POETUL LATIN OVIDIU SI PONTUL EUXIN — cronologie selectivă. Text și foto Marin Tănase

0
763

Marin Tăna­se: POETUL LATIN OVIDIU SI PONTUL EUXIN — cro­no­lo­gie selec­ti­vă.

-20 mar­tie 43 i.Hr. — s‑a nas­cut Publi­us Ovi­di­us Naso, la Sul­mo (azi Sul­mo­na), loca­li­ta­te afla­ta la o dis­tan­ta de cca 140 Km est de Roma.

-30 i.Hr. — Ovi­di­us si fra­te­le sau Luci­us, mai mare cu un an, sunt tri­mi­si de fami­lie la Roma, pen­tru a stu­dia retori­ca.

-26 i.Hr. — Ovi­di­us a facut o cala­to­rie de stu­dii la Ate­na, “ceta­tea lumi­na” a Gre­ci­ei si apoi la Tro­ia. Intors la Roma, Ovi­di­us a ocu­pat mai mul­te func­tii in magis­tra­tu­ra. Cum, insa, nu‑i atras de func­ti­i­le publi­ce si nici de poli­ti­ca, se dedi­ca cari­e­rei artis­ti­ce.

Ovi­di­us, pose­sor al unui dezvol­tat “ape­tit pen­tru pla­ceri”, a fost “can­ta­re­tul iubi­ri­lor gin­ga­se”. El a scris poe­zii ero­ti­ce care erau pe pla­cul soci­e­ta­tii, in care can­ta dra­gos­tea usoa­ra, dar si cea neim­par­ta­si­ta.

-8 i.Hr. — dupa moar­tea lui Quin­tus Hora­ti­us Flac­cus (n.8 dec. 65 i.Hr.-d.27 nov. 8 i.Hr.), Ovi­di­us devi­ne cel mai apre­ciat poet din Roma.

-dec. 8 i.Hr. — Ovi­di­us nu s‑a putut adap­ta “con­for­mis­mu­lui moral-poli­tic pro­mo­vat de nor­me­le de con­du­i­ta soci­a­le” ale Impa­ra­tu­lui Octa­via­nus Augus­tus (a domnit 41 de ani, in peri­oa­da 27 i.Hr.-14 d.Hr.). Pe motiv ca poe­zi­i­le lui Ovi­di­us ar fi fost in con­tra­dic­tie cu prin­ci­pi­i­le mora­le, Octa­via­nus Augus­tus il tri­mi­te pe aces­ta in exil pe tar­mul Pon­tu­lui Euxin, la Tomis. S‑a banu­it, insa, ca ade­va­ra­tul motiv ar fi fost ace­la ca Ovi­di­us ar fi fost mar­to­rul scan­da­loa­se­lor aven­turi amo­roa­se ale Juli­ei Minor, nepoa­ta lui Augus­tus si sotie a lui Emi­li­us Pauli. Chiar Ovi­di­us scria in “Tris­te­le”: “De ce-mi gre­si­ra ochii pri­vind neleguirea?/ De ce din intam­pla­re paca­tul l‑am sti­ut?”; “Dar mai rama­ne ceva: sunt invi­nu­it de‑o cri­ma / Vai! rusi­noa­sa: c‑am fost adul­ter pro­fe­sor.”. Cert este ca impa­ra­tul i‑a exi­lat si pe Julia si pe Iunus Sila­ni­us, aman­tul aces­te­ia. Exis­ta si ipo­te­za ca Ovi­di­us deve­ni­se com­pli­ce la actiu­ni­le de inla­tu­ra­re a lui Tibe­ri­us, fiul vitreg al lui Octa­via­nus Augus­tus, de la suc­ce­siu­nea la tron.

-17 d.Hr — poe­tul latin moa­re la Tomis.

STATUIA LUI OVIDIU

In seco­lul I i.Hr., dupa moar­tea rege­lui geto-dac Burebis­ta (82 i.Hr.- 44 i.Hr.), Sci­tia Mica (actu­a­lul teri­to­riu al Dobro­gei si Cadri­la­te­ru­lui) a deve­nit tin­ta pen­tru cuce­ri­to­rii romani. Dupa infran­ge­rea geto-daci­lor si a bas­tar­ni­lor, ince­pand cu anul 29 i.Hr. si pana la sfar­si­tul anu­lui 28 i.Hr, nume­roa­se fami­lii roma­ne se sta­bi­lesc pe tar­mul Pon­tu­lui Euxin, la Guri­le Danu­bi­u­su­lui si pe malul drept al flu­vi­u­lui.

His­tria, Tomis si Cal­la­tis “ajung sub scu­tul pro­tec­tor al acvi­lei roma­ne”.

In luna decem­brie a anu­lui 8 i.Hr., exi­la­tul poet latin Ovi­di­us ajun­ge la Tomis. Aici, el a scris ope­re­le liri­ce “Tris­te­le”, in 5 carti si “Pon­ti­ce­le”, in 4 carti care, tri­mi­se la Roma, s‑au bucu­rat de suc­ces. Prin aces­te ope­re, ni s‑au trans­mis mul­te infor­ma­tii des­pre tar­mul Pon­tu­lui Euxin si lucrul cel mai impor­tant, des­pre por­tul si dati­ni­le popu­la­ti­ei din aceas­ta zona, for­ma­ta din greci, geti si sar­mati. Exem­ple extra­se din “Tris­te­le”: “In lumea intrea­ga nu se gaseste o natie de oameni mai fio­ro­si.”; “Coas­ta aceas­ta, macar ca-ntre Geti si-ntre greci e‑mpartita,/ Insa de Getii rebeli pare sa tina mai mult.”; “Nu e nici­u­nul din ei sa nu poar­te in spa­te o tolba,/ Arc si sageti ce la varf unse‑s cu fie­re de serpi./ Chip fio­ros, gla­sul crunt, icoa­na lui Mar­te intreaga,/ Bar­ba si ple­te­le lor n‑au fost taia­te nicicand./ Mana deprin­sa le e sa-nfi­ga in dus­mani cutitul,/ Care la ori­ce bar­bar sta lan­ga sold in chi­mir…”. Extra­se din “Pon­ti­ce II”: “Bar­ba­tii de pe-aicea, sub geruri iuti,/ Se-mbra­ca­‑n piei paroa­se si‑n cioa­re­cii cusuti,/ Doar fata li se vede, cand trec spre Pont in jos, / Aco­pe­ri­ti de pie­lea ves­man­tu­lui paros,…”.

Ca un oma­giu adus scri­i­to­ru­lui latin exi­lat la Tomis, in data de 18 august 1887, in Pia­ta Inde­pen­den­tei (numi­ta in 1947 Pia­ta Ovi­diu) din Con­stan­ta, s‑a dezve­lit sta­tu­ia lui Ovi­diu. Ope­ra sculp­to­ru­lui ita­li­an Etto­re Fer­rari, exe­cu­ta­ta in anul 1884, dar, din lip­sa de fon­duri, inau­gu­ra­ta trei ani mai tar­ziu, este din bronz, are o inal­ti­me de 2,2 m si este ampla­sa­ta pe un soclu din mar­mu­ra alba (ini­ti­al a fost din pia­tra), ce are inal­ti­mea de 2,68 m. Sta­tu­ia il infa­ti­sea­za pe Ovi­diu intr‑o ati­tu­di­ne medi­ta­ti­va, imbra­cat cu o toga roma­na, cu capul aple­cat si spri­ji­nit pe mana dreap­ta.

In tim­pul Pri­mu­lui Raz­boi Mondi­al, in peri­oa­da 19–21 oct.1916, a avut loc o puter­ni­ca ofen­si­va ger­ma­no-bul­ga­ra in Dobro­gea, in urma care­ia Fron­tul roma­no-rus a fost stra­puns. Pe data de 22 oct. 1916, Con­stan­ta a fost ocu­pa­ta de tru­pe­le con­du­se de feld­ma­re­sa­lul Anton Ludwig August von Mac­ken­sen (aces­ta s‑a ocu­pat de admi­nis­tra­rea Roma­niei ocu­pa­te, intre 1916–1918).

In tim­pul ocu­pa­ti­ei ger­ma­no-bul­ga­re, ora­sul Con­stan­ta a fost devas­tat. Sol­da­tii bul­gari, dor­nici de raz­bu­na­re, dato­ri­ta ane­xa­rii Cadri­la­te­ru­lui de catre Roma­nia, in 1913, s‑au dedat la acte de van­da­lism. Ei au dara­mat sta­tu­ia lui Ovi­diu de pe soclu, cu inten­tia de a o lua ca pra­da de raz­boi si a o trans­por­ta in Bul­ga­ria, ca s‑o topeas­ca! Ofi­te­rii ger­mani, care nu au fost de acord cu jafu­ri­le si van­da­lis­me­le bul­ga­ri­lor, au inter­ve­nit si au sal­vat sta­tu­ia, care, s‑ar fi depus in sub­so­lul pri­ma­ri­ei, pana in 1918, cand tru­pe­le roma­ne au repus‑o pe pozi­tie.

Ini­ti­al, sta­tu­ia a fost ampla­sa­ta in pia­ta cu fata spre nord. In anul 1921, con­stru­i­rea Pala­tu­lui Pri­ma­ri­ei (azi Muze­ul de Isto­rie Natio­na­la si Arhe­o­lo­gie) a impus ream­pla­sa­rea sta­tuii lui Ovi­diu mai spre sud, cu cca 30 de metri si cu fata la mare, asa cum este si in pre­zent!

In anul 1925, la Sul­mo­na (oras infra­tit cu Con­stan­ta din iunie 1968), unde s‑a nas­cut poe­tul Ovi­diu, ace­la­si sculp­tor, ita­li­a­nul Etto­re Fer­rari, a rea­li­zat o copie a sta­tuii din Con­stan­ta.

Sta­tu­ia lui Ovi­diu este monu­men­tul cel mai vechi din Con­stan­ta veche si demon­strea­za lati­ni­ta­tea popo­ru­lui nos­tru.

Sur­se de docu­men­ta­re: “Isto­ria Roma­niei in date”, colec­tiv, coor­do­na­tor Con­stan­tin C. Giu­res­cu, Edi­tu­ra Enci­clo­pe­di­ca Roma­na, Bucu­res­ti, 1972; “Isto­ria roma­ni­lor din­tre Duna­re si Mare-Dobro­gea”, Adri­an Radu­les­cu si Ion Bito­lea­nu, Edi­tu­ra Sti­in­ti­fi­ca si Enci­clo­pe­di­ca, Bucu­res­ti, 1979; “Isto­ria raz­bo­i­u­lui pen­tru intre­gi­rea Roma­niei, 1916–1918”, Con­stan­tin Kiri­tes­cu; site-ul “Sta­tu­ia lui Ovidiu/itinerarii pon­ti­ce”; site-ul “Con­stan­ta si Ovi­diu- nisi­pul din clep­si­dra mile­ni­i­lor”, “Con­stan­ta ima­gini-vechi”, 30.nov.2011; site-ul “Info­Sud-Est”; «Como­ri­le Con­stan­tei: “O, Tu, Ce Treci Pe Aice, Dac-Ai Iubit Vreo­da­ta Te Roa­ga Pen­tru Dan­sul: Sa‑i Fie Som­nul Lin!”», Cori­na Samoila, Vocea Con­stan­tei, 29 ian. 2015.

Marin TĂNASE, 11.10.2017.


 

Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele