Două capiteluri de excepție din Muzeul Callatis

0
435

Sorin Mar­cel Coles­niuc: La sfâr­și­tul anu­lui 2015 s‑au des­fă­șu­rat, la Man­ga­lia, lucrări de rea­bi­li­ta­re a ale­ii Tei­lor. Cu acest pri­lej au fost des­co­pe­ri­te nume­roa­se frag­men­te cera­mi­ce, două capi­te­luri ioni­ce, două frag­men­te de piuă (vase din pia­tră cu pere­ții groși, folo­si­te pen­tru mărun­țit), diver­se frag­men­te arhi­tec­to­ni­ce de mici dimen­siuni și o fân­tâ­nă antică.

Pri­mul capi­tel l‑am des­co­pe­rit în ziua de 28 octom­brie 2015. Este un capi­tel ionic, întreg, deco­rat cu volu­te (așa-numi­te­le coar­ne de ber­bec), frun­ze și ove (orna­men­te arhi­tec­tu­ra­le de for­ma unei jumă­tăți de ou). Sculp­tat în cal­car, capi­te­lul a apă­rut pe par­tea de est a ale­ii Tei­lor, la apro­xi­ma­tiv un metru adân­ci­me, pe malul mării, pe latu­ra de est a cetă­ții Callatis.

În dimi­nea­ța zilei de 2 noiem­brie 2015, un alt impor­tant monu­ment arhe­o­lo­gic a apă­rut pe latu­ra de est a vechii cetăți Cal­la­tis. Este vor­ba de o fân­tâ­nă anti­că, afla­tă la adân­ci­mea de jumă­ta­te de metru de la nive­lul de căl­ca­re. Fân­tâ­na era aco­pe­ri­tă cu o dală mare din cal­car, cu lun­gi­mea de 70 cm, lăți­mea 60 cm și gro­si­mea 15 cm.

După ce am înde­păr­tat aceas­tă pia­tră, am obser­vat o fân­tâ­nă de for­mă pen­ta­go­na­lă, la supra­fa­ță, cu o adân­ci­me de un metru și jumă­ta­te, alcă­tu­i­tă din zece asi­ze (rân­duri de pia­tră). Una din­tre pie­tre­le de la supra­fa­ță repre­zin­tă o ste­lă fune­ra­ră, care a fost refo­lo­si­tă la con­struc­ția fân­tâ­nii. Am săpat în inte­ri­or, până la adân­ci­mea de trei metri (de la nive­lul actu­al al solu­lui) și am con­sta­tat că dia­me­trul s‑a lăr­git până la 140 cm și a căpă­tat for­ma cir­cu­la­ră. În func­ție de modul de con­stru­i­re și mate­ri­a­lul cera­mic des­co­pe­rit în inte­ri­or, am datat fân­tâ­na în peri­oa­da romană.

În ziua de 20 noiem­brie 2015, am des­co­pe­rit un alt capi­tel ionic, aflat la o dis­tan­ță de 12 metri de locul unde des­co­pe­ri­sem pri­mul capi­tel. Aces­ta a apă­rut cu pri­le­jul săpă­rii unui șanț, cu o lăți­me de doar 30 cm și adân­ci­mea de 70 cm. Al doi­lea capi­tel este ase­mă­nă­tor cu cel pe care l‑am găsit în ziua de 28 octom­brie. Este rea­li­zat tot din cal­car de bună cali­ta­te, are ace­leași dimen­siuni și este deco­rat cu volu­te, frun­ze și ove, iden­ti­ce cu cele sculp­ta­te pe pri­mul capi­tel. Am cer­ti­tu­di­nea că ambe­le ele­men­te arhi­tec­to­ni­ce făceau par­te din arhi­tec­tu­ra ace­le­iași clă­diri anti­ce, posi­bil un tem­plu. Lun­gi­mea aces­tor capi­te­luri este de 50 cm, lăți­mea 42 cm, iar înăl­ți­mea 18 cm.

Dimen­siu­ni­le, teh­ni­ca de lucru și cal­ca­rul de bună cali­ta­te, din care au fost con­fec­țio­na­te capi­te­lu­ri­le, mă deter­mi­nă să con­clu­zio­nez că meș­te­rul (cio­pli­to­rul în pia­tră) a fost una și ace­eași per­soa­nă. Dacă pri­mul capi­tel a apă­rut pe par­tea din­spre est a ale­ii Tei­lor, chiar în zona unde înce­pe pan­ta spre Marea Nea­gră, al doi­lea capi­tel l‑am des­co­pe­rit pe latu­ra de vest a ale­ii. Sub­li­ni­ez fap­tul că ambe­le capi­te­luri le-am des­co­pe­rit în stra­tul de umplu­tu­ră, și nu în com­ple­xuri arhe­o­lo­gi­ce. Tere­nul a fost afec­tat de locu­i­rea aproa­pe neîn­tre­rup­tă din ulti­me­le două mile­nii. Pămân­tul a fost bul­ver­sat mai ales în ulti­mul secol, dova­dă fiind nume­roa­se­le șan­țuri săpa­te pen­tru intro­du­ce­rea rețe­le­lor de apă, cana­li­za­re și curent electric.

Amin­tesc fap­tul că în Anti­chi­ta­tea gre­co-roma­nă exis­tau trei ordi­ne (sti­luri) arhi­tec­to­ni­ce: doric, ionic și corin­tic. Ele­men­te­le ordi­nu­lui ionic, căru­ia îi apar­țin cele două capi­te­luri, sunt: cor­ni­șa, fri­za, arhi­tra­va, capi­te­lul, coloa­na, baza de coloa­nă și sty­lo­ba­tul (plat­for­ma). Capi­te­lul face tre­ce­rea din­tre fusul coloa­nei și arhi­tra­vă, rolul său fiind ace­la de a trans­mi­te încăr­că­tu­ra de la arhi­tra­vă către coloană.

Spu­neam, în momen­tul în care am des­co­pe­rit pri­mul capi­tel, că este prin­tre cele mai impor­tan­te arte­fac­te pe care eu le-am des­co­pe­rit la Cal­la­tis, în ulti­me­le două dece­nii. Fap­tul că am des­co­pe­rit și al doi­lea capi­tel întreg, după doar câte­va zile, este aproa­pe de necre­zut. Cu sigu­ran­ță că mai exis­tă mul­te alte arte­fac­te și monu­men­te arhe­o­lo­gi­ce îngro­pa­te pe ale­ea Tei­lor din Man­ga­lia. Poa­te că, pes­te alte câte­va dece­nii, când ale­ea va fi din nou rea­bi­li­ta­tă, se vor găsi sufi­cien­te fon­duri finan­ci­a­re pen­tru a fi cer­ce­ta­tă întrea­ga suprafață.

În ceea ce pri­veș­te aces­te des­co­pe­riri de excep­ție, îmi per­mit, în final, să for­mu­lez o con­clu­zie mai puțin ști­in­ți­fi­că: pro­ba­bil că, așa cum au fost cio­pli­te în cal­car, în ace­eași peri­oa­dă, în urmă cu aproa­pe două mile­nii, de către ace­lași meș­ter, așa cum au făcut par­te (cu sigu­ran­ță, împre­u­nă) din ace­eași clă­di­re anti­că și așa cum au zăcut împre­u­nă, în pământ, la mică dis­tan­ță între ele, timp de aproa­pe două mii de ani, cele două capi­te­luri și-au dorit să rămâ­nă împre­u­nă și în urmă­toa­re­le dece­nii sau poa­te chiar seco­le, în expo­zi­ția muze­u­lui cal­la­tian, dacă aceas­tă expo­zi­ție muze­a­lă va mai exista.

Des­pre Sorin Mar­cel Colesniuc 

Dr. Sorin Mar­cel COLESNIUC, cer­ce­tă­tor şti­inţi­fic, a absol­vit Facul­ta­tea de Isto­rie a Uni­ver­si­tă­ţii „Ovi­di­us” din Con­stanţa şi a pri­mit titlul de DOCTOR în isto­rie la Uni­ver­si­ta­tea „Lucian Bla­ga” din Sibiu. De ase­me­nea, a absol­vit un mas­ter în şti­inţe poli­ti­ce la SNSPA Bucu­reşti, spe­cia­li­za­rea „Secu­ri­ta­te şi Diplo­ma­ţie”. A fost direc­to­rul Muze­u­lui de Arhe­o­lo­gie „Cal­la­tis” Man­ga­lia în peri­oa­da 2009 — 2013, apoi şeful Muze­u­lui „Cal­la­tis” (din cadrul Com­ple­xu­lui Cul­tu­ral Man­ga­lia) în peri­oa­da 2013 — 2017. A ini­ţi­at şi coor­do­nat sute de pro­iec­te cul­tu­ra­le şi a par­ti­ci­pat la nume­roa­se con­fe­rinţe, coloc­vii şi sesiuni şti­inţi­fi­ce, naţio­na­le şi inter­na­ţio­na­le. Pen­tru acti­vi­ta­tea şti­inţi­fi­că şi cul­tu­ra­lă a pri­mit nume­roa­se pre­mii, diplo­me şi dis­tin­cţii. A publi­cat opt cărţi ca autor sau coa­u­tor şi coor­do­na­tor şti­inţi­fic, pes­te 70 de stu­dii în revis­te şti­inţi­fi­ce de spe­cia­li­ta­te şi pes­te 400 de arti­co­le în revis­te de cul­tu­ră şi zia­re, prin care a popu­la­ri­zat isto­ria loca­lă şi naţio­na­lă. Cea mai impor­tan­tă rea­li­za­re a sa, în plan pro­fe­sio­nal, o repre­zin­tă recu­pe­ra­rea de la Mosco­va, în anul 2011, a sin­gu­ru­lui papi­rus antic des­co­pe­rit pe teri­to­ri­ul Româ­ni­ei. Papi­ru­sul fuse­se tri­mis la Mosco­va pen­tru con­ser­va­re şi, timp de jumă­ta­te de secol, toţi oame­nii de şti­inţă din Româ­nia l‑au con­si­de­rat ca fiind pier­dut. (sur­sa: ziuaconstanta.ro).


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply