Turci și tătari în administrația și viața politică a Dobrogei, după revenirea acesteia la România

0
302
Booking.com

Ne-am obiș­nu­it să-i sim­țim pe tur­cii și tăta­rii din Dobro­gea ca fiind de-ai noș­tri, până la con­to­pi­re. Ade­văr este că nici Dobro­gea n-ar fi Dobro­gea, nici noi n-am fi noi fără ei.

Tre­bu­ie să recu­noaș­tem că, la intra­rea auto­ri­tă­ți­lor româ­ne în Dobro­gea, majo­ri­tari erau musul­ma­nii. Ei erau înte­me­ie­to­rii sate­lor dobro­ge­ne. Și, cum era nor­mal, erau și con­du­că­tori ai aces­to­ra. Impe­ri­ul Oto­man a dove­dit tole­ran­ță față de româ­nii dobro­geni. Le-a per­mis să aibă școli de-ale lor, să-și ridi­ce bise­rici — e drept, con­form unor reguli bine sta­bi­li­te, pe care creș­ti­nii le-au res­pec­tat.

După reve­ni­rea Dobro­gei la Țară, auto­ri­tă­ți­le româ­ne au con­ti­nu­at poli­ti­ca tole­ran­tă față de mino­ri­tăți, inclu­siv, deci, față de cea tur­că și cea tăta­ră, care, până atunci, fuse­se­ră majo­ri­tăți.

Ape­ti­tul pen­tru poli­ti­că nu este o carac­te­ris­ti­că a aces­tor mino­ri­tăți. Dar, în ace­eași măsu­ră, este greși­tă ide­ea con­form căre­ia tur­cii și tăta­rii dobro­geni nu au avut o expe­rien­ță admi­nis­tra­ti­vă până în 1878. Este ade­vă­rat că nu cunoaș­tem mul­te din­tre nume­roa­se­le nume ale pri­ma­ri­lor, con­si­li­e­ri­lor și par­la­men­ta­ri­lor turci și tătari din acea peri­oa­dă și din cea urmă­toa­re. Cu atât mai puțin date­le des­pre ei. De ace­ea, cu ris­cul de a plic­ti­si, dăm nume­le unor oameni care, în defi­ni­tiv, au făcut isto­rie în loca­li­tă­ți­le lor.

Afir­ma­rea pe plan soci­al, poli­tic și admi­nis­tra­tiv a ele­men­te­lor tur­ce și tăta­re a fost încu­ra­ja­tă mai ales de legi­le cu pri­vi­re la Dobro­gea, date de guver­nul român după 1878. Este vor­ba des­pre Legea de orga­ni­za­re a Dobro­gei (1880) și de Legea pen­tru regu­la­ri­za­rea pro­pri­e­tă­ții imo­bi­li­a­re în Dobro­gea (1882). Lor li se ada­u­gă legi ale învă­țămân­tu­lui de la sfâr­și­tul seco­lu­lui XIX, înce­pu­tul seco­lu­lui XX etc. Și nu tre­bu­ie să omi­tem îndem­nul și pro­mi­siu­nea, în ace­lași timp, a lui Carol I, făcu­tă atunci când, în frun­tea arma­tei sale, a pus picio­rul în Dobro­gea: ace­leași drep­turi pen­tru toa­te etni­i­le tră­i­toa­re în teri­to­ri­ul reve­nit țării […]

Etnici turci și tătari în con­si­li­i­le comu­na­le, muni­ci­pa­le și oră­șe­nești  

În 1879, tăta­rii aveau repre­zen­tanți în 12 con­si­lii popu­la­re și oră­șe­nești din jude­țul Con­stan­ța. În con­si­li­ul comu­nal al Med­gi­di­ei din 1880 au fost aleși: Abdul Che­rim, Zee­din Mute­rel, Agi Amet. Pri­mar era Abdul Che­rim. În 1907, din ace­lași Con­si­liu făceau par­te și Gemil Isleam Ali, Benali Kalil și Gafar Vachit.

În cazul Man­ga­li­ei, la pri­me­le ale­geri comu­na­le din Dobro­gea, din august 1880, au fost aleși Emir Sali, Emin Fer­hat, Ali Reșil și numit Bilal Halil. Adi­că, din 7 con­si­li­eri, 4 erau musul­mani. După ale­ge­ri­le din 1928, din con­si­li­ul comu­nal amin­tit făceau par­te și Omer Omer — mem­bru al dele­ga­ți­ei per­ma­nen­te — și Cadâr Memer­cea. […]

Pri­mari turci și tătari ai loca­li­tă­ți­lor din Dobro­gea

Și în acest caz, exem­ple­le sunt deo­se­bit de nume­roa­se. În 1879, 26 din­tre pri­ma­rii loca­li­tă­ți­lor dobro­ge­ne erau tătari. Ofe­rim doar câte­va exem­ple: la Med­gi­dia, pri­mari turci și tătari au fost aleși până la sfâr­și­tul seco­lu­lui XIX — înce­pu­tul seco­lu­lui urmă­tor; din 1882, urbea era con­du­să de Kemal Agi Amet. Între 1884–1896, Kemal Agi Memet a fost alt pri­mar de etnie tăta­ră al Med­gi­di­ei. Ali Cadâr a fost, timp de 7 ani, aju­tor de pri­mar. În 1907, școa­la musul­ma­nă din Med­gi­dia, des­chi­să în acel an, pri­meș­te nume­le fos­tu­lui pri­mar al urbei, Che­mal Efen­di. În 1879, pri­mar al Cara­ta­i­u­lui era Cele­bo­a­ian Sep­tar. Au urmat, în 1908, Hagi Abla­mit Hagi Isleam și, în 1910, Abi­bu­la Hagi Sefer­șa.

Pri­ma­rul Man­ga­li­ei din 1878, român, a fost „înlă­tu­rat”, în locul lui fiind numit Fer­hat Emin Bey. […]

Vă invi­tăm să citiți arti­co­lul inte­gral în ziuaconstanta.ro. Autor: Lavi­nia Dumi­tra­ş­cu.


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele