Pun la cale trenul viitorului, dar visează să lucreze la o rachetă intercontinentală şi să populeze planeta Marte.
Imaginaţi-vă că în şapte ani este posibil să călătorim 500 de km în doar 30 de minute. Concret, cam cât e distanţa de la Bucureşti la Baia Mare. Va fi posibil şi datorită lui Denis Tudor, un român de numai 23 de ani, care studiază în Elveţia.
Proiectul de transport al viitorului a început cu o întâmplare banală. Miliardarul Elon Musk, unul dintre cei mai influenţi vizionari ai zilelor noastre, s-a trezit blocat în traficul din California. Genialitatea lui Elon este recunoscută de toată lumea. El e cel care a lansat pe piaţa automobilul autonom Tesla şi care vrea să trimită oameni pe Marte până în 2024.
Elon Musk: ”Vrem să încurajăm inovaţia şi tehnologia transportului, să entuziasmeze oamenii în legătură cu noi modalităţi de transport, poate complet diferit faţă de ceea ce vedem astăzi”.
Aşa a luat naştere Hyperloop. Din traficul infernal. I-a venit pe loc o idee: să lanseze un concurs în urma căruia să poată dezvolta un mijloc de transport al viitorului. Un tren care să circule cu viteza supersonică, pe o infrastructură mai eficientă decât cele din prezent. Să acopere, în jumătate de oră, distanţa dintre LA şi San Francisco – 550 de kilometri, iar biletul să nu coste mai mult de 50 de dolari.
Peste două mii de echipe, unele formate din specialişti de la universităţi de top, au răspuns provocării. Printre ele, o echipă non-universitara, din care a făcut parte şi un român de 23 de ani. Este vorba despre Denis Tudor, pe atunci student la Electronică în Bucureşti, pe care l-am găsit astăzi în Elveţia, masterand la Politehnica din Lausanne.
Denis Tudor: ”Hyperloop e un concept care prezintă două mari părţi. Este vorba despre un tub vidat şi despre o capsulă care va circula în tubul vidat. Această capsulă nu atinge pământul, levitează deasupra unei şine de aluminiu. Ca un tren, dar cu o viteză foarte mare, adică poţi să spui că e ca o rachetă în tub vidat.”
În câteva săptămâni, echipa Rloop, din care făcea parte Denis, a schiţat trenul viitorului. Cei o sută de membri, din 14 ţări, nu s-au văzut în realitate nici măcar o dată. Totul s-a discutat online. Apoi, a urmat partea grea: să găsească bani pentru prototip. S-au gândit la crowdfunding. Adică să strângă bani pe internet. Aşa au aflat de ei cei de la NASA.
Denis Tudor: ”Am reuşit să strângem 100 de mii de dolari, ca să putem construi prototipul.”
Campania online le-a adus în total 300.000 de dolari. Suficient cât să plece la drum cu prototipul.
Denis Tudor: ”Aici e prima oară când am levitat capsula, în Los Angeles, după cum se vede capsula sta încă pe roţi, iar aceste roți vor fi controlate astfel încât să stea doar pe levitaţie magnetică. După cum se vede, este cupru şi acum levitează capsula. A fost primul test al nostru.”
La începutul anului, Denis şi colegii săi au prezentat prototipul în faţa lui Elon Musk. După ce a câştigat premiul, Denis s-a înscris la master la Politehnica….din Lausanne. Se specializează în SMART GRID – adică reţele electrice ale viitorului.
Este hotărât să îmbunătăţească prototipul. Să construiască altul mai performant şi să uimească prin viteză. Tânărul din Mangalia a reuşit să-şi consolideze o echipă formată din studenţi, doctoranzi şi profesori pe care îi coordonează. Vrea să scrie istorie în transporturi.
Învaţă şi munceşte până la trei dimineaţa, însă e hotărât să îşi vadă visul cu ochii. Spune că vrea să ducă mai departe o parte din munca lui Henri Coandă.
Denis Tudor: ”Coandă a propus levitaţie pe perne de aer. Noi folosim levitaţie electromagnetică. Știu că a lansat această capsulă în tubul depresurizat, undeva la 30 de km/h, pentru că probabil tehnologia nu-I permitea să ajungă la o viteză mai mare de 30 de km/h.”
După aproape 50 de ani de la experimentul din Mâneciu, Denis este pe cale să testeze o nouă capsula în tub vidat, la o viteză de 1200 de km.
Denis Tudor: ”Coandă a reuşit să propulseze tehnologia din ziua de astăzi şi cred că nu ştiu, dacă ne uităm în istorie, sunt foarte mulţi romani care chiar au scris istorie în lume. De la inventarea stiloului până la inventarea avionului
Sunt mândru că am mai văzut ştiri în ziare cum că continui visul lui Coandă şi sunt mândru, sunt mândru că sunt român şi îmi e dor câteodată de România.”
Denis speră că, atunci când va deveni funcţional, trenul viitorului să aibă pe el şi steagul României. Aşa cum l-a desenat, cu mâna lui, pe prototipul care i-a atras atenţia lui Elon Musk.
Denis Tudor: ”Prima testare sper că va avea loc la sfârşitul lunii ianuarie. Prima testare va avea loc la în subsolul campusului, pentru că avem deja construită o şină de un km. în care putem să facem teste şi dacă ne vom califica, vom face un al doilea test la Spacex în Los Angeles.”
Tânărul mai are o dorinţă. Să fie printre primii călători în trenul supersonic. Estimează el că se va întâmpla în mai puţin de şapte ani.
Denis Tudor: ”Elon Musk a mai venit cu un concept mai nou. Sper să lanseze o competiție în legătură cu asta: este vorba despre călătoria cu racheta. Vrea cumva să comercializeze şi să creeze un nou mijloc de transport în comun cu ajutorul unei rachete, astfel încât te poţi duce până în America sau te poţi duce până în Japonia în 30 de minute.”
Elena Lasconi: ”Unde te vezi peste 50 de ani?”
Denis Tudor: ”În martie fac 24, deci peste 50 de ani voi avea 74. La viaţa pe care o duc acum, nu cred că apuc 74… 🙂 Sper să am o familie cu nepoţi.”
De fapt, familia rămâne cel mai important lucru pentru Denis. S-a născut în Mangalia, într-un bloc de lângă gară – culmea! A crescut şi s-a jucat printre şinele de cale ferată. Mama este profesoara de educaţie fizică, tatăl – inginer. Recunoaşte că, iniţial, a fost un elev cu rezultate modeste. A iubit mult sportul – a făcut tenis de performanţă, până la 13 ani. Atunci, părinţii lui au hotărât să divorţeze.
Continuarea, pe stirileprotv.ro/stiri, 17.12.2017.
Denis Tudor: “Multumesc mult tuturor pentru sutele de mesaje primite. Am sa incerc sa raspund pe cat posibil tuturor. Multumesc familiei si prietenilor care au fost mereu langa mine, caci, drumul este cel ce educa, rezultatul cantarind mai putin… Iar marele castig pe care il am sunteti VOI.
As spera ca acest reportaj sa redea o mica speranta romanilor ingreunati de sistem, caci, mai nenorocita decat nefericirea este insasi nepasarea. Keep up your smile!
3 proiecte Hyperloop proiectate, 1 proiect Hyperloop revolutionar, 5 premii internationale de locul 1 castigate, majoritatea dintre ele cu Elon Musk, totul in decurs de 2 ani… sper ca numaratoarea nu se incheie aici, insa mai mult decat atat, sper sa vad si alti tineri urmandu-si pasiunile cu succes, nelasandu-se intimidati de alti factori externi.
Multumesc mult, Elena Lasconi, ca ai venit pana in Elvetia, pentru acest interviu!”
Mangalia News, 18.12.2017.
