„Muntii noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”, un vers care descrie foarte bine situația acestei țări din ultimii 28 de ani. Și cine îl aude, se gândește imediat la aurul galben care ne râdea odinioară din minele, astăzi închise, ale României. Puțini știu însă ca munții noștri poartă mai mult aur decât ne-am închipuit. Nu e doar cel din subsol, mai avem și aici, la suprafață și nu e doar galben, ci și alb ca zăpada.
În anul 2000, niște specialiști americani făceau un studiu ale cărui rezultate le dădeau fiori statelor posesoare de munți înalți și zăpezi mari:
”România, o țară cu 30% relief montan, are un potențial atât de mare, încât ar putea deveni noua vedetă a turismului mondial de iarnă. O industrie a cărei valoare are atâtea zerouri încât ne e și greu le scriem pe ecran: peste o mie de miliarde de dolari.”
Potrivit rezultatelor, noi eram in pole position alături de Andorra. Un deceniu și jumătate mai târziu, doar una dintre cele două țări se apropie de potențial. Este vorba despre Andorra, cu care împărțim doar culorile drapelului, nu și succesul. Azi, țările cu munți înalți și zăpadă multă pot respira liniștite. România n-o să le stea în cale. Noi rămânem unde se pare că ne place: în trecut. Iar intre timp, planeta continuă să se învârtă, iernile să vina, banii să curgă.
Bulgaria, o țară care nu era în estimările nimănui, pentru ca suprafața ei muntoasă e jumătate din a României și puterea ei economică, net inferioară țării noastre. Totuși, azi, ea, nu noi, e în topul destinațiilor europene.
Și știti ce e mai trist? Ca tot ce vedeți aici s-a făcut cu bani românești.
Vă invităm să citiți articolul integral aici.
