Fratele Takayama, samuraiul creştin care va fi sanctificat

0
1063

Aven­tu­ra cre­ş­ti­nis­mu­lui roma­no-cato­lic în Ţara Soa­re­lui Răsa­re s‑a desfă­şu­rat pe coor­do­na­te cu care Vati­ca­nul nu se mai întâl­ni­se până în acel moment. Extrem de dife­ri­ţi de naţi­i­le şi seminţi­i­le supu­se pro­ce­su­lui de evan­ghe­li­za­re via Vati­can, exclu­si­vi­şti, ori­gi­nali şi mai ales refrac­tari până la extrem faţă de ori­ce influ­enţă veni­tă din exte­ri­or, japo­ne­zii medi­e­vali au res­pins noua reli­gie cu o vio­lenţă nemaiîn­tâl­ni­tă până în acel moment.

Cu sigu­ranţă una din­tre cele mai impor­tan­te şi inte­re­san­te figuri ale ace­lor vre­muri tul­buri, samu­ra­i­ul Ukon Taka­ya­ma s‑a impus pen­tru tot­dea­u­na atât în isto­ria ţării sale, cât şi în aven­tu­ra cre­ş­ti­nis­mu­lui pe pământ nipon.

Între iezui­ţi şi samu­rai

Cu toa­te că unii autori isto­rici îi pla­sea­ză pe nes­to­rieni drept pri­mii cre­ş­tini care au păşit pe pământ japo­nez, puter­ni­cul şi influ­en­tul ordin roma­no-cato­lic al iezui­ţi­lor a fost cel de care se lea­gă imple­men­ta­rea şi sta­bi­li­rea (cu sta­tut de cult mino­ri­tar, ce‑i drept) reli­gi­ei cre­ş­ti­ne în Japo­nia.

Epi­so­dul misio­na­ri­a­tu­lui cre­ş­tin pe aces­te melea­guri poa­te fi carac­te­ri­zat pe foar­te scurt drept o aven­tu­ră ris­can­tă, carac­te­ri­za­tă de mul­tă vio­lenţă tipi­că lumii medi­e­va­le nipo­ne. Nimic alt­ce­va decât o exem­pli­fi­ca­re cru­dă a con­cep­tu­lui soci­al de “Cla­sh of the Civi­li­za­tions”, evi­dent, cu un pro­nu­nţat carac­ter reli­gi­os de natu­ră incom­pa­ti­bi­lă.

Totul a înce­put în anul 1543, când fili­a­la Ordi­nu­lui Iezu­it din rega­tul por­tu­ghez a tri­mis pri­mii misio­nari în Japo­nia, cu ordi­nul expres de cre­ş­ti­na­re a “păgâ­ni­lor ido­la­tri” din Insu­le­le de la Soa­re Răsa­re, cum era cunos­cut euro­pe­ni­lor Impe­ri­ul Nipon în ace­le vre­muri. Cum Japo­nia era încă de pe atunci o pia­ţă de des­chi­de­re râv­ni­tă de pute­ri­le euro­pe­ne, cre­a­rea unor encla­ve de con­ver­ti­ţi locali ar fi ser­vit foar­te bine inte­re­su­lui aces­to­ra. Alar­mat de aceas­tă per­spec­ti­vă, Impe­ri­ul Spa­ni­ol, mare­le rival al por­tu­ghe­zi­lor din ace­le vre­muri, a tri­mis la rân­dul său în anul 1549, pro­prii misio­nari care apa­rţi­neau pre­pon­de­rent ordi­ne­lor călu­gă­reşti ale francisca­ni­lor şi domi­ni­ca­ni­lor.

Vă invi­tăm să citi­ţi arti­co­lul inte­gral pe descopera.ro


Man­ga­lia News, 9 dec. 2012. Repu­bli­ca­re, 10.12.2017. (In memo­ri­am Sen­sei M.….).


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply