Ajurul de pe ia de la Breaza, un model unic în lume FOTO Diana Frîncu.
Ridicată la rang de valoare naţională de către Regina Maria a României, ia a devenit un „must have“ al româncelor moderne care au redefint astfel portul popular autohton şi l-au transformat în ţinută casual, care te poate scoate din impas atunci când inspiraţia lipseşte.
La Breaza încă se coase respectându-se arhetipul, modelul tradiţional specific zonei, transmis de la o generaţie la alta care nu se întâlneşte în altă parte a ţării şi nici măcar a judeţului.
Simbolurile iei şi ale modelelor cu care este decorată s-au pierdut în timp şi nimeni nu mai ţine cont astăzi de faptul că unui anumit tip de cusătură i se atribuia în trecut proprietatea magică de a feri pe cel care o poartă de farmece şi de boli sau, din contră, motivul era purtat doar în zile de doliu sau de femeile în vârstă. În trecut, ia spunea o poveste întreagă, era ca o carte de identitate a femeii care o purta. În funcţie de model, puteai să spui dacă femeia respectivă este căsătorită sau dacă este văduvă, în doliu sau încă îşi caută sortitul. Astăzi ia este apreciată în funcţie de complexitatea broderiei, de calitatea pânzei şi de preţ. Puţini sunt cei care ştiu ce cumpără şi ce poartă, totul este ca modelul şi culorile în care a fost brodată să se asorteze cu restul ţinutei.
Oraşul Breaza din judeţul Prahova a rămas, alături de Tismana din Oltenia şi de Topoloveni de Argeş, printre puţinele centre vii din Muntenia unde ia tradiţională a supravieţuit timpului, spune etnograful Vasile Focşeneanu. La Breaza încă se coase respectându-se arhetipul, modelul tradiţional specific zonei, transmis de la o generaţie la alta care nu se întâlneşte în altă parte a ţării şi nici măcar a judeţului.
Vasile Focşeneanu, etnograf şi profesor de istorie la Liceul „Aurel Vlaicu“ din Breaza, susţine că specifice localităţii sunt şase modele, motive ale căror denumiri şi forme au fost transmise din mamă-n fiică. „«Roatele», «Crestele», «Bătrânelul», «Velincioara», «Buclavaua», «Covoraşul» sunt modele specifice zonei noastre, Valea superioară a Prahovei, o subzonă etnografică a Munteniei. În această zonă există un ax, care cuprinde localităţile Breaza – Comarnic şi în jurul lor, dar până în Valea Doftanei, unde întâlnim alte influenţe din partea Vrancei, ax în care aşezările rurale au individualizat, au particularizat ce este specific acestei subzone. Din păcate, găsesc foarte multe albume cu aceste modele şi cei care realizează albumele spun că sunt modele de Vrancea sau olteneşti, dar sunt modele de Breaza“, explică profesorul Vasile Focşeneanu.
Citeste mai mult: adev.ro/p3xw9j
