Când folosim Vitamina K? Importanța vitaminei K în absorbtia calciului, în problemele sistemului osos și în patologia oncologică

0
358
Booking.com

Lasa­ta intr-un con de umbra, Vita­mi­na K joa­ca un rol impor­tant in buna func­tio­na­re a orga­nis­mu­lui, fiind la fel de impor­tan­ta ca vita­mi­ne­le A, D sau E.

Cunos­cu­ta in prin­ci­pal dato­ri­ta pro­pri­e­ta­ti­lor ei de coa­gu­la­re a san­ge­lui, fapt care i-a dat si nume­le de „vita­mi­na anti­he­mo­ra­gi­ca”, aceas­ta are un rol dis­tinct si in sana­ta­tea sis­te­mu­lui osos sau car­di­o­vas­cu­lar, astazi fiind inca inves­ti­ga­te bene­fi­ci­i­le aces­te­ia.

Vita­mi­na K a fost des­co­pe­ri­ta acci­den­tal in anul 1929 de catre cer­ce­ta­to­rul danez Hen­rik Dam, in timp ce incer­ca sa stu­die­ze rolul coles­te­ro­lu­lui in orga­nism. Abia in anul 1943 Dam, impre­u­na cu Edward Adel­bert Doisy, iden­ti­fi­ca for­mu­la chi­mi­ca si natu­ra aces­tei vita­mi­ne, des­co­pe­ri­re pen­tru care cei doi oameni de sti­in­ta au pri­mit Pre­mi­ul Nobel.

For­me­le vita­mi­nei K si rolul lor in orga­nism

Desi este denu­mi­ta gene­ric Vita­mi­na K, exis­ta trei for­me ale aces­tei vita­mi­ne: K1 (filo­chi­no­na), K2 (mena­chi­no­na) si K3 (men­a­dio­na). Toa­te cele 3 for­me ale sale con­tri­bu­ie la meta­bo­lis­mul cal­ci­u­lui in orga­nism, acti­vand pro­te­i­ne­le care au rolul de trans­por­ta aces­ti ioni in diver­se zone ale cor­pu­lui.

Vita­mi­na K1 faci­li­tea­za trans­por­tul cal­ci­u­lui in san­ge, con­tri­bu­ind la coa­gu­la­rea sana­toa­sa a san­ge­lui.

O actiu­ne simi­la­ra are si vita­mi­na K3, aceas­ta fiind o for­ma de sin­te­za a vita­mi­nei K1. Vita­mi­na K3 este admi­nis­tra­ta nou-nas­cu­ti­lor in pri­me­le zile de via­ta, o cate­go­rie deo­se­bit de expu­sa la defi­ci­tul de vita­mi­na K. Lap­te­le matern este sarac in aceas­ta vita­mi­na, iar pen­tru a evi­ta san­ge­ra­ri­le intra­cra­nie­ne se reco­man­da admi­nis­tra­rea unei doze ime­di­at dupa nas­te­re.

Vita­mi­na K2 tre­zes­te din ce in ce mai mult inte­res in lumea sti­in­ti­fi­ca dato­ri­ta func­ti­ei pe care o are in trans­por­tul cal­ci­u­lui in sis­te­mul osos, ala­turi de vita­mi­na D3.

Impor­tan­ta vita­mi­nei K in absorb­tia cal­ci­u­lui

Cal­ci­ul este unul din­tre mine­ra­le­le esten­ti­a­le orga­nis­mu­lui uman si este cunos­cut mai ales dato­ri­ta rolu­lui pe care il are in for­ma­rea oase­lor si din­ti­lor.

Cu toa­te aces­tea, cal­ci­ul este fun­damen­tal si in alte pro­ce­se ale orga­nis­mu­lui, pre­cum trans­mi­te­rea sem­na­lu­lui ner­vos, con­trac­tia nor­ma­la a mus­chi­lor, dila­ta­rea si con­stric­tia nor­ma­la a vase­lor de san­ge si sin­te­za anu­mi­tor cla­se de hor­moni.

In absen­ta vita­mi­ne­lor K si D, cal­ci­ul nu este folo­sit in mod efi­cient de orga­nism, situ­a­tie in care aces­ta poa­te fi trans­for­mat in cal­culi renali si poa­te fi aso­ci­at anu­mi­tor afec­tiuni car­di­o­vas­cu­la­re (depu­neri in inte­ri­o­rul vase­lor de san­ge).

Vita­mi­na K2, de inte­res in pro­ble­me­le sis­te­mu­lui osos

Spre deo­se­bi­re de vita­mi­na K1, cu rol in coa­gu­la­rea sana­toa­sa a san­ge­lui, vita­mi­na K2 asi­gu­ra trans­por­tul si fixa­rea sana­toa­sa a cal­ci­u­lui in oase, pre­ve­nind sta­tio­na­rea aces­tu­ia la nive­lul vase­lor de san­ge, unde ar putea favo­ri­za insta­la­rea diver­se­lor afec­tiuni.

Vita­mi­na K2 este deo­se­bit de uti­la copi­i­lor, aju­tand la dezvol­ta­rea armo­ni­oa­sa a sis­te­mu­lui osos si a din­ti­lor. In cazul feme­i­lor afla­te la meno­pa­u­za, supli­men­ta­rea cu vita­mi­na K2 a evi­den­ti­at o pier­de­re mai redu­sa a masei osoa­se si un risc mai redus de frac­turi.

Vita­mi­na K2 actio­nea­za impre­u­na cu vita­mi­na D3 pen­tru men­ti­ne­rea sana­ta­tii oase­lor, motiv pen­tru care tre­bu­ie ca ea sa se rega­seas­ca in die­ta, in spe­cial atunci cand ina­in­tam in var­sta.

Rolul vita­mi­nei K2 in pato­lo­gia onco­lo­gi­ca

Un rol neas­tep­tat al vita­mi­nei K2 a fost obser­vat in cazul pacien­ti­lor dia­gnos­ti­cati cu car­ci­nom hepa­tic, scrie Autho­ri­ty Nutri­tion. In cazul aces­to­ra, admi­nis­tra­tea supli­men­ta­ra de K2 la ter­mi­na­rea tra­ta­men­tu­lui alo­pat a redus numa­rul celor care au sufe­rit o reci­di­va dupa 3 ani, con­form unui stu­diu.

De ase­me­nea, in urma unui stu­diu obser­va­tio­nal rea­li­zat pe 11,000 de pacien­ti s-a des­co­pe­rit ca un aport ridi­cat de vita­mi­na K con­tri­bu­ie la redu­ce­rea ris­cu­lui de can­cer avan­sat de pros­ta­ta cu 63%.

In cazul can­ce­ru­lui de pla­mani, vita­mi­na K2 deter­mi­na apop­to­za (moar­tea celu­la­ra pro­gra­ma­ta), prin acti­va­rea unei pro­te­i­ne care actio­nea­za la nive­lul celu­le­lor can­ce­roa­se si deter­mi­na auto­dis­tru­ge­rea, scrie Life Exten­sion. In cazul can­ce­ru­lui de canal bili­ar si leu­ce­mie, celu­le­le can­ce­roa­se se con­su­ma pe ele inse­le prin eli­be­ra­rea enzi­me­lor pro­prii in celu­le.

De unde extra­gem vita­mi­na K

Vita­mi­na K1 se rega­seste in ali­men­te vege­ta­le pre­cum ver­de­turi, alge, faso­le, broc­coli sau var­za. Vita­mi­na K2 poa­te fi sin­te­ti­za­ta de micro­flo­ra diges­ti­va sau poa­te fi extra­sa din ali­men­te de ori­gi­ne ani­ma­la, pre­cum car­ne, lac­ta­te femen­ta­te si oua.

Una din­tre cele mai folo­si­te sur­se de K2 din zile­le noas­tre este nat­to, un tip de soia fer­men­ta­ta cu aju­to­rul bac­te­ri­i­lor Lac­to­ba­ci­l­lus. For­ma vita­mi­nei K2 MK-7 este cea mai apro­pi­a­ta cu cea pro­du­sa de micro­bi­o­mul uman. Alte for­me sub care putem gasi K2 sunt MK-4 si MK-13.

Anu­mi­te cla­se de anti­bi­o­tic pre­cum si con­su­mul de lac­ta­te degre­sa­te (iaurt, che­fir, branza) pot influ­en­ta in mod nega­tiv con­cen­tra­tia de K2 din corp.

Cum recu­noas­tem defi­ci­tul de vita­mi­na K?

Caren­te­le de vita­mi­na K sunt rare, insa aces­tea pot sa apa­ra la cate­go­ri­i­le din gru­pa de risc: nou-nas­cu­tii, copi­ii in pli­na dezvol­ta­re, feme­i­le la meno­pa­u­za sau per­soa­ne­le care sufe­ra de afec­tiuni ale sis­te­mu­lui osos.

Defi­ci­tul de vita­mi­na K1 poa­te declan­sa un sin­drom hemo­ra­gic, tul­bu­ra­re care se mani­fes­ta prin diver­se san­ge­rari ale gin­gi­i­lor, sto­ma­cu­lui, san­ge­rari naza­le, pre­zen­ta san­ge­lui in uri­na, dato­ra­te coa­gu­la­rii defi­ci­ta­re a san­ge­lui, sau prin diver­se for­me de ane­mie.

Sta­ri­le caren­ti­a­le pot fi depis­ta­te fie prin ana­li­ze indi­rec­te, prin tim­pul de pro­tom­bi­na (cea mai uti­li­za­ta for­ma de ana­li­za in depis­ta­rea defi­ci­tu­lui de vita­min K) sau in mod direct prin masu­ra­rea fac­to­ri­lor de coa­gu­la­re depen­den­ti de vita­mi­na K.

Vita­mi­na K isi reven­di­ca pozi­tia de vita­mi­na esen­ti­a­la, tre­zind din ce in ce mai mult inte­res in lumea medi­ca­la, mai ales dato­ri­ta rezul­ta­te­lor remar­ca­bi­le obti­nu­te de vita­mi­na K2 in pre­ven­tia afec­tiu­ni­lor de la nive­lul sis­te­mu­lui osos, impre­u­na cu vita­mi­na D3.

sur­sa: secom.ro/articles/beneficii-vitamina-k


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele