­ti­ne ale ace­lor seco­le întu­ne­ca­te (X, XI) sunt des­tul de puţi­ne şi nu fac refe­ri­re la Man­ga­lia.
 
Urmă­toa­re­le seco­le sunt mai bine repre­zen­ta­te în izvoa­re­le scri­se, în sen­sul că avem infor­ma­ţii des­pre Dobro­gea în tim­pul Asă­neş­ti­lor (al doi­lea Ţarat bul­ga­ro-vlah 1185–1280), care reu­şesc să fie inde­pen­denţi faţă de bizan­tini.
 
În 1260, după Tra­ta­tul de la Nym­pha­e­um, geno­ve­zii pri­mesc de la Impe­ri­ul Bizan­tin mono­pol comer­ci­al în Marea Nea­gră, ast­fel că sta­bi­lesc mai mul­te cen­tre de negoţ în ves­tul Pon­tu­lui, inclu­siv pe locul vii­toa­rei urbe Man­ga­lia. Ştim astăzi că la Man­ga­lia negus­to­rii Repu­bli­cii ita­li­ene desfă­şu­rau în sec. XIII-XIV afa­ceri bănoa­se.
 
Potri­vit lui Evli­ya Cele­bi, călă­tor oto­man cele­bru din sec. XVII (asu­pra căru­ia vom mai reve­ni), tur­cii ajung la Man­ga­lia la fine­le vea­cu­lui al XIV-lea. La acea vre­me, Dobro­gea se afla sub stă­pâ­ni­rea mun­tea­nă a lui Mir­cea cel Bătrân.

Oto­ma­nii con­du­şi de gene­ra­lul Edje Iakub­o­glu Umurd­ja (un coman­dant al lui Baia­zid Ildi­rim — Ful­ge­rul) cuce­resc Man­ga­lia, iar Umurd­ja „a dărâ­mat ceta­tea”.
 
Ora­şul con­ti­nuă să exis­te însă. Este acum o aşe­za­re cre­a­tă lân­gă rui­ne­le vechii cetă­ţi anti­ce şi este locu­i­tă de colo­ni­şti turci şi tătari. Un kakun (docu­ment) din peri­oa­da 1494–1494, din tim­pul sul­ta­nu­lui Baia­zid al II-lea Veli, menţio­nea­ză pen­tru pri­ma oară for­ma Man­ka­lya.
 
În 1595 (după alte sur­se 1593, 1594) ragu­za­nul Pao­lo Giorgi scrie şi el des­pre oraş şi pen­tru pri­ma oară în isto­rie apa­re for­ma Man­ga­lia. Un geo­graf turc, Katib Cele­bi, cunos­cut şi ca Haji Kha­li­fa, va menţio­na şi el în sec. XVI Man­ga­lia ca fiind un cadi­at, loca­li­ta­te în care îşi avea sedi­ul un jude­că­tor (cadiu) cu atri­bu­ţii civi­le şi reli­gi­oa­se (ex: pedep­sea infrac­to­rii, media con­trac­te de vân­za­re-cum­pă­ra­re, înche­ia căsă­to­rii etc. — sur­să Lau­renţiu Radu).
 
Evi­dent însă, cele mai boga­te date des­pre Man­ga­lia oto­ma­nă le avem de la ace­la­şi Evli­ya Cele­bi (1611–1682). Acest călă­tor a vizi­tat Man­ga­lia în tim­pul a două din­tre călă­to­ri­i­le sale prin Dobro­gea. El ne vor­beş­te un oraş înflo­ri­tor, care avea pes­te „300 de pră­vă­lii, 3 hanuri (cara­vanse­rai), 7 cafe­ne­le, 7 şcoli şi un bazar”. Tot Cele­bi scrie des­pre Port (sche­lă por­tu­a­ră), unde nave­le încăr­cau grâ­ne şi luau apoi dru­mul mare­lui Con­stan­ti­no­po­le.
 
Mai scrie Cele­bi urmă­toa­re­le: „Man­ka­lya este un târg şi un cadi­at din Dobro­gea, lân­gă ţăr­mul Mării Negre, de aco­lo se ajun­ge la Istan­bul în 12 zile. De la Bal­cic, este o zi de mers. Pe ţărm, de la Man­ka­lya la Kius­ten­ge se ajun­ge într‑o zi”…
 
(Va urma).
 
Bibli­o­gra­fie:
 
Lau­renţiu Radu — Note cu pri­vi­re la isto­ria Man­ga­li­ei în epo­ca oto­ma­nă; apă­rut în “Dobro­gea. Coor­do­na­te isto­ri­ce şi arhe­o­lo­gi­ce”, “Man­ga­lia în peri­oa­da oto­ma­nă”;
Aurel Moto­to­lea — Ele­men­te de urba­nism în Dobro­gea oto­ma­nă; apă­rut în
“Dobro­gea. Coor­do­na­te isto­ri­ce şi arhe­o­lo­gi­ce”;
Urfet Șachir — Măr­tu­rii oto­ma­ne pe pământ româ­nesc: Gea­mia Esma­han Sul­tan, leviathan.ro, sep­tem­brie 2017.
 
Des­pre Cris­ti­an Cea­le­ra

Năs­cut pe data de 16 iulie 1974, în Techir­ghi­ol, Cris­ti­an Cea­le­ra a urmat cur­su­ri­le şco­li­lor nr. 25 şi nr. 12, a absol­vit Lice­ul „Dece­bal“, pro­moţia 1992, după care a urmat Facul­ta­tea de Drept, licenţi­in­du-se în cri­mi­na­lis­ti­că. După absol­vi­rea facul­tă­ţii, a urmat sta­gi­ul în arma­tă, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o soci­e­ta­te din Man­ga­lia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în pre­să, inclu­siv la zia­rul ZIUA de Con­stanţa. A înce­put să scrie des­pre Dobro­gea în 2005, la ZIUA, apoi la Româ­nia Libe­ră, iar din 2007 a înce­put să rea­li­ze­ze la CTV fil­me docu­men­ta­re des­pre situ­ri­le arhe­o­lo­gi­ce din Dobro­gea.

Mai mult, în  ziuaconstanta.ro.


Man­ga­lia News, 15.09.2018. 


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply