– V-am descoperit recent, datorită unei povestiri (relatată în presă) legată de Italia, România și Elveția. Pentru cei care nu au citit această relatare v-aș ruga să o rememorați pe scurt.
– Mă bucură faptul că românii mai citesc și altceva în ziare decât ”politică” și can-can-uri. Înainte de a pleca definitiv din țară, am avut mai multe ieșiri din România la anumite concursuri sportive. In anul 2001 am hotărât că ar fi mult mai ușor să îmi ajut familia din afara țării și am luat calea Italiei, pentru un trai mai bun. Am început de la munca în fabrică (dulgher) și ușor, ușor, am ajuns să fiu responsabil de magazin. In anul 2008 doream sa mă întorc în România, dar sora mea – care între timp emigrase în Elveția – m-a făcut să mă transfer la Neuchatel, Elveția.
– Cum ați optat pentru actuala afacere de succes din Elveția? A fost sugestia surorii dumneavoastră? A fost ideea dumneavoastră?
– Pentru a obține documentele de ședere în Elveția, împreună cu sora mea, am deschis o societate comercială. Intre timp am intrat în legătură cu românii din canton și am cunoscut și Centrul Cultural Român din Neuchatel (CCRN). Nu aș numi-o afacere de succes, ci mai degrabă afacere în curs de dezvoltare, în care acum se investește și, mai târziu, sper să pot culege roadele muncii. Credeți-mă, e o muncă titanică, la care sunt ajutat foarte mult de familie. Ideea mi-a venit mie, după șase ani de muncă în industria alimentara din Elveția și după discuțiile avute cu români pe care îi cunoscusem în acești ani și care se plângeau de lipsa produselor tradiționale românești. Așa că, la un moment dat, am hotărât să deschid primul magazin alimentar românesc din Elveția, Favorit Market.
– Mi-a plăcut ceea ce ați spus legat de ciocolata adusă din România pentru magazinul dumneavoastră din Elveția. Ne oferiți niște detalii?
– La primul transport, fiind foarte multe produse, vameșii elvețieni probabil nu au avut timp să comenteze despre acestea, dar la un anumit moment când în camion au fost un număr mai restrâns de articole, ciocolata ROM și FĂGĂRAS a fost mult mai vizibilă și vameșii au început să râdă intre ei discutând de ciocolata noastră. Insă, spre bucuria mea, la magazin am clienți elvețieni care adoră ciocolata noastră.
– Care este „rețeta” unei afaceri de succes in Elveția?
– O rețetă nu cred că există, dar eu cred că nicăieri nu poate exista o afacere fără MUNCĂ, foarte multă muncă și corectitudine. Am auzit undeva o vorbă care mi-a plăcut enorm și care mi-a rămas ca un crez: ”O afacere e aceea în care câștigă ambii parteneri, pentru că atunci când câștigă doar unul se numeste ÎNȘELĂTORIE!”
– Am descoperit cu încântare că sunteți legat de județul copilăriei mele, Bacău. Ce amintiri legate de Bacău aveți și cum percepeți acum Bacăul și România? Când ați fost ultima dată la Bacău (și în România)?
– Mi-a dat Dumnezeu șansa să mă nasc într-un oraș superb, Bacău, și să trăiesc în altul la fel de frumos, Neuchatel. Două orașe care se aseamănă foarte mult ca și relief, ambele având și ape și munți. Infrastructura nu se aseamănă și asta mă doare. Mă doare, de asemenea, să văd în desele mele reîntoarceri ACASĂ, la Bacău, cum orașul meu natal devine o ruină, cum dispar toate fabricile și cum răsar în locul lor centre comerciale. Când intru în România mi se pare că totul devine gri, culorile se șterg și nu mai au putere. Nu același lucru îl pot spune și despre reîntoarcerea ACASĂ, la Neuchatel, unde fiecare culoare are puterea ei, unde totul e așezat acolo unde trebuie. […]
Vă invităm să citiți continuarea interviului în gandaculdecolorado.com
Un articol semnat de Ioan Iacob.
