FLUVIUL DE SUB DOBROGEA [VIDEO]

0
1574

 

O des­co­pe­ri­re care acum este uşor argu­men­ta­tă şti­inţi­fic a dat naş­te­re, în urmă cu 50 de ani, unei legen­de spec­ta­cu­loa­se: flu­vi­ul sub­te­ran de sub Dobro­gea, care cur­ge invers decât ape­le obi­ş­nu­i­te, de la vale la deal. După ce a fost lămu­ri­tă aşa-zisa ciu­dă­ţe­nie, au fost des­co­pe­ri­te şi avan­ta­je­le apei sub­te­ra­ne. Ast­fel, local­ni­cii din Con­stanţa au acum la robi­net o apă fosi­lă, pură, veche de 23.000 de ani.

Dacă te duci azi în judeţul Con­stanţa şi întrebi de „flu­vi­ul sub­te­ran”, sigur vei găsi oameni care să-ţi spu­nă că au auzit de aşa ceva. Cu atât mai mult cu cât lumea a văzut apa cum ţâş­neş­te din pământ, ca o fân­tâ­nă arte­zi­a­nă, de câte ori s‑au făcut fora­je, şi în apro­pi­e­re de lacul Siu­tghi­ol, lân­gă sta­ţiu­nea Mama­ia, şi la Med­gi­dia, Lazu, la Efo­rie sau Man­ga­lia. E cu atât mai ciu­dat să se întâm­ple aşa ceva într-un judeţ, pre­cum Con­stanţa, care din­tot­dea­u­na a sufe­rit din cau­za lip­sei sur­se­lor de apă pota­bi­lă.

Nici pămân­tul dobro­gean nu e dar­nic în râuri sau pâra­ie, dacă vor­bim de cele de supra­fa­ţă, cum nici cerul nu tri­mi­te aici prea mul­te ploi, zona con­frun­tân­du-se dese­ori cu sece­ta. Pri­me­le fora­je, în cău­ta­rea apei din adân­curi, au fost făcu­te de o fir­mă bel­gi­a­nă, în 1897, aproa­pe de ora­şul Con­stanţa, în zona Cara­gea-Der­men. Apa a fost găsi­tă la 35 de metri adân­ci­me. Au mai fost săpa­te puţuri şi în 1927. Pe atunci, numai cen­trul ora­şu­lui Con­stanţa avea apă, prin con­duc­te, dato­ri­tă fora­je­lor. Dar legen­da aşa-zisu­lui râu sub­te­ran s‑a năs­cut abia când auto­ri­tă­ţi­le comu­nis­te au decis con­stru­i­rea cana­lu­lui Dună­re-Marea Nea­gră.

Legen­da a por­nit de la un mai­s­tru de son­dă

Om de şti­inţă, dar în ace­la­şi timp con­stă­nţean, ingi­ne­rul Nico­lae Pitu este omul ide­al pen­tru a ne pre­zen­ta ori­gi­ni­le fan­te­zis­tei poveşti. Car­tea sa de vizi­tă e com­ple­ta­tă de fap­tul că a „bătut ţăru­şul”, cum se expri­mă el, la 90% din puţu­ri­le săpa­te în acest judeţ. Întâm­pla­rea face că inter­lo­c­u­to­rul nos­tru absol­vea Insti­tu­tul de Mine şi Geo­lo­gie din Bucu­reşti, spe­cia­li­ta­tea hidro­ge­o­lo­gie, în 1957, chiar anul în care s‑a năs­cut poves­tea flu­vi­u­lui sub­te­ran. „Noţiu­nea de flu­viu sub­te­ran este ero­na­tă”, spu­ne din capul locu­lui ingi­ne­rul, care în 1981 şi‑a dat teza de doc­to­rat în dome­ni­ul ape­lor sub­te­ra­ne din Dobro­gea. Nico­lae Pitu ne spu­ne că încă de la înce­pu­tul ani­lor ’50 se lucra la pri­ma vari­an­tă a cana­lu­lui Dună­re-Marea Nea­gră, care tre­cea pe lân­gă lacul Siu­tghi­ol.

În zona lacu­lui lucra un mai­s­tru-şef de son­dă, care a văzut, ală­tu­ri de cole­gii săi, cu toţii uimi­ţi, cum din pământ a răsă­rit din­tr-oda­tă o arte­zi­a­nă. Mai­s­trul a tri­mis apoi infor­ma­ţii la un ziar, des­pre ceea ce el cre­dea că este un râu sub­te­ran. Infor­ma­ţia s‑a tot „ros­to­go­lit”, până când s‑a cre­at ipo­te­za că râul ar fi venit pe sub pământ toc­mai din Munţii Vran­cei. Adi­că râul cur­gea de la deal la vale, ca ori­ce apă de supra­fa­ţă. Cu toa­te că spe­cia­li­ş­tii ştiu că ape­le sub­te­ra­ne au cu totul alte legi de cur­ge­re.

Râul sub­te­ran, în atenţia Comi­te­tu­lui Cen­tral

Cum era de aştep­tat, şti­rea des­pre râul sub­te­ran a făcut vâl­vă în pre­sa vre­mii. Une­le minţi înfi­er­bân­ta­te au vor­bit atunci chiar şi de nece­si­ta­tea con­stru­i­rii unei hidro­cen­tra­le care să cap­te­ze râul sub­te­ran. Hidro­cen­tra­la ar fi tre­bu­it ampla­sa­tă la mar­gi­nea lacu­lui Siu­tghi­ol. Toa­tă teva­tu­ra asta a ajuns în final la ure­chi­le lide­ri­lor Par­ti­du­lui Comu­nist din Româ­nia. Subiec­tul a fost dis­cu­tat la Comi­te­tul Cen­tral. Şefii ţării însă au vrut ca spe­cia­li­ş­tii în hidro­lo­gie şi în geo­lo­gie să-şi spu­nă punc­tul de vede­re. S‑a for­mat ime­di­at o comi­sie care a ple­cat la Con­stanţa. S‑au făcut şedinţe cu dive­rşi expe­rţi, inclu­siv cei care lucrau la cana­lul Dună­re-Marea Nea­gră. La una din aces­te şedinţe a par­ti­ci­pat şi ingi­ne­rul Nico­lae Pitu. Dis­cu­ţi­i­le n‑au fost prea lungi, pen­tru că lumea s‑a lămu­rit repe­de des­pre ce e vor­ba cu ade­vă­rat.

S‑a lămu­rit de atunci pro­ble­ma, că nu e vor­ba de nici un râu sub­te­ran, ci de un acvi­fer”, ara­tă ingi­ne­rul. Cu toa­te astea, legen­da a con­ti­nu­at să cur­gă prin timp. Cu cât tre­ceau anii şi se făceau alte fora­je în Dobro­gea, iar apa ţâş­nea cu pute­re în diver­se colţuri ale judeţu­lui Con­stanţa, cu atât oame­nii relu­au fan­te­zis­ta teo­rie. Chiar şi în anul 2011 s‑a vor­bit de râul sub­te­ran, când locu­i­to­rii comu­nei Sili­ş­tea, afla­tă în par­tea de est a judeţu­lui Con­stanţa, au amin­tit de apa care a ţâş­nit cu pute­re din pământ, în urma unui foraj mai vechi. Apă bună pen­tru iri­ga­rea cul­tu­ri­lor agri­co­le.

Defi­ni­ţia acvi­fe­ru­lui

Ce înseam­nă, de fapt, acvi­fer. Ne-am adre­sat Insti­tu­tu­lui Geo­lo­gic al Româ­ni­ei şi am vor­bit cu cer­ce­tă­to­rul şti­inţi­fic Dia­na Perşa. „Acvi­fe­rul e un com­plex de rocă per­mea­bi­lă şi apa pe care o găz­du­ieş­te”, sună răs­pun­sul spe­cia­lis­tu­lui. Dar de unde vine aceas­tă apă? Am pri­mit răs­puns de la Dumi­tru Nea­gu, şeful Labo­ra­to­ru­lui de stu­dii şi cer­ce­tări hidro­ge­o­lo­gi­ce al Insti­tu­tu­lui Naţio­nal de Hidro­lo­gie şi Gos­po­dă­ri­re a Ape­lor. Am aflat ast­fel că exis­tă patru sur­se de ali­men­ta­re pen­tru ape­le sub­te­ra­ne din Dobro­gea – din Podi­şul Pre­bal­ca­nic, care este pe teri­to­ri­ul Bul­ga­ri­ei, aceas­ta fiind sur­sa prin­ci­pa­lă, apoi mai e o com­po­nen­tă de ali­men­ta­re din Dună­re, în zona Ostrov-Cer­na­vo­dă, dar şi din pre­ci­pi­ta­ţii sau iri­ga­ţii. Ajun­să în mărun­ta­ie­le pămân­tu­lui, apa cir­cu­lă prin roci­le per­mea­bi­le – nisi­puri, pie­tri­şuri, cal­ca­re, ne‑a expli­cat Dia­na Perşa. Exis­tă şi zone sub pământ, în care apa nu are acces. Aco­lo sunt roci­le imper­mea­bi­le – argi­le sau mar­me, cu tex­tu­ra foar­te fină. Iată de ce apa din adân­curi nu urmea­ză o linie con­ti­nuă. Poţi găsi apă la câte­va zeci sau la câte­va sute de metri adân­ci­me, într-un anu­mit peri­me­tru. „Apa se acu­mu­lea­ză în roci­le necon­so­li­da­te – nisi­puri şi pie­tri­şuri, şi în cal­ca­re, dar numai în fisuri. Aces­tea sunt roci­le acvi­fe­re, care per­mit cir­cu­la­ţia apei”, ara­tă Dia­na Perşa.

Cer­ce­tări în lacul Siu­tghi­ol

De când era copil, Nico­lae Pitu obser­va­se că lacul Siu­tghi­ol avea porţiuni în care apa nu îngheţa pe tim­pul ier­nii. Mai târ­ziu, ca spe­cia­list, a des­co­pe­rit moti­vul – ape­le sub­te­ra­ne care debu­şau din acvi­fe­rul de mare adân­ci­me al Dobro­gei. Hidro­lo­gii ştiu astăzi că ori­ce acvi­fer de pe pla­ne­tă fun­cţio­nea­ză pe prin­ci­pi­ul cir­cu­i­tu­lui apei în natu­ră – exis­tă o sur­să de la care por­neş­te tot acest „meca­nism”, dar la fel exis­tă unul sau mai mul­te locuri în care aces­te ape ies din pământ.

Aceas­tă cur­ge­re poa­te aprin­de ima­gi­na­ţia asu­pra unor potenţi­a­le râuri sub­te­ra­ne”, opi­nea­ză hidro­ge­o­lo­gul Dumi­tru Nea­gu. „Acvi­fe­rul ali­men­tat de ape­le Podi­şu­lui Pre­bal­ca­nic are una din­tre cele mai impor­tan­te des­căr­cări chiar în lacul Siu­tghi­ol”, ne anu­nţă ingi­ne­rul Pitu.

Auto­ri­tă­ţi­le româ­ne au declanşat, în anii ’60, o vas­tă ope­ra­ţiu­ne de stu­di­e­re a feno­me­nu­lui ape­lor sub­te­ra­ne din Dobro­gea. Mai întâi s‑a făcut o cer­ce­ta­re, cu sca­fan­dri, a lacu­lui Siu­tghi­ol, ală­tu­ri de expe­rţi ai Insti­tu­tu­lui Naţio­nal de Mete­o­ro­lo­gie şi Hidro­lo­gie, con­form denu­mi­rii de atunci. „S‑a măsu­rat adân­ci­mea lacu­lui, care în gene­ral are cinci-şase metri. Dar au fost des­co­pe­ri­te locuri în care adân­ci­mea ajun­ge la 17 metri, chiar unde sunt izvoa­re­le sub­te­ra­ne. Aco­lo se află con­tac­tul cu acvi­fe­rul”, con­ti­nuă ingi­ne­rul din Cons-tanţa. Pare ciu­dat ca un ase­me­nea lac, de pes­te şap­te kilo­me­tri lun­gi­me şi vreo doi kilo­me­tri lăţi­me, des­pă­rţit de Marea Nea­gră doar printr‑o fâşie de pământ, să conţi­nă totu­şi apă dul­ce.

(sur­sa text: calatorinromania.com).


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele