Fundaţia Baylor Marea Neagră se alătură Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de Ziua Mondială de luptă împotriva Hepatitei

0
320

Fun­da­ţia Bay­lor Marea Nea­gră — pro­gra­mul de tes­ta­re și îngri­ji­re pe ter­men lung pen­tru hepa­ti­te și HIV.

Pen­tru Fun­da­ţia Bay­lor Marea Nea­gră, Ziua Mondi­a­lă a Hepa­ti­tei repre­zin­tă un nou pri­lej de a rea­fir­ma hotă­rârea cu care ne înde­pli­nim misiu­nea de a aju­ta comu­ni­ta­tea să dezvol­te ser­vi­cii efi­cien­te de pre­ve­ni­re şi îngri­ji­re a boli­lor infe­cţi­oa­se.

Bay­lor desfă­şoa­ră acțiuni susţi­nu­te de tes­ta­re pen­tru depis­ta­rea infec­ți­ei cu HIV și cu viru­su­ri­le hepa­ti­ti­ce B și C. Tes­tă­ri­le gra­tu­i­te fac par­te din Pro­gra­mul Bay­lor de Tes­ta­re și Îngri­ji­re pe Ter­men Lung pen­tru Hepa­ti­te și HIV, dema­rat în 2014, tot cu oca­zia Zilei Mondi­a­le a Hepa­ti­tei.

Ana-Maria Schwe­it­zer, direc­tor exe­cu­tiv al Fun­da­ţi­ei, decla­ră:

Șap­te per­soa­ne din 10 din regiu­nea Dobro­gei sunt afec­ta­te de hepa­ti­te­le vira­le B și C. De unde știm acest lucru? Rea­li­ta­tea din teren din ulti­mii șap­te ani, cele pes­te 70 de mii de per­soa­ne tes­ta­te gra­tu­it la Bay­lor din fon­duri pri­va­te și dona­ții, sunt evi­den­țe­le noas­tre baza­te pe dovezi. În ciu­da acti­vi­tă­ții inten­se a echi­pei Bay­lor, sunt încă cetă­țeni care nu s‑au tes­tat nici­o­da­tă. Cu oca­zia Zilei Mondi­a­le a Hepa­ti­tei, rugăm comu­ni­ta­tea să răs­pân­deas­că acest mesaj:

Tes­ta­ţi-vă! Programaţi‑i la tes­ta­re pe cei dragi! Și vac­ci­nați-vă împo­tri­va hepa­ti­tei B!

Aces­tea sunt lucruri rea­lis­te şi rea­li­za­bi­le pen­tru fie­ca­re mem­bru al comu­ni­tă­ţii noas­tre, la nivel indi­vi­du­al. Fie­ca­re din­tre noi are capa­ci­ta­tea de a deve­ni un agent al schim­bă­rii în lup­ta pen­tru eli­mi­na­rea hepa­ti­te­lor vira­le!

Cola­bo­ra­rea Fun­da­ţi­ei Bay­lor Marea Nea­gră cu repre­zen­tanţii mediu­lui de afa­ceri, în cali­ta­te de dona­tori, şi ai auto­ri­tă­ţi­lor loca­le, în cali­ta­te de faci­li­ta­tori ai pro­iec­te­lor pe care le deru­lăm în comu­ni­ta­te, ne încu­ra­jea­ză să cre­dem că obiec­ti­ve­le noas­tre rea­lis­te şi uti­li­za­rea cu înţe­lep­ciu­ne a resur­se­lor finan­ci­a­re şi a celor pro­fe­sio­na­le demon­stra­te de‑a lun­gul ani­lor de echi­pa pe care am construit‑o la Bay­lor, au susţi­ne­rea nece­sa­ră pen­tru a gene­ra o schim­ba­re rea­lă în pre­ve­ni­rea boli­lor infe­cţi­oa­se şi pen­tru a faci­li­ta acce­sul la tes­ta­re şi tra­ta­ment. Suma alo­ca­tă de Fun­da­ţia Bay­lor Marea Nea­gră pen­tru efec­tu­a­rea ana­li­ze­lor gra­tu­i­te pen­tru pacienţii cu hepa­ti­te B și C în 2016 şi 2017 a fost de apro­xi­ma­tiv 80.000 USD, între­gul buget al Pro­iec­tu­lui de Con­si­li­e­re şi Tes­ta­re Volun­ta­ră Bay­lor pen­tru regiu­nea Dobro­gea atin­gând 2 mili­oa­ne de dolari de‑a lun­gul unui dece­niu, între 2007 şi 2017. 

La Bay­lor efec­tuăm tes­tări gra­tu­ie pen­tru HIV şi hepa­ti­te­le vira­le B şi C, acor­dăm ser­vi­cii de îngri­ji­re cli­ni­că şi psi­ho­so­ci­a­lă bol­na­vi­lor de hepa­ti­te vira­le B şi C, şi HIV/SIDA şi desfă­şu­răm o acti­vi­ta­te inten­să de infor­ma­re a popu­la­ţi­ei cu pri­vi­re la ris­cu­ri­le de con­tac­ta­re a infe­cţi­ei şi la măsu­ri­le de pre­venţie.”

Miha­e­la Bogdan, direc­tor de pro­iec­te, ne vor­beş­te des­pre rezul­ta­te­le înre­gis­tra­te de Bay­lor în lup­ta cu viru­su­ri­le hepa­ti­ti­ce B şi C de la înce­pu­tul anu­lui 2018:

Tes­ta­rea pen­tru hepa­ti­te­le B şi C şi acor­da­rea de ser­vi­cii medi­ca­le şi psi­ho­so­ci­a­le pen­tru bol­na­vii de hepa­ti­te vira­le fac par­te din­tr-un pro­gram mul­ti­a­nu­al. Echi­pa noas­tră a efec­tu­at 4.020 tes­tări până la sfârşi­tul lunii iunie şi avem, 339 pacienţi cu hepa­ti­tă în îngri­ji­re în cadrul Fun­da­ţi­ei. La Bay­lor au fost efec­tu­a­te în pri­me­le şase luni ale anu­lui 425 de eva­luări ale sti­lu­lui de via­ţă şi depre­si­ei aso­ci­a­te bolii cro­ni­ce şi 2.954 inter­venţii care pre­su­pun recol­ta­rea de pro­be bio­lo­gi­ce, inter­pre­ta­rea rezul­ta­te­lor ana­li­ze­lor medi­ca­le, orien­ta­rea în sis­te­mul medi­cal pen­tru pune­rea bol­na­vu­lui în legă­tu­ră cu medi­cul spe­cia­list, întoc­mi­rea dosa­ru­lui pen­tru acces la tra­ta­ment, feed-back pen­tru eva­luă­ri­le psi­ho-soci­a­le efec­tu­a­te la Bay­lor, con­si­li­e­re. Din 2014, de la star­tul pro­gra­mu­lui şi până la sfârşi­tul lui 2017, Bay­lor a avut în îngri­ji­re 1274 pacienţi cu hepa­ti­tă”.

Fun­da­ţia Bay­lor Marea Nea­gră 

În pre­zent, Fun­da­ția Bay­lor are o misiu­ne extin­să în dome­ni­ul pre­ve­ni­rii, tra­tă­rii și îngri­ji­rii boli­lor infec­ți­oa­se. Bay­lor își des­fă­șoa­ră acti­vi­ta­tea la  Cen­trul de Exce­len­ță din Con­stan­ța, deţi­ne trei cen­tre de tes­ta­re și con­si­li­e­re rapi­dă în regiu­nea Dobro­gea (pri­me­le din țară) şi un labo­ra­tor mobil pen­tru tes­ta­re. Fun­da­ția Bay­lor Marea Nea­gră încear­că să mic­șo­re­ze impac­tul boli­lor infec­ți­oa­se cum ar fi: infec­ția cu HIV, hepa­ti­te­le vira­le, tuber­cu­lo­za și infe­cţi­i­le cu trans­mi­te­re sexu­a­lă.

Bay­lor Româ­nia face par­te dintr‑o rețea de cen­tre cu car­ti­e­rul gene­ral în Hous­ton, Texas, la Cole­gi­ul de Medi­ci­nă Bay­lor și la Spi­ta­lul Pedia­tric Texas. Rețea­ua inclu­de 20 de țări din Afri­ca, Ame­ri­ca de Nord, Ame­ri­ca de Sud și Euro­pa de Est în care BIPAI lucrea­ză pen­tru creș­te­rea acce­su­lui la ser­vi­cii  cen­tra­te pe fami­lie.

 

Ziua Mondi­a­lă a Hepa­ti­tei şi obiec­ti­vul OMS de eli­mi­na­re a hepa­ti­te­lor vira­le până în 2030

Din 2010, Orga­ni­za­ţia Mondi­a­lă a Sănă­tă­ţii îşi inten­si­fi­că în apro­pi­e­rea aces­tei zile efor­tu­ri­le de a infor­ma şi de a sen­si­bi­li­za popu­la­ţia gene­ra­lă, lumea medi­ca­lă şi fac­to­rii de deci­zie cu pri­vi­re la hepa­ti­te­le vira­le, în spri­ji­nul acce­su­lui la tra­ta­ment, la pro­gra­me de pre­ve­ni­re şi tes­ta­re. Slo­ga­nul sub care se desfă­şoa­ră, la nivel glo­bal, acţiu­ni­le Zilei Mondi­a­le a Hepa­ti­tei de anul aces­ta este „SĂ GĂSIM MILIOANELE LIPSĂ”.

Viru­sul hepa­ti­tic este una din­tre prin­ci­pa­le­le cau­ze de deces la nivel glo­bal, fiind res­pon­sa­bil pen­tru 1,34 mili­oa­ne de dece­se pe an — mai mult decât HIV/SIDA, tuber­cu­lo­ză sau mala­rie. În lume, împre­u­nă, viru­su­ri­le  hepa­ti­tei B și hepa­ti­tei C pro­voa­că două din fie­ca­re trei dece­se cau­za­te de can­ce­rul la ficat.

Hepa­ti­ta vira­lă nu este o boa­lă loca­li­za­tă geo­gra­fic, iar viru­su­ri­le hepa­ti­ti­ce nu ţin­tesc anu­mi­te gru­puri de oameni. Hepa­ti­ta vira­lă este o epi­de­mie cu ade­vă­rat glo­ba­lă, care afec­tea­ză dra­ma­tic mili­oa­ne de per­soa­ne. Din 325 mili­oa­ne de per­soa­ne care tră­iesc cu hepa­ti­tă vira­lă la nivel glo­bal, aproa­pe 290 de mili­oa­ne (9 din 10 oameni!) nu ştiu că tră­iesc cu hepa­ti­ta B sau hepa­ti­ta C.

Alt­fel spus, 90% din­tre per­soa­ne­le care tră­iesc cu hepa­ti­ta B şi 80% din­tre cele care tră­iesc cu hepa­ti­ta C nu ştiu că sufe­ră de aceas­tă boa­lă! În cazul aces­tor oameni exis­tă ris­cul real de a dezvol­ta o afe­cţiu­ne hepa­ti­că gra­vă, aşa cum sunt ciro­za sau can­ce­rul, pre­cum şi să răs­pân­deas­că invo­lun­tar infe­cţia.

Hepa­ti­te­le B şi C sunt epi­de­mii tăcu­te care lovesc mai greu copi­ii, prin trans­mi­te­rea ver­ti­ca­lă, de la mama infec­ta­tă la copil, şi popu­la­ţi­i­le mar­gi­na­li­za­te: con­su­ma­to­rii de dro­guri injec­ta­bi­le, mino­ri­tă­ţi­le sexu­a­le, migranţii, per­soa­ne­le care tră­iesc cu HIV/SIDA.

Viru­su­ri­le hepa­ti­ti­ce repre­zin­tă un risc cres­cut şi pen­tru anu­mi­te cate­go­rii de pro­fe­si­o­ni­şti pre­cum cadre­le medi­ca­le, poli­ţi­ş­tii sau cadre­le didac­ti­ce.

In 2016, 194 de guver­ne au adop­tat Stra­te­gia Glo­ba­lă pen­tru Hepa­ti­te Vira­le a Orga­ni­za­ţi­ei Mondi­a­le a Sănă­tă­ţii. Docu­men­tul inclu­de obiec­ti­vul de eli­mi­na­re a hepa­ti­te­lor B şi C până în 2030, însă un număr foar­te mic de sta­te sunt pe cale să înde­pli­neas­că acest obiec­tiv. Dato­ri­tă aces­tei stra­te­gii și dis­po­ni­bi­li­tă­ții vac­ci­nu­ri­lor și tra­ta­men­te­lor efi­cien­te pen­tru hepa­ti­ta B și a tra­ta­men­tu­lui împo­tri­va hepa­ti­tei C, eli­mi­na­rea hepa­ti­tei vira­le nu mai este un vis, însă o mai bună con­ști­en­ti­za­re și înțe­le­ge­re a bolii și a ris­cu­ri­lor sunt pri­o­ri­ta­re, ală­tu­ri de acce­sul la tra­ta­ment ieftin şi dia­gnos­ti­ca­re.

Ne aflăm într-un moment cru­ci­al: dacă nu vom acţio­na ime­di­at vom rata şan­sa de a eli­mi­na până în 2030 una din­tre boli­le care pro­voa­că can­cer. Obiec­ti­ve­le glo­ba­le pen­tru anul 2030 ale OMS pre­văd ca 90 la sută din­tre cei infec­ta­ţi cu viru­sul B şi viru­sul C să fie tes­ta­ţi şi 80 la sută din­tre pacienţii eli­gi­bili să urmeze un tra­ta­ment. Anul aces­ta, de Ziua Mondi­a­lă a Hepa­ti­tei, tema eli­mi­nă­rii hepa­ti­te­lor vira­le este cea care uneş­te per­soa­ne, orga­ni­za­ţii, deci­denţi, che­ma­ţi să acţio­ne­ze împre­u­nă. Fără un efort susţi­nut de a dia­gnos­ti­ca per­soa­ne­le infec­ta­te cu VHB sau VHC, rate­le de tra­ta­ment vor scă­dea, vor cre­ş­te rate­le de infec­ta­re, iar obiec­ti­vul de eli­mi­na­re al hepa­ti­tei vira­le până în 2030 nu va mai putea fi atins.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply