Ciugud, comuna care arată mai bine decât majoritatea orașelor din țară [VIDEO]

0
260
Booking.com

În urmă cu 20 de ani, buge­tul comu­nei Ciu­gud din judeţul Alba abia ajun­gea pen­tru pla­ta sala­ri­i­lor celor câţi­va anga­ja­ţi. Anul tre­cut, inves­ti­to­rii care au afa­ceri aco­lo au plătit taxe şi impo­zi­te loca­le de 2,5 mili­oa­ne de lei. Între cele două eta­pe, la Ciu­gud au fost inves­ti­te 27 de mili­oa­ne de euro, fon­duri euro­pe­ne, în asfalt, reţea­ua de apă, de cana­li­za­re şi cea elec­tri­că.

Cu drept­un­ghiuri de gazon ver­de la porţi şi aco­pe­ri­şuri de ace­ea­şi nuanţă, cu dru­muri asfal­ta­te şi cores­pun­ză­tor mar­ca­te… chiar şi hăt din­co­lo, între par­ce­le­le agri­co­le, locul pare, pri­vit de sus, decu­pat din lan­du­ri­le bava­re­ze. Dar nu e. Este Ciu­gu­dul Albei.

Comu­na Ciu­gud e for­ma­tă din şase sate. Cinci din­tre ele sunt aşe­za­te pe malul stâng al râu­lui Mureş, iar satul Hapria este deja pe podi­şul Seca­şe­lor.

Prin 2000, buca­ta aceas­ta de ţară rămâ­nea dese­ori în noroa­ie şi-n bez­nă. Cu vreo 70.000 de lei în buget, abia îşi per­mi­tea gaz pen­tru dis­pen­sar şi sobe­le şco­li­lor. 2600 de sufle­te tră­iau cu con­for­tul în visuri şi atât.

Ca ori­ce sat româ­nesc nu aveam apă, nu nu aveam… Era o comu­nă îmbă­trâ­ni­tă, cu oameni fără prea mul­te spe­ranţe. Cu şco­li­le dără­pă­na­te, cu cămi­ne­le cul­tu­ra­le praf, fără via­ţă cul­tu­ra­lă, fără prea mul­tă via­ţă spor­ti­vă. Veni­tu­ri­le pro­prii ale comu­nei Ciu­gud erau, trans­for­ma­te în euro acum, 15.000 de euro. Ce puteai sa faci cu ei?”, spu­ne Ghe­or­ghe Damian, pri­mar în comu­na Ciu­gud.

Era peri­oa­da de prea­de­ra­re euro­pea­nă. Româ­nia se pre­gă­tea pen­tru masa boga­ţi­lor. Se făceau cal­cu­le, cur­suri, pla­nuri.

În 2005, când au apă­rut pri­me­le fon­duri de pre-ade­ra­re în Româ­nia, fun­cţio­na­rii Ciu­gu­du­lui au întoc­mit câte­va pro­iec­te mărun­te. Au fost accep­ta­te şi plăti­te. Pri­mul pro­iect a înse­mat dota­rea pri­mă­ri­ei cu com­pu­te­re şi sof­turi care să le uşu­rea­ze pla­ni­fi­ca­rea vii­toa­re.

Auto­ri­tă­ţi­le comu­na­le şi-au dat sea­ma că banii euro­peni nu-s uto­pie. Că nu depind de Guvern, de Pute­re şi nici de Opo­zi­ţie. Au prins curaj şi-au înce­put să-i cau­te în pro­iec­te diver­se, impe­ri­os nece­sa­re pen­tru comu­ni­ta­te.

În pri­mul an al Româ­ni­ei în Uniu­nea Euro­pea­nă, când sute de pri­mă­rii abia des­co­pe­reau defi­ni­ţia fon­du­ri­lor neram­bu­r­sa­bi­le, Ciu­gu­du­lui îi era apro­bat cel mai mare pro­iect din isto­ria comu­nei: şap­te mili­oa­ne şi jumă­ta­te de euro pen­tru asfal­ta­rea dru­mu­ri­lor, 47 de kilo­me­tri de reţea de cana­li­za­re şi 45 de kilo­me­tri de reţea de apă curen­tă, pota­bi­lă.

În spa­te­le tutu­ror lucru­ri­lor stau oame­nii. Era impor­tant să avem o resur­să uma­nă capa­bi­lă să deru­le­ze genul ăsta de pro­iec­te”, spu­ne Doru Dan Pop, admi­nis­tra­tor public Pri­mă­ria Ciu­gud.

De zece ani, 11 tineri se ocu­pă strict de acce­sa­rea bani­lor euro­peni. Gân­desc pro­iec­te­le, le aşea­ză pe hâr­tie şi aduc banii. Se zice că au aproa­pe 100% rată de suc­ces.

În 2013, de exem­plu, Ciu­gu­dul a fost lide­rul Româ­ni­ei în atra­ge­rea fon­du­ri­lor euro­pe­ne. Şi-au rămas în top: astăzi, comu­na are pes­te 70 de pro­iec­te avi­za­te şi 27 de mili­oa­ne de euro înca­sa­te.

În Ciu­gud au fost ame­na­ja­te şi sta­ţii de auto­buz inte­li­gen­te. Locu­i­to­rii au un panou elec­tro­nic unde pot să vadă cât timp mai este până când auto­bu­zul ajun­ge aici în sta­ţie şi au chiar şi auto­ma­te de bile­te”, rela­tea­ză Ale­xan­dra Gro­za, jur­na­list Digi24.

Ciu­gu­dul şi-a asfal­tat până şi dru­mu­ri­le agri­co­le. Au fost pri­me­le din ţară! Sunt 30 de kilo­me­tri care lea­gă trei comu­ne, şap­te sate şi deser­vesc 2500 de hec­ta­re de teren şi 15 fer­me. Iar local­ni­cii au pri­ce­put că bunăs­ta­rea rămâ­ne, doar dacă-i tra­ta­tă cu res­pect.

Astăzi, comu­na nu face anti­ca­me­ră la Judeţ şi nu cere poma­nă la Guver­nul român. Tră­ieş­te din pro­iec­te via­bi­le şi îi e bine. De ceva vre­me a făcut chiar o aro­ganţă: şi-a ilu­mi­nat uli­ţe­le sate­lor cu ener­gie ver­de pro­du­să de pano­uri sola­re şi o micro-cen­tra­la eoli­a­nă.

Mai mult, pe digi24.ro


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele