Raportul global Save the Children ”Multiplele chipuri ale excluziunii” — România a pierdut două locuri în clasamentul mondial privind siguranța copilăriei

0
212
Booking.com

Mai mult de jumă­ta­te din­tre copi­ii din întrea­ga lume — pes­te 1,2 mili­ar­de — tră­ieș­te sub ame­nin­ța­rea con­flic­te­lor mili­ta­re, a sără­ci­ei extre­me sau a dis­cri­mi­nă­rii care se mani­fes­tă în spe­cial împo­tri­va fete­lor, ara­tă date­le ulti­mu­lui raport glo­bal al orga­ni­za­ți­ei inter­națio­na­le Save the Chil­dren. Româ­nia ocu­pă locul 54 din 175 de țări moni­to­ri­za­te, în ceea ce pri­veș­te secu­ri­ta­tea copi­lă­ri­ei, cu o rată a aban­do­nu­lui șco­lar în creș­te­re, care accen­tu­ea­ză vul­ne­ra­bi­li­ta­tea copi­i­lor: 13,9 față de 12,1, anul tre­cut.

Cu oca­zia Zilei Inter­națio­na­le a Copi­lu­lui, rapor­tul inti­tu­lat suges­tiv Mul­ti­ple­le chi­puri ale exclu­ziu­nii ara­tă cum cele trei feno­me­ne che­ie (răz­bo­i­ul, sără­cia extre­mă și dis­cri­mi­na­rea) sunt res­pon­sa­bi­le de pri­va­rea copi­i­lor de copi­lă­rie, în întrea­ga lume.

Aceas­tă a doua edi­ție a rapor­tu­lui măsoa­ră sigu­ran­ța copi­lă­ri­ei în 175 de țări, sur­prin­zând sta­te­le unde copi­lă­ria este cea mai ame­nin­ța­tă din cau­za sănă­tă­ții pre­ca­re, a mal­nu­tri­ți­ei, a exclu­ziu­nii edu­ca­țio­na­le, a exploa­tă­rii copi­lu­lui prin mun­că și a unor feno­me­ne gra­ve, cum sunt vio­len­ța extre­mă, căsă­to­ria tim­pu­rie și naș­te­rea în ado­les­cen­ță. Româ­nia ocu­pă locul 54 din 175 în raport, față de locul 52 în anul precedent[1], la ega­li­ta­te cu Mau­ri­ti­us și sub țări ca Bul­ga­ria ori Tuni­sia (locul 48), Kaza­hs­tan (45), Ucrai­na (43), Chi­na (40) și Bela­rus (35). Dome­ni­i­le de ana­li­ză au fost urmă­toa­re­le șap­te: rata mor­ta­li­tă­ții infan­ti­le, mal­nu­tri­ția copi­i­lor, nepar­ti­ci­pa­rea șco­la­ră, exploa­ta­rea prin mun­că, căsă­to­ri­i­le tim­pu­rii, sar­ci­na în ado­les­cen­ță și vio­len­ța extre­mă asu­pra copilului.[2] Pen­tru capi­to­le­le mal­nu­tri­ție și exploa­ta­rea mun­cii copi­lu­lui, nu sunt date des­pre Româ­nia, aces­tea nefi­ind trans­mi­se de către auto­ri­tăți, în anii ante­ri­ori.

Pri­mul loc, în res­pec­ta­rea drep­tu­lui la copi­lă­rie, este ocu­pat de Slo­ve­nia și Sin­ga­po­re, urma­te de Nor­ve­gia, Sue­dia și Fin­lan­da. Pen­tru al doi­lea an con­se­cu­tiv, opt țări din Afri­ca de Vest și Cen­tra­lă se află pe ulti­me­le pozi­ții ale cla­sa­men­tu­lui, cu Nige­rul pe ulti­mul loc.

Hel­le Thor­ning-Sch­mi­dt, CEO al Save the Chil­dren Inter­na­tio­nal, a remar­cat că, deși pro­gre­sul este vizi­bil în mul­te păr­ți ale lumii, el nu este sufi­cient de rapid, iar deca­la­jul din­tre săraci și bogați se adân­ceș­te în mul­te țări: “Mai mult de jumă­ta­te din­tre copi­ii din întrea­ga lume își încep via­ța cu un han­di­cap, pen­tru că sunt fete, pen­tru că sunt săraci sau pen­tru că sunt nevo­iți să cre­as­că într‑o zonă de răz­boi. Căsă­to­ria tim­pu­rie, exploa­ta­rea prin mun­că și mal­nu­tri­ția sunt feno­me­ne care pri­vea­ză un copil de copi­lă­rie. Fără inter­ven­ție rapi­dă, nu vom putea să ne înde­pli­nim pro­mi­siu­nea făcu­tă acum trei ani de către fie­ca­re țară la reu­niu­nea ONU, ace­ea ca, până în 2030, fie­ca­re copil să supra­vie­țu­ias­că și să fie pro­te­jat. Guver­ne­le pot și tre­bu­ie să facă mai mult, pen­tru a da fie­că­rui copil cel mai bun start în via­ță. Fap­tul că sta­te cu nive­luri simi­la­re de venit mani­fes­tă ast­fel de dife­ren­țe în pri­vin­ța sigu­ran­ței copi­lu­lui ara­tă că poli­ti­ci­le publi­ce, finan­ța­rea și anga­ja­men­tul poli­tic fac o dife­ren­ță esen­ți­a­lă”.

Gabrie­la Ale­xan­dres­cu, Pre­șe­din­te Exe­cu­tiv al Sal­vați Copi­ii Româ­nia, a evi­den­ți­at con­se­cin­țe­le gra­ve ale unor poli­tici publi­ce pre­ca­re în ceea ce pri­veș­te sis­te­mul de edu­ca­ție: ”Acce­sul la edu­ca­ție este un drept uni­ver­sal al copi­lu­lui, fără de care și cele­lal­te drep­turi sunt afec­ta­te. Un copil eco­no­mic vul­ne­ra­bil este o dată în plus expus ris­cu­ri­lor soci­a­le prin men­ți­ne­rea lui în afa­ra sis­te­mu­lui de edu­ca­ție. Pro­gra­me­le Școa­la după școa­lă și A doua șan­să sunt indis­pen­da­bi­le unui sis­tem coe­rent, iar noi, la Sal­vați Copi­ii, încer­căm să dezvol­tăm pro­gra­me care să răs­pun­dă aces­tor nevoi”.

Vul­ne­ra­bi­li­tă­ți­le Româ­ni­ei sur­prin­se de rapor­tul glo­bal Mul­ti­ple­le chi­puri ale exclu­ziu­nii sunt urmă­toa­re­le:

1.     Mor­ta­li­ta­tea sub vâr­sta de cinci ani

Lip­sa unei aco­pe­riri cu ser­vi­cii medi­ca­le uni­ver­sa­le, pre­cum și lip­sa unei ali­men­ta­ții sufi­cien­te și o cali­ta­te sla­bă a apei pota­bi­le îi expu­ne pe cei mai dez­a­van­ta­jați copii la un risc foar­te ridi­cat de deces. Aces­te cau­ze sunt vala­bi­le și pen­tru Româ­nia, care se numă­ră prin­tre țări­le euro­pe­ne cu cel mai ridi­cat număr de dece­se ale copi­i­lor sub cinci ani – 9,0 la o mie de naș­teri, la mare dis­tan­ță de media euro­pea­nă de 3,7.

Acest capi­tol înre­gis­trea­ză, totuși, un pro­gres, față de anul tre­cut, când rata mor­ta­li­tă­ții sub vâr­sta de 5 ani se situa la valoa­rea de 11,1 dece­se la mia de naș­teri. O îmbu­nă­tă­ți­re mai accen­tu­a­tă a situ­a­ți­ei la acest capi­tol, fără însă să însem­ne o apro­pi­e­re de rata medie a Uniu­nii Euro­pe­ne, a înre­gis­trat și rata mor­ta­li­tă­ții infan­ti­le la copii sub 1 an, în 2016, cu o evo­lu­ție de la 10,1‰ în 2011, la 7,3‰ în 2016. Media euro­pea­nă este de 3,5‰.

2.     Copii cu copii – ris­cu­ri­le sar­ci­nii în ado­les­cen­ță

Efect al lip­sei acce­su­lui la îngri­jiri și edu­ca­ție pen­tru sănă­ta­tea sexu­a­lă și a repro­du­ce­rii, rata naș­te­ri­lor înre­gis­tra­te în rân­dul ado­les­cen­te­lor între 15 și 19 ani este cea mai îngri­jo­ră­toa­re, Româ­nia înre­gis­trând 34 de naș­teri la 1.000 de ado­les­cen­te. În Euro­pa, doar două sta­te pre­zin­tă o situ­a­ție rela­tiv mai gra­vă: Bul­ga­ria și Geor­gia, cu valo­ri­le de 36,8, res­pec­tiv 38,3 de naș­teri. Este un sem­nal de alar­mă fap­tul că Româ­nia se con­frun­tă cu un număr mai mare de naș­teri în ado­les­cen­ță decât sta­te pre­cum Rwan­da (25,6), Tri­ni­dad Taba­go (30,8), Emi­ra­te­le Ara­be Uni­te (30,1), Uzbe­kis­tan (17,6), Alba­nia (21,8), Baha­mas (28,7), Bot­swa­na (31), Burun­di (27,9), Dji­bo­uti (21), India (23,3), Mau­ri­ti­us (28,3).

În 2016, din­tr-un total de 189.780 de naș­teri, 17.600 de fete cu vâr­ste cuprin­se între 15 și 19 ani au deve­nit mame, iar 600 de bebe­lu­si au fost aduși pe lume de ado­les­cen­te mai mici de 15 ani.[3] Date­le Sal­vați Copi­ii Româ­nia, obți­nu­te în urma unei anche­te socio­lo­gi­ce de teren rea­li­za­te în 2017, ara­tă că șase din zece mame ado­les­cen­te nu au avut nici­o­da­tă acces la infor­ma­ții pri­vind sănă­ta­tea repro­du­ce­rii sau edu­ca­ți­ei sexu­a­le, iar șap­te din zece nu au bene­fi­ci­at nici­o­da­tă de pla­ni­fi­ca­re familială.[4]

3.     Impac­tul devas­ta­tor al căsă­to­ri­i­lor tim­pu­rii

Căsă­to­ria îna­in­te de vâr­sta de 18 ani repre­zin­tă o încăl­ca­re a drep­tu­ri­lor copi­i­lor și este ile­ga­lă      într-un număr tot mai mare de țări. Căsă­to­ria tim­pu­rie are con­se­cin­țe devas­ta­toa­re pen­tru via­ța unei fete, a cărei copi­lă­rie se ter­mi­nă mult prea curând, prin intra­rea for­ța­tă în peri­oa­da de matu­ri­ta­te și mater­ni­ta­te, îna­in­te de a fi pre­gă­ti­tă din punct de vede­re fizic și men­tal. Ele se simt ade­sea lip­si­te de pute­re și sunt pri­va­te de drep­tul la sănă­ta­te, edu­ca­ție și sigu­ran­ță. Căsă­to­ria tim­pu­rie îi afec­tea­ză, de ase­me­nea, și pe băieți, însă într‑o măsu­ră mult mai redu­să decât în cazul fete­lor.

În pri­vin­ța aces­tui indi­ca­tor, Româ­nia nu a ieșit din zona de risc, deși legi­sla­ția per­mi­te căsă­to­ria doar între majori, copi­i­lor mai mari de 16 ani fiin­du-le per­mi­să doar în cazuri excep­țio­na­le în teme­iul unui aviz medi­cal, cu încu­vi­in­ța­rea părin­ți­lor sau a tuto­re­lui și cu auto­ri­za­rea din par­tea instan­ței de tute­lă. Ast­fel, în Româ­nia, 6,7% din­tre ado­les­cenți cu vâr­sta între 15 și 19 ani s‑au căsă­to­rit, pro­cent mai ridi­cat decât cel din țări pre­cum Alba­nia, Gha­na, Nami­bia, Kaza­hs­tan, Mongo­lia, Ior­da­nia, Sri Lan­ka ori Swa­zi­land.

4.     Lip­sa edu­ca­ți­ei ca fac­tor de men­ți­ne­re a copi­i­lor cap­tivi în sără­cie

La indi­ca­to­rul nepar­ti­ci­pa­re șco­la­ră (copii în afa­ra sis­te­mu­lui de edu­ca­ție) în ciclul pri­mar și gim­na­zi­al, Româ­nia rămâ­ne prin­tre țări­le care se con­frun­tă în mod seri­os cu aceas­tă pro­ble­mă, cu un pro­cent în creș­te­re față de rapor­tul din 2017 – de 13,9, față de 12,1, îngri­jo­ră­tor la nivel euro­pean. Con­ti­nu­ând com­pa­ra­ția cu sta­te­le euro­pe­ne, Româ­nia este depă­și­tă doar de Mol­do­va, cu o rată a nepar­ti­ci­pă­rii șco­la­re de 17,9%. În țări pre­cum Boli­via, Con­go, Chi­na, Hai­ti, Mexic ori Guya­na, rata nepar­ti­ci­pă­rii șco­la­re a înre­gis­trat scă­deri sem­ni­fi­ca­ti­ve, aflân­du-se la un nivel mai scă­zut decât al țării noas­tre.

Con­form Insti­tu­tu­lui Națio­nal de Sta­tis­ti­că (INS), în 2016, 282.000 de copii din Româ­nia, cu vâr­sta între 7 și 17 ani, nu urmau nicio for­mă de învă­țământ, iar în anul șco­lar 2015/2016, 30.504 de copii din ciclul pri­mar și gim­na­zi­al și 26.722 de lice­eni sau elevi ai învă­țămân­tu­lui pro­fe­sio­nal au aban­do­nat școa­la.

Deși Legea 1/2011 pri­vind edu­ca­ția națio­na­lă pre­ve­de, în mod impe­ra­tiv, în art. 8, că ”Pen­tru finan­ța­rea edu­ca­ți­ei națio­na­le se alo­că anu­al din buge­tul de stat și din buge­te­le auto­ri­tă­ți­lor publi­ce loca­le mini­mum 6% din pro­du­sul intern brut al anu­lui res­pec­tiv”, acest dezi­de­rat a fost anu­al blo­cat invo­cân­du-se argu­men­te de natu­ră poli­ti­că sau eco­no­mi­că, în detri­men­tul obli­ga­ți­ei fun­damen­ta­le de asi­gu­ra­re a res­pec­tă­rii drep­tu­lui la edu­ca­ție de cali­ta­te al copi­i­lor. În Româ­nia, chel­tu­ie­li­le pen­tru edu­ca­ție s‑au situ­at, în peri­oa­da scur­să de la adop­ta­rea Legii 1/2011, la nive­lul de 3% din PIB, cu o creș­te­re în 2016 (3,03% în 2012, 2,8% în 2013, 3,0% în 2014, 3,1 în 2015 și 3,7% în 2016), fiind una din­tre cele mai scă­zu­te din Uniu­nea Europeană[5], a cărei medie a înre­gis­trat 4,7% în 2016, țări pre­cum Unga­ria, Slo­ve­nia, Polo­nia și Esto­nia alo­când între 4,9% și 5,9%.[6]

5.     Rata omu­ci­de­ri­lor cu vic­ti­me copii și ado­les­cenți

Rata omu­ci­de­ri­lor se cal­cu­lea­ză ca pro­cent la 100.000 de per­soa­ne între 0 și 19 ani. Româ­nia a înre­gis­trat un pro­cent de 0,5, pla­sân­du-se, în Uniu­nea Euro­pea­nă, prin­tre țări­le cu un nivel ridi­cat de vic­ti­me ale vio­len­ței extre­me, doar cinci țări având o rată mai ridi­ca­tă (Litu­a­nia, Ger­ma­nia, Leto­nia, Fin­lan­da și Sue­dia).

În vre­me ce, în decur­sul ulti­mu­lui an, situ­a­ția s‑a îmbu­nă­tă­țit pen­tru 95 de sta­te măsu­ra­te în raport, în alte 40 de țări con­di­ți­i­le de via­ță pen­tru copii s‑au înăs­prit.

·       Mai mult de un mil­li­ard de copii tră­ieș­te în țări afec­ta­te de sără­cie; 240 de mili­oa­ne tră­iesc în țări afec­ta­te de con­flict și pes­te 575 de fete tră­iesc în țări unde dis­cri­mi­na­rea de gen este pre­zen­tă.

·       Aproa­pe 153 de mili­oa­ne de copii tră­iesc în 20 de țări afec­ta­te de toa­te cele trei ame­nin­țări – inclu­zând aici Suda­nul de Sud, Soma­lia, Yemen și Afga­nis­tan.

·       Mal­nu­tri­ția, boli­le și îngri­ji­rea medi­ca­lă ina­dec­va­tă ucid de 20 de ori mai mulți copii decât cei uciși în zone de răz­boi și con­flict vio­lent.

·       Inci­den­ța exploa­tă­rii prin mun­că a copi­lu­lui în sta­te afec­ta­te de con­flict armat este de 77% mai mare decât media glo­bal. Con­flic­te­le vul­ne­ra­bi­li­zea­ză supli­men­tar fete­le, prin feno­me­nul căsă­to­ri­ei tim­pu­rii.

·       Sunt de trei ori ori mai mul­te naș­teri în rîn­dul fete­lor săra­ce, decât în rân­dul celor care tră­iesc în fami­lii boga­te.

Save the Chil­dren cere guver­ne­lor să se asi­gu­re că niciun copil nu moa­re din cau­ze pre­ve­ni­bi­le sau tra­ta­bi­le, nu este supus vio­len­ței extre­me, nu este pri­vat de vii­to­rul său ca rezul­tat al mal­nu­tri­ți­ei, căsă­to­ri­ei tim­pu­rii sau for­ța­te, sar­ci­nii tim­pu­rii sau mun­cii for­ța­te și că toți copi­ii au acces la edu­ca­ție de cali­ta­te.

Rapor­tul inte­gral în lim­ba engle­ză ”The Many Faces of Exclu­sion” poa­te fi con­sul­tat pe site-ul orga­ni­za­ți­ei Sal­vati Copi­ii (www.salvaticopiii.ro).

Sal­vați Copi­ii Româ­nia este o orga­ni­za­ție negu­ver­na­men­ta­lă, aso­ci­a­ție de uti­li­ta­te publi­că, non­pro­fit, demo­cra­ti­că, nea­fi­li­a­tă poli­tic sau reli­gi­os, care mili­tea­ză activ pen­tru pro­tec­ția drep­tu­ri­lor copi­lu­lui în Româ­nia, din 1990, în acord cu pre­ve­de­ri­le Con­venţi­ei Naţiu­ni­lor Uni­te cu pri­vi­re la Drep­tu­ri­le Copi­lu­lui, cu Car­ta Drep­tu­ri­lor Fun­damen­ta­le a Uniu­nii Euro­pe­ne și cu legi­sla­ția Româ­ni­ei. Sal­vați Copi­ii adop­tă o pozi­ție inde­pen­den­tă în raport cu acțiu­ni­le și măsu­ri­le insti­tu­ți­i­lor, recu­nos­când că imple­men­ta­rea legi­sla­ţi­ei şi a poli­ti­ci­lor publi­ce în mate­ria drep­tu­ri­lor copi­i­lor nu poa­te igno­ra strân­sa cola­bo­ra­re din­tre auto­ri­tă­ţi, fami­lie, copii şi soci­e­ta­tea în care fie­ca­re actor impli­cat îşi accep­tă res­pon­sa­bi­li­ta­tea con­form prin­ci­pi­i­lor unui par­te­ne­ri­at auten­tic şi via­bil. În cei 28 de ani de acti­vi­ta­te, pes­te 1.750.000 de copii au fost impli­cați în pro­gra­me­le și cam­pa­ni­i­le Orga­ni­za­ți­ei Sal­vați Copi­ii.

Save the Chil­dren Inter­na­tio­nal este cea mai mare orga­ni­za­ţie inde­pen­den­tă din lume care pro­mo­vea­ză drep­tu­ri­le copi­lu­lui şi care cuprin­de 30 de mem­bri şi desfă­şoa­ră pro­gra­me în pes­te 120 de ţări. Anu­al, pes­te 50 mili­oa­ne de copii sunt cuprinși în pro­gra­me­le națio­na­le și inter­națio­na­le, direct sau prin inter­me­di­ul par­te­ne­ri­lor.

VIZIUNEA noas­tră este o lume care res­pec­tă, pen­tru fie­ca­re copil, drep­tul său la supra­vie­țu­i­re, edu­ca­ție, pro­tec­ție și par­ti­ci­pa­re, asu­mân­du-ne MISIUNEA de a obţi­ne pro­gre­se impor­tan­te pri­vind modul în care copi­ii sunt tra­ta­ţi şi pro­du­ce­rea schim­bă­ri­lor ime­di­a­te şi de dura­tă în via­ţa aces­to­ra.


RAPORTUL GLOBAL Save the Chil­dren poa­te fi des­căr­cat aici: 

END OF CHILDHOOD REPORT 2018


 

[1] ”Copi­lă­rii fura­te – Raport Glo­bal 2017 — Link
[2] Date­le ana­li­za­te sunt extra­se din rapoar­te­le ela­bo­ra­te de Ban­ca Mondi­a­lă ori de orga­nis­me ONUUNICEF, WHO, UNHCR și ILO.
[3] Date pre­lu­cra­te EUROSTAT și INS.
[4] Ana­li­ză pri­vind con­di­ți­i­le de via­ță, locu­i­re și sta­re de sănă­ta­te a copi­i­lor și mame­lor cu copii sub 5 ani, din medi­ul rural, apri­lie 2018 — Link
[5] Țara noas­tră a înre­gis­trat cele mai scă­zu­te valori din Euro­pa în peri­oa­da 2012–2015, în 2016, doar Bul­ga­ria și Irlan­da situ­ân­du-se sub pro­cen­tul alo­cat edu­ca­ți­ei în Româ­nia.
[6] Cele mai mari pro­cen­te, între 6,0–7,1%, au fost alo­ca­te în Dane­mar­ca, Bel­gia, Fin­lan­da, Sue­dia, Cipru și Islan­da. (Sur­sa: Euros­tat 2016).


Man­ga­lia News, 1 Iunie 2018. (sur­sa: Sal­vati Copi­ii Roma­nia).


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele