Viorica Bălteanu: Dezbaterea despre Dora d’Istria, EVENIMENT VIU, CU DESCHIDERI IMPORTANTE

0
536

Exce­lent orga­ni­za­tă de Amba­sa­da Româ­ni­ei la Tira­na, dez­ba­te­rea des­pre Dora d’Istria, din recen­tul 29 iunie, a cunos­cut par­ti­ci­pa­rea a zeci de aro­mâni (unii sosi­ţi de la 400 de km dis­tanţă) şi alba­nezi, viu inte­re­sanţi de cea mai fas­ci­nan­tă per­so­na­li­ta­te femi­ni­nă din a doua jumă­ta­te a seco­lu­lui roman­tic: prin­ci­pe­sa româ­nă Ele­na Ghi­ca (1828–1888), foar­te cele­bră în Lumea Veche şi în Lumea Nouă, sub pse­u­do­ni­mul Dora d’Istria.

Dis­cu­ţi­i­le s‑au axat pe ver­siu­nea româ­neas­că a volu­mu­lui scris de remar­ca­bi­la cer­ce­tă­toa­re Rober­ta Fidanzia, publi­cat la edi­tu­ra DRENGO, din Roma, prin gri­ja isto­ri­cu­lui Ange­lo Gam­be­l­la. Emble­ma­tic rămâ­ne fap­tul că exis­tă un număr ― tot mai subţi­re, din feri­ci­re ― de per­soa­ne care nu cunosc sau neso­co­tesc voit cer­ce­tă­ri­le apro­fun­da­te făcu­te de Vic­tor Papa­cos­tea, în seco­lul tre­cut.

Exce­len­tul isto­ric citat a demon­tat, cu docu­men­te, poves­tea tipic roman­ti­că prin care orgo­li­oa­sa prinţe­să vala­hă a ţinut să ascun­dă fap­tul că prin­ci­pii domni­tori Ghi­ca des­cin­deau din foar­te boga­tul pro­pri­e­tar de tur­me de oi Gri­go­re Ghi­ca, aro­mân tră­i­tor în Alba­nia, la cum­pă­na seco­le­lor al XVI-lea cu al XVII-lea. Pri­mul năs­cut al aces­tu­ia, Ghe­or­ghe Ghi­ca, ajuns în Fanar, a dobân­dit cu foar­te con­sis­ten­te sume de bani tro­nul Mol­do­vei, apoi, pe ace­la al Vala­hi­ei. Căsă­to­ri­i­le cu tine­re aris­to­cra­te din prin­ci­pa­te au accen­tu­at devo­ta­men­tul faţă de stră­ve­chiul pământ al Daci­ei Felix.

Se cunoa­ş­te: Cele­bra fami­lie flo­ren­ti­nă de’ Medici des­cin­dea din comer­ci­anţi deve­ni­ţi ban­cheri foar­te avu­ţi, tot ban­cheri medi­e­vali au fost la ori­gi­ne sene­zii Chigi, iar con­ci­ta­di­nii lor din fami­lia Bor­ghe­se fuse­se­ră, în seco­lul al XIII-lea, negus­tori de lână.

De extra­cţie pro­venţa­lă modes­tă au fost şi pri­mii Tor­lo­nia, titlul de prin­ci­pe abru­z­zez datând din zorii seco­lu­lui al XIX-lea (iar lis­ta exem­ple­lor fiind amplă). Însă ― drept este ― Dora d’Istria, prin­ci­pe­să de sân­ge, avea în fami­lie zece domni­tori, trei prim-mini­ş­tri (unul fiind chiar tatăl ei), uni­ver­si­tari, pre­la­ţi, scri­i­tori, diplo­ma­ţi, oameni de şti­inţă. Cert rămâ­ne că infor­ma­ţi­i­le se cuvi­ne să le extra­gem prin docu­men­ta­re teme­i­ni­că, nici­de­cum exclu­siv de pe Wiki­pe­dia şi din pagini pli­ne de fan­te­zii roz bon­bon ca jus­ti­fi­ca­re auto­bi­o­gra­fi­că.

Aşa­dar, zece au fost domni­to­rii apa­rţinând dinas­ti­ei Ghi­ca.

Urma­şii des­to­i­ni­cu­lui domni­tor Ghe­or­ghe Ghi­ca (anii vieţii: 1600–1664), s‑au suc­ce­dat ast­fel: pe tro­nul de la Iaşi, patru des­cen­denţi, tot patru au domnit în ambe­le prin­ci­pa­te, iar unchiul pre­fe­rat al Ele­nei Ghi­ca ― Ale­xan­dru Dimi­trie Ghi­ca ― a fost domn, la Bucu­reşti (1834–1842, apoi, între 1856–1858, reve­nind cu rang de cai­ma­cam).

Soţia prin­ci­pe­lui domni­tor Con­stan­tin Moruzi a fost o Ghi­cu­lea­să, unchiul ei fiind ero­i­cul domni­tor din fami­lie, Gri­go­re Ghi­ca al III-lea, deca­pi­tat de tur­cii afla­ţi în com­pli­ci­ta­te cu nemi­loa­sa ţari­nă Cate­ri­na cea Mare a Rusi­ei şi cu avi­da împă­ră­tea­să Maria Tere­sa. Pro­li­fi­ca împă­ră­tea­să vie­ne­ză (a avut cinci fii şi 11 fii­ce) obţi­nu­se ane­xa­rea Buco­vi­nei, cu toa­tă împo­tri­vi­rea lui Gri­go­re Ghi­ca al III-lea, mazi­lit şi ucis sub ochii imbroho­ru­lui.

Geni­a­la scri­i­toa­re şi gân­di­toa­re Dora d’Istria a fost inclu­siv o remar­ca­bi­lă pic­to­ri­ţă, talen­ta­tă muzi­ci­a­nă, o dem­nă de admi­ra­ţie mece­na­tă şi autoa­re de stră­lu­ci­te ges­turi de bin­e­fa­ce­re.

Autor: prof. univ. dr. Viori­ca Băl­tea­nu, Timi­șoa­ra.

Vă invi­tăm să citiți și Ziua de Vest: Cu spri­ji­nul Amba­sa­dei Româ­ni­ei la Tira­na, prof. Viori­ca Băl­tea­nu își va lan­sa car­tea în Alba­nia


Man­ga­lia News, 04.07.2018.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply