Povestea Şarpelui Glykon, statuie unică în lume

0
460

CUGET LIBER: În pri­mă­va­ra anu­lui 1962, cu pri­le­jul săpă­tu­ri­lor rea­li­za­te pen­tru con­stru­i­rea unui bloc de locu­inţe în peri­me­trul fos­tei gări a ora­şu­lui Con­stanţa, a fost des­co­pe­rit un depo­zit de ope­re sculp­tu­ra­le ce conţi­nea 24 de sta­tui şi baso­re­li­e­furi de mar­mu­ră. Ini­ţi­al, un mun­ci­tor a des­co­pe­rit capul unei sta­tui femi­ni­ne, iar după ce au fost anu­nţa­ţi arhe­o­lo­gii Muze­u­lui de Isto­rie Naţio­na­lă şi Arhe­o­lo­gie din Con­stanţa (MINAC), a fost efec­tu­a­tă o cer­ce­ta­re sis­te­ma­ti­că de sal­va­re. 

Aco­lo s‑a săpat o secţiu­ne cu lun­gi­mea de şase metri şi o lăţi­me de patru metri, în jurul sta­tuii des­co­pe­ri­te. Pe măsu­ră ce secţiu­nea s‑a adân­cit, arhe­o­lo­gii au des­co­pe­rit şi alte sta­tui de mar­mu­ră. În total, sunt zece sta­tui şi 13 baso­re­li­e­furi repre­zen­tând divi­ni­tă­ţi, dar şi un altar de mici dimen­siuni.

Au fost iden­ti­fi­ca­te urmă­toa­re­le zei­tă­ţi: Fort­u­na cu Pon­tos, Cybe­la, Bac­chus, Mer­cur, Escu­lap, Isis, Dia­na, Sele­ne, Heca­te, Gra­ţi­i­le, Neme­sis, Dios­cu­rii, Cava­le­rul Trac şi Mithras. Împre­u­nă cu aces­tea, a fost des­co­pe­rit şi un şar­pe înco­lă­cit, cu un cap fan­tas­tic, aşe­zat pe un soclu cir­cu­lar, aflat într‑o sta­re de con­ser­va­re foar­te bună.

Şar­pe­le are cap de ovi­nă, ochi ficşi, ase­mă­nă­tori unui câi­ne de pază, urechi şi ple­te uma­ne, cor­pul aco­pe­rit cu solzi şi coa­da ter­mi­na­tă cu un smoc de păr. Înă­lţi­mea sta­tuii este de 66 cm, iar dia­me­trul soclu­lui este de 50 cm. Lun­gi­mea şar­pe­lui este de 476 cm. Capul este susţi­nut de o bară lucra­tă în spi­ra­lă, cu lun­gi­mea de 8,5 cm”, a decla­rat, pen­tru „Cuget Liber”, direc­to­rul MINAC, cer­ce­tă­tor şti­inţi­fic dr. Sorin Mar­cel Coles­niuc. 

Des­pre cul­tul şar­pe­lui, se ştie că ar fi de ori­gi­ne orien­ta­lă, însă, în mito­lo­gia grea­că, şar­pe­le apa­re în mai mul­te ipos­ta­ze: inde­pen­dent, ca atri­but al unor divi­ni­tă­ţi sau ca o for­mă pe care o pot lua une­le divi­ni­tă­ţi. 

Spre exem­plu, zeul Gly­kon a fost ado­rat ca un nou Escu­lap înce­pând cu jumă­ta­tea seco­lu­lui al II-lea p. Chr. Şar­pe­le era con­si­de­rat a fi pro­tec­to­rul locu­ri­lor sfin­te. 

Măreţia şar­pe­lui des­co­pe­rit la Con­stanţa, pre­cum şi pri­vi­rea sa seve­ră şi neclin­ti­tă îl pla­sea­ză în cate­go­ria şer­pi­lor ado­ra­ţi ca divi­ni­tă­ţi bine­fă­că­toa­re. Sta­tu­ia a fost rea­li­za­tă în a doua jumă­ta­te a seco­lu­lui al II-lea p. Chr. sau la înce­pu­tul seco­lu­lui al III p. Chr. Sculp­tu­ra este de o fineţe şi o minu­ţi­o­zi­ta­te de exe­cu­ţie deo­se­bi­te şi este cea mai impor­tan­tă sta­tu­ie din teza­u­rul des­co­pe­rit. Artis­tul a înscris şar­pe­le în lini­i­le unei sche­me geo­me­tri­ce cla­si­ce, fapt ce con­fir­mă păs­tra­rea vechi­lor tra­di­ţii ale artei ele­ne. Cer­ce­tă­to­rii sunt de păre­re că aceas­tă lucra­re, uni­că în lume, a fost rea­li­za­tă într-un ate­li­er al cetă­ţii Tomis”, a com­ple­tat direc­to­rul MINAC

Mira­be­la ŞERBĂNESCU, cugetliber.ro, 02.07.2018


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele