La Medgidia, Eroii nu mor niciodată!” Festivalul de Jocuri și Reconstituiri Istorice DAPYX, Medgidia, ediția a II‑a. PROGRAMUL FESTIVALULUI

0
349

La Med­gi­dia, Ero­ii nu mor nici­o­da­tă!”

… Într‑o sea­ră de vară, în satul clă­dit în umbra Bătrâ­ni­lor Munți, sosi un bătrân aproa­pe orb, cu hai­ne­le pono­si­te și chi­pul chi­nu­it de arși­ță și de drum lung. Nu avea nimic în desa­ga de pe umăr, dar își ținea cu mân­drie la piept o lău­tă, par­că la fel de încăr­ca­tă de ani ca și el. Când Luna înce­pu să își arun­ce raze­le asu­pra case­lor și bătrâ­nul se simți mai între­mat, după o buca­tă de pâi­ne și o ulcea de vin, îi che­mă pe toți cei din sat în jurul său și înce­pu să își depe­ne poves­tea: „Acu mulți ani, pe când eu însumi eram tânăr fecior, nu depar­te de aici era o ceta­te mare și fru­moa­să a geți­lor noș­tri. În ea stă­pâ­nea bunul Dapyx, un rege viteaz și drept, ce uni­se în jurul său mulți răz­bo­i­nici dârji. Și poa­te ar fi tră­it bine și în liniș­te Dapyx și geții săi, dar erau vre­muri tul­buri. Arma­te de la Rîm veni­ră și pe melea­gu­ri­le noas­tre, cu mari gân­duri de cuce­ri­re și de pra­dă. Și Cra­s­sus era con­du­că­to­rul lor, un om rău și plin de venin, ce vro­ia să stâr­peas­că ori­ce urmă de get. Și Cra­s­sus se abă­tu și asu­pra lui Dapyx, cu oas­te mul­tă, căci rege­le nu voia să i se supu­nă și nici să îi plă­teas­că comori, așa cum făcu­se­ră alți regi mai sla­bi” Bătrâ­nul își tra­se sufle­tul, mai luă o gură din vinul gros ca sân­ge­le de urs și con­ti­nuă…

O lună încer­că roma­nul să trea­că de zidu­ri­le cetă­ții, dar fără izbân­dă, căci săge­ți­le geți­lor umpleau cerul și se abă­teau necru­ță­toa­re asu­pra sol­da­ți­lor, sfârtecându‑i ase­meni unui uliu ce se aba­te pes­te porum­be­lul nești­u­tor. În timp ce încer­ca să urce pe ziduri, Cra­s­sus o văzu pe mete­re­ze pe Gebi­la, fii­ca cea fru­moa­să a lui Dapyx și pe dată se îndră­gos­ti de ea. Îi și tri­mi­se un sol rege­lui spunându‑i că îi lasă ceta­tea în pace, dacă se învo­ieș­te să i‑o dea de soa­ță, dar nici rege­le și nici fata nu se învo­iră. Atunci, cu mai mare furie se abă­tu­ră roma­nii asu­pra ora­șu­lui. Unul câte unul cădeau răz­bo­i­ni­cii geți. Atunci Dapyx tri­mi­se bătrâ­nii, feme­i­le și copi­ii să se ascun­dă în Peș­te­ra Kei­ris, o gro­tă tare încă­pă­toa­re, dar și înșe­lă­toa­re, în care te pier­deai cu ușu­rin­ță dacă nu o cunoaș­teai bine. Au stat aco­lo la adă­post cu zile­le, pe când răz­bo­i­ul era încă în toi. Într‑o sea­ră ca asta, pe ziduri nu mai rămă­se­se­ră decât doi geți, rege­le și pri­e­te­nul său Gebei­des. Toc­mai în acea sea­ră, la o poar­tă ascun­să din spa­te­le cetă­ții veni un bătrân pre­ot, ce spus că e sol de la dacii de pes­te Dună­re.

Tri­mi­te-ți răz­bo­i­ni­cul să cea­ră arma­tă și atunci vei izbân­di oas­tea vră­j­ma­șă” îi spu­se sihas­trul. Dapyx îl cre­zu pe bătrân, dar aces­ta nu era alt­ce­va decât un mâr­șav tră­dă­tor. Când Gebei­des ieși din ceta­te, roma­nii îl aștep­tau la mica poar­tă și îl lega­ră ime­di­at. Intra­ră în ceta­te, însă Dapyx nu li s‑a dat pri­zo­ni­er, ci bău o cupă de otra­vă, por­nind ast­fel spre lumea nemu­ri­toa­re a Mare­lui Zamo­l­xe. Roma­nii au dis­trus ceta­tea și apoi au mers la Kei­ris, spu­nân­du-le oame­ni­lor că îi vor lăsa să ple­ce de le‑o dă de de mirea­să pe Gebi­la. Cra­s­sus se miră pes­te poa­te auzind că geții se învo­iesc și le dădu chiar și cado­ul cerut, 101 de cai albi ca lap­te­le,  pen­tru mirea­să și pen­tru cele 100 de fecioa­re înso­ți­toa­re. Dar să vezi gro­ză­vie: atunci când ieși­ră din peș­te­ră și se urca­ră pe caii roma­ni­lor, fete­le scoa­se­ră toa­te din vești­men­te­le albe săbii ascuți­te și arcuri cu săgeți otră­vi­te și se abă­tu­ră cu vite­jie asu­pra duș­ma­ni­lor. Mare pră­păd făcu­ră răz­bo­i­ni­ce­le și mulți oște­ni pier­du Rîmu în acea zi. Pie­ri­ră până la ulti­ma, ace­ea era Gebi­la, stră­pun­să de săgeți de oțel, dar pe chi­pul fetei se citea zâm­be­tul liniș­tit al vizi­tei pri­mi­tă de Mare­le Zeu. Înne­bu­nit de furie, Cra­s­sus ordo­nă să se zideas­că toa­te intră­ri­le peș­te­rii și res­tul geți­lor să fie lăsați să moa­ră aco­lo, în ini­ma mun­te­lui. Dar poves­tea ne spu­ne că niș­te copii tot au scă­pat de aco­lo, prin tune­luri strâm­te ce duceau până la malul Bătrâ­nu­lui Flu­viu. Acei copii au cres­cut mari și au con­ti­nu­at lup­ta împo­tri­va stră­i­ni­lor…” (adap­ta­re după Al. Mitru, de Cris­ti­an Cea­le­ra – Poveș­ti­le Mării Negre).

Pri­mă­ria muni­ci­pi­u­lui Med­gi­dia orga­ni­zea­ză în peri­oa­da 27–30 apri­lie 2018, pe Sta­dio­nul Muni­ci­pal „Ifti­mie Ili­sei”, cea de‑a doua edi­ție a Fes­ti­va­lu­lui de Jocuri și Recon­sti­tu­iri Isto­ri­ce — DAPYX.

Muni­ci­pi­ul Med­gi­dia de azi se află pe melea­gu­ri­le din ini­ma Dobro­gei locu­i­te de geţii con­duși de rege­le Dapyx în urmă cu mai bine de două mile­nii, pe vre­mea când pămân­tu­ri­le din­tre Dună­re și Marea Nea­gră pur­tau nume­le de Scy­thia Minor. Unde­va, în apro­pi­e­rea ora­șu­lui, arhe­o­lo­gii cau­tă ves­ti­gi­i­le fos­tei cetăți de sca­un a basi­le­u­lui get, iar în acest timp locu­i­to­rii Med­gi­di­ei îi cin­stesc memo­ria prin orga­ni­za­rea unui mare Fes­ti­val de Jocuri și Recon­sti­tu­iri Isto­ri­ce — Dapyx, care stră­ba­te epo­ci­le, din vre­mea anti­că și până în con­tem­po­ra­ne­i­ta­te, pur­tând prin­tre mile­nii spi­ri­tul de lup­tă­tori al geți­lor dobro­geni. Fes­ti­va­lul poar­tă, şi în acest fel, păs­trea­ză viu nume­le rege­lui Dapyx, stră­vechi, înțe­lept și viteaz câr­mu­i­tor al aces­tor ţinu­turi, erou care și‑a câști­gat nemu­ri­rea, refu­zând să devi­nă vasa­lul Impe­ri­u­lui Roman și lup­tând până la capăt în lup­te­le din­tre anii 29 — 28 îHr.

Des­fă­șu­rat sub slo­ga­nul „La Med­gi­dia, ero­ii nu mor nici­o­da­tă!” eve­ni­men­tul a reu­nit încă de la pri­ma edi­ție, în cele patru zile de des­fă­șu­ra­re, pes­te 100.000 de par­ti­ci­panți. Numă­rul ree­nac­to­ri­lor par­ti­ci­panți la edi­ția din 2017 a depă­șit 300 de per­soa­ne însă edi­ția din 2018 trans­for­mă  Fes­ti­val de Jocuri și Recon­sti­tu­iri Isto­ri­ce — DAPYX, în cel mai mare fes­ti­val de gen din Estul Euro­pei, aso­ci­a­ți­i­le par­ti­ci­pan­te la eve­ni­ment însu­mând pes­te 400 de per­soa­ne. Aceas­tă mani­fes­ta­re de anver­gu­ră a fost apre­cia­tă și la nivel inter­națio­nal, obținând de anul aces­ta și finan­ța­re euro­pea­nă pen­tru urmă­toa­re­le edi­ții.

Deve­nit unic prin diver­si­ta­tea epo­ci­lor isto­ri­ce recon­sti­tu­i­te de aso­ci­a­ţi­i­le de pro­fil par­ti­ci­pan­te — anti­chi­ta­te, evul mediu, epo­ci­le moder­nă şi con­tem­po­ra­nă — eve­ni­men­tul se va des­fă­șu­ra pe o dura­tă de 4 zile, fie­ca­re zi având pro­gra­ma­te o serie de acti­vi­tă­ţi spe­ci­fi­ce. Aceas­tea vor fi des­fă­șu­ra­te în tabe­re­le aso­ci­a­ți­i­lor de recon­sti­tu­i­re isto­ri­că par­ti­ci­pan­te la mani­fes­ta­re, satis­fă­când atât curi­o­zi­ta­tea publi­cu­lui larg, cât şi a iubi­to­ri­lor de cul­tu­ră, a pasio­na­ţi­lor de isto­rie, de meş­teşu­guri tra­di­ţio­na­le, de arma­ment şi de lup­te demon­stra­ti­ve.

Înce­pând cu aceas­tă edi­ție, Fes­ti­va­lul de Jocuri și Recon­sti­tu­iri Isto­ri­ce — DAPYX este repre­zen­tat de un Board for­mat din spe­cia­liști în isto­rie, edu­ca­ție și comu­ni­ca­re, cu func­ții ono­ri­fi­ce, care vor ela­bo­ra și imple­men­ta pro­gra­me ști­in­ți­fi­ce și edu­ca­țio­na­le: doi pre­șe­dinți ono­ri­fici — Cos­tin Scur­tu, direc­to­rul Muze­u­lui Mili­tar Națio­nal Rege­le Fer­di­nand I Fili­a­la Con­stan­ța și Sorin Coles­niuc, direc­to­rul Muze­u­lui de Isto­rie Națio­na­lă și Arhe­o­lo­gie Con­stan­ța, doi vice­pre­șe­dinți ono­ri­fici — Adri­an Ilie, direc­tor adjunct al Șco­lii Gim­na­zi­a­le Con­stan­tin Brân­cuși nr. 1 din Med­gi­dia, cunos­cut mono­gra­fist al Med­gi­di­ei (Pro­gra­me Edu­ca­țio­na­le) și Octa­vian Mitroi, arhe­o­log al Muze­u­lui de Isto­rie Națio­na­lă și Arhe­o­lo­gie Con­stan­ța (Recon­sti­tu­iri Isto­ri­ce), direc­tori exe­cu­tivi ono­ri­fici — Radu Cova­liu, pre­șe­din­te al Aso­ci­a­ți­ei Cul­tu­ra­le Tomis (Recon­sti­tu­iri Isto­ri­ce și Orga­ni­za­re) și Valen­tin Coman, pre­șe­din­te al Gru­pu­lui pen­tru Jur­na­lism, Cul­tu­ră și Comu­ni­ca­re (Pro­gra­me Edu­ca­țio­na­le și Comu­ni­ca­re).

Nou­tă­ți­le celei de‑a doua edi­ții a Fes­ti­va­lu­lui de Jocuri și Recon­sti­tu­iri Isto­ri­ce — DAPYX: Cine­ma­to­gra­ful de Isto­rie, cu INTRARE LIBERĂ (în limi­ta locu­ri­lor dis­po­ni­bi­le) — care va pro­iec­ta docu­men­ta­re isto­ri­ce des­pre cetă­ți­le din Dobro­gea, rea­li­za­re a unor excep­țio­nali oameni de tele­vi­ziu­ne con­stăn­țeni, Libră­ria de Isto­rie — un spa­țiu în care vizi­ta­to­rii fes­ti­va­lu­lui vor putea găsi cărți de popu­la­ri­za­re a isto­ri­ei și legen­de­lor dobro­ge­ne pur­tând sem­nă­tu­ri­le  scri­i­to­ri­lor Ovi­diu Dună­rea­nu și Cris­ti­an Cea­le­ra. În plus, orga­ni­za­to­rii fes­ti­va­lu­lui vor des­fă­șu­ra o tom­bo­lă, în urma căre­ia vor fi aleși, prin tra­ge­re la sorți, 40 de copii cu vâr­ste cuprin­se între 8 și 14 ani, care vor mer­ge în excur­sie la Mau­so­le­ul de Mără­șești și la mai mul­te obiec­ti­ve isto­ri­ce din Foc­șani, pen­tru a ono­ra prin cunoaș­te­re Cen­te­na­rul Româ­ni­ei Mari.

În cadrul Fes­ti­va­lu­lui de Jocuri și Recon­sti­tu­iri Isto­ri­ce — DAPYX, vizi­ta­to­rii se vor putea bucu­ra de pre­zen­ța și pre­pa­ra­te­le gas­tro­no­mi­ce spec­ta­cu­loa­se ale echi­pei cunos­cu­tu­lui Chef Radu Zăr­ne­scu, pre­cum și de alte bună­tăți din zona spe­cia­lă FOOD, pre­cum și de orga­ni­za­rea unui Grand Bazar, dedi­cat mici­lor comer­ci­anți cera­miști, pie­lari, de pro­du­se și meș­te­șu­guri tra­di­țio­na­le.

Tot­o­da­tă, la fina­lul fie­că­rei zile, iubi­to­rii de spec­ta­co­le vor fi încân­ta­ţi să par­ti­ci­pe, în are­na Sta­dio­nu­lui Muni­ci­pal “Ifti­mie Ili­sei”, la recon­sti­tu­i­rea unor bătă­lii cele­bre din isto­rie, cu par­ti­ci­pa­rea aso­ci­a­ţi­i­lor de recon­sti­tu­i­re isto­ri­că, dar şi la con­cer­te­le sus­ți­nu­te de artiști cele­bri ai muzi­cii româ­nești și inter­națio­na­le.

PROGRAMUL ACTIVITĂȚILOR:

Ziua I — Vineri, 27 apri­lie

11:00 — 13:00  Caza­rea la hotel a mem­bri­lor aso­ci­a­ţi­i­lor de recon­sti­tu­iri isto­ri­ce par­ti­ci­pan­te;

13:00 — 17:00  Insta­la­rea tabe­re­lor tema­ti­ce;

17:00 — 17:45  Echi­pa­rea pen­tru para­dă;

17:45 — 18:30 Așe­za­re în dis­po­zi­ti­vul para­dei;

18:30 – 20:00  Para­dă des­fă­șu­ra­tă pe arte­re­le prin­ci­pa­le din muni­ci­pi­ul Med­gi­dia;

Depla­sa­re la sta­dion şi pozi­ţio­na­rea pen­tru cere­mo­n­ia de des­chi­de­re;

20:00 — 20:15  Cere­mo­n­ia de des­chi­de­re a Fes­ti­va­lu­lui de Jocuri și Recon­sti­tu­iri Isto­ri­ce -

DAPYX și retra­ge­rea aso­ci­a­ti­i­lor de recon­sti­tu­i­re isto­ri­că de pe sta­dion;

20:15              Con­cert: Pro­vin­ci­a­lii, Mil­le­ni­um, Pres­ti­ge Orches­tra.

Ziua II — Sâm­bă­tă, 28 apri­lie

10:00 — 15:30  Acti­vi­ta­te în tabe­re: demon­stra­ţii de meş­teşu­guri din anti­chi­ta­te,

antre­na­men­te, lup­te demon­stra­ti­ve, inte­ra­cţiu­ne cu publi­cul;

15:30 — 16:45  Echi­pa­rea com­ba­tanţi­lor antici pen­tru repre­zen­ta­ţi­i­le din are­na sta­dio­nu­lui;

16:45 — 17:00  Depla­sa­rea com­ba­tanţi­lor în are­nă şi pozi­ţio­na­rea lor pen­tru salu­ta­rea

publi­cu­lui;

17:00 — 17:20  Pre­zen­ta­rea aso­ci­a­ţi­i­lor de recon­sti­tu­i­re isto­ri­ca anti­ca şi a echi­pa­men­tu­lui

mili­tar de epo­că;

17:20 — 17:30   Dan­suri anti­ce;

17:30 — 18:00   Pre­zen­ta­rea aso­ci­a­ţi­ei Ludus Tomi­ta­nus şi a echi­pa­men­tu­lui gla­di­a­to­ri­lor;

Lup­te de gla­di­a­tori în are­nă;

18:00 — 18:20   Pri­ma bătă­lie: Ulti­ma lup­ta a rege­lui Dapyx;

18:30 — 18:50   A doua bătă­lie: Inva­zia Bar­ba­ri­lor;

18:50 — 19:20  Dan­suri si ritu­a­luri anti­ce;

19:20 — 19:45   A tre­ia bătă­lie: Lup­ta tomi­ta­ni­lor cu goţii;

19:45 — 20:00  Retra­ge­rea aso­ci­a­ti­i­lor de pe sta­dion;

20:00  —            Con­cert: Spi­ta­lul de Urgen­ta, Vunk, Com­pact.

Ziua III — Dumi­ni­că, 29 apri­lie

10:00 — 15:30   Acti­vi­ta­te în tabe­re: demon­stra­ţii de meş­teşu­guri din Evul Mediu,

atre­na­men­te, lup­te demon­stra­ti­ve, inte­ra­cţiu­ne cu publi­cul, foto­gra­fii;

15:30 — 16:45   Echi­pa­rea com­ba­tanţi­lor pe Evul Mediu pen­tru repre­zen­ta­ţi­i­le din are­na

sta­dio­nu­lui;

16:45 — 17:00  Depla­sa­rea com­ba­tanţi­lor în are­nă şi pozi­ţio­na­rea lor pen­tru salu­ta­rea

publi­cu­lui;

17:00 — 17:30  Pre­zen­ta­rea aso­ci­a­ţi­i­lor de recon­sti­tu­i­re isto­ri­ca spe­cia­li­za­te pe Evul Mediu şi

a echi­pa­men­tu­lui mili­tar de epo­că;

17:30 — 19:30  Lup­te demon­stra­ti­ve;  recon­sti­tu­i­re băta­lii;

19:30 — 19:45  Salu­ta­rea publi­cu­lui; şedinţă foto;

19:45 — 20:00  Ieşi­rea de pe sta­dion a aso­ci­a­ţi­i­lor de recon­sti­tu­i­re isto­ri­că spe­cia­li­za­te pe Evul

Mediu şi retra­ge­rea aces­to­ra în tabe­re;

20:00   —          Con­cert: Nico­lae Botgros și Orches­tra „Lău­ta­rii” din Chi­și­nău, Ionuț Lan­ga,

Lau­ra Oltea­nu, Ioa­na Căpra­ru, Lidia Beje­na­ru, Nico­lae Ciub­o­ta­ru;

Ziua IV — Luni, 30 apri­lie

10:00 — 15:30  Acti­vi­tă­ţi în tabe­re­le tema­ti­ce: ate­li­e­re, antre­na­men­te, lup­te             demon­stra­ti­ve,

inte­ra­cţiu­nea cu publi­cul, foto­gra­fii;

15:30 — 16:30  Echi­pa­rea aso­ci­a­ţi­i­lor de recon­sti­tu­i­re a tru­pe­lor din Pri­mul         Răz­boi Mondi­al

pen­tru repre­zen­ta­ţi­i­le din are­na sta­dio­nu­lui;

16:45 — 17:00  Depla­sa­rea aso­ci­a­ţi­i­lor de recon­sti­tu­i­re a tru­pe­lor din Pri­mul Răz­boi Mondi­al

pe are­na sta­dio­nu­lui şi pozi­ţio­na­rea lor pen­tru salu­ta­rea publi­cu­lui;

17:00 — 17:20   Pre­zen­ta­rea aso­ci­a­ţi­i­lor spe­cia­li­za­te pe Epo­ca Moder­na; pre­zen­ta­rea

echi­pa­men­tu­lui mili­tar;

17:20  — 18:30  Acti­vi­tă­ţi de recon­sti­tu­i­re isto­ri­că pen­tru epo­ci­le moder­nă: bătă­lie din Pri­mul

Răz­boi Mondi­al; demon­stra­ţii;

18:30 — 19:00  Intra­rea în are­na sta­dio­nu­lui a tutu­ror aso­ci­a­ţi­i­lor şi pozi­ţio­na­rea lor pen­tru

cere­mo­n­ia de închi­de­re a fes­ti­va­lu­lui;

19:00 — 19:15  Cere­mo­n­ia de închi­de­re a fes­ti­va­lu­lui

19:15  — 19:30 Pre­gă­ti­rea celor două tabe­re pen­tru marea bătă­lie cu per­ne;          invi­ta­rea

publi­cu­lui în are­na sta­dio­nu­lui;

19:30 — 19:45  Marea bătă­lie cu per­ne;

19:45 — 20:00  Retra­ge­rea aso­ci­a­ti­i­lor de pe sta­dion;

20:00   —           Con­cert: Holo­graf, Andra, Smi­ley și Lore­da­na;

ASOCIAȚIILE DE RECONSTITUIRE ISTORICĂ PARTICIPANTE:

1.     Aso­ci­a­ția Cul­tu­ra­lă Tomis Con­stan­ța;

2.     Aso­ci­a­ția Ami­cii Muze­u­lui Zalău;

3.     Aso­ci­a­ția Cas­trum Novis Sibiu;

4.     Aso­ci­a­ția Mos Mai­o­rum Ulpi­ae Ser­di­cae Bul­ga­ria;

5.     Aso­ci­a­ția DVX Anti­cae Bul­ga­ria;

6.     Aso­ci­a­ția Ordi­nul Cava­le­ri­lor de Mediaș;

7.     Gru­pul de Recon­sti­tu­i­re Isto­ri­că Ter­ra Ultra­sil­va­na Bra­șov;

8.     Aso­ci­a­ția Tra­di­ția Mili­ta­ră Bucu­rești;

9.     Aso­ci­a­ția Deut­sches Frei­korps Bucu­rești;

10.  Soci­e­ta­tea Cul­tu­ral Artis­ti­că de Tine­ret Con­cret Bucu­rești;

11.  SC Anta­res Cor­po­ra­sion SRL;

12.  Aso­ci­a­ția Enci­clo­pe­dia Daci­că;

13.  Aso­ci­a­ția Tra­di­ții Ostă­șești;

14.  Aso­ci­a­ția Cul­tu­ra­lă Omnis Bar­ba­ria;

15.  Fol­k­lorni Ansam­bl Vali­ko Kolo;

16.  Aso­ci­a­ția Novi Sad Ser­bia;

17.  Aso­ci­a­ția Vivat Tomis;

18.  Cer­ce­ta­șii Marini Con­stan­ța;

19.  Aso­ci­a­ția Cul­tu­ral Artis­ti­că Vul­tu­rii Car­pa­ți­lor;

20.  Uniu­nea Demo­cra­tă a Tur­co Tăta­ri­lor Musul­mani din Roma­nia.


Man­ga­lia News, 26 apri­lie 2018.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele