Descoperirile arheologice aparținând culturii Hamangia, de la Cernavodă și Mangalia. (Articol apărut în Revista DATINA, nr. 41, septembrie 2017).
Cercetător științific doctor Sorin Marcel COLESNIUC: Preocupările mele legate de perioada neolitică datează înca din primul an de facultate, de când am început cercetările arheologice sistematice în așezarea neolitică de la Gura Baciului, județul Cluj, sub coordonarea prof.univ.dr. Gheorghe Lazarovici, directorul Muzeului de Istorie Națională a Transilvaniei la acea vreme. În anii următori am continuat cercetările arheologice în peșterile neolitice din Cheile Turzii, iar ultima campanie de cercetări, la care am participat, a fost în 2016. Rezultatele cercetărilor arheologice din Cheile Turzii le-am publicat în teza de doctorat intitulată Cultura Zau, care cuprinde grupurile culturale neolitice: Cluj, Cheile Turzii, Lumea Nouă, Zau, Iclod, Suplac.
Având experiență în cercetările arheologice de epoca neolitică, împreună cu dr. Ion Pâslaru am participat și la cercetările preventive din vestul orașului Mangalia, unde s-a construit, în ultimii ani, un nou cartier numit Dobrogea I. Rezultatele cercetărilor arheologice din așezarea neolitică aparținând culturii Hamangia le-am prezentat la conferințe și sesiuni științifice și le-am publicat în reviste științifice precum: Materiale și cercetări arheologice, Pontica și Cronica cercetarilor arheologice din Romania. Ulterior, am organizat o expoziție temporară, la Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia, cu materialele arheologice descoperite în așezarea neolitică de la Mangalia. Unele dintre aceste materiale au rămas în expoziția permanentă a muzeului.
În anul 2014, împreună cu dr. Gabriel Talmațchi, de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Todor Dimov, de la Muzeul Regional de Istorie Dobrici (Bulgaria), am coordonat apariția lucrării Prehistory Studies. Pontic Area. In Honorem dr. Ion Pâslaru, în care au publicat specialiști în preistorie din: Bulgaria, Turcia, Kazahstan, Rusia, Ucraina, Republica Moldoba și România. În acest volum omagial am publicat informații despre descoperirile arheologice din așezarea neolitică de la Mangalia.
De asemenea, am scris despre culturile neolitice din Dobrogea în cartea publicată, în anul 2015, împreună cu Adrian Cârlescu O istorie a orașului Cernavodă, unde am insistat pe descoperirile mai importante de la Cernavodă, printre acestea fiind, bineînțeles, și renumitele capodopere ale artei neolitice: Gânditorul și Femeia sa. În anul 2016, am fost invitat de către autoritățile locale de la Cernavodă, cu prilejul zilelor orașului, când s-au sărbătorit și 60 de ani de la descoperirea Gânditorului, pentru a prezenta cultura Hamangia și, în special, descoperirile arheologice de la Mangalia, din așezarea neolitică aparținând culturii Hamangia.
Acestea au fost, până în prezent, preocupările mele legate de perioada neolitică. În continuare, voi prezenta cultura Hamangia și descoperirile mai importante de la Cernavodă, precum și rezultatele pe care le-am obținut în urma cercetărilor realizate pe șantierele arheologice preventive neolitice de la Mangalia.
Termenul de cultură reprezintă totalitatea vestigiilor vieții materiale și spirituale prin intermediul cărora se poate reconstitui imaginea unei comunități omenești din trecut. Denumirea acestei culturi este dată de vechiul sat Hamangia, din județul Tulcea, care, în prezent, poartă numele de Baia. Aici au fost descoperite întâmplător, în anul 1924, unele materiale arheologice, care au atras atenția oamenilor de știință.
Purtătorii culturii Hamangia au venit din Anatolia și s-au răspândit în Dobrogea de astăzi, în sud-estul Munteniei și în nord-estul Bulgariei, după cum susține M. Petrescu Dâmbovița. Din Anatolia au venit, probabil, pe mare și de-a lungul litoralului Mării Negre. Evoluția acestei culturi neolitice, în zona Dobrogei, are loc în a doua jumătate a mileniului al V-lea a.Chr. și în prima parte a mileniului al IV-lea a.Chr. Cultura Hamangia cuprinde mai multe faze: Dumitru Berciu distinge cinci faze (Hamangia I, II, III, IV și V), iar Todor Dimov, arheolog din Bulgaria, împarte cultura în patru faze.
Populația culturii Hamangia a fost cu precădere agricol-horticolă și sedentară. Oamenii trăiau în așezări mici, în apropierea apelor curgătoare sau a lacurilor. Au fost decoperite însă și câteva așezări pe pantele înălțimilor, în peșteri și așezări în formă de tell. Vatra așezărilor se muta de-a lungul cursurilor de apă, în funcție de gradul de epuizare al terenurilor cultivate.
Necropolele de înhumație ale culturii Hamangia, bogate în inventar funerar, au scos la iveală vase din categoria fină și figurine de teracotă, predominant feminine, decorate cu motive triunghiulare sau rombice, realizate cu impresiuni cu scoica de tip Cardium. Ceramica uzuală era decorată cu barbotina, iar cea fină era acoperită cu un slip negru, brun-închis sau brun-portocaliu, lustruit mecanic. Vasele culturii Hamangia sunt decorate cu motive în bandă, unghiulare sau meandrice, dar și incrustație cu materie făinoasă albă, mai rar roșie sau brună. Pe teritoriul Dobrogei au fost descoperite numeroase: străchini, pocale, cupe, cești și vase piriforme.
Uneltele din silex păstrează un caracter microlitic; sunt confecționate dălți și săpăligi din os și corn, dar încep să apară și obiecte și bijuterii din cupru. Arta plastică este caracterizată prin figurine feminine în picioare, cu gât prismatic, dar și prin statuete șezânde. Podoabele erau confecționate din marmură sau cochilii de scoică Spondylus gaederopus și din cupru. Purtătorii culturii Hamangia aveau ca rit de înmormântare înhumația în poziție întinsă.
GÂNDITORUL ȘI FEMEIA SA – CAPODOPERE ALE ARTEI NEOLITICE
Între anii 1954 și 1958 au fost cercetate, la Cernavodă, mai multe puncte arheologice pe o distanță de un kilometru, începând din dreptul cartierului Columbia și până în punctul Coada Zăvoiului. Numeroase cercetări arheologice au fost realizate pe panta dinspre nord-est și sud-vest a dealului Sofia, unde s-a descoperit un mare cimitir neolitic de înhumație aparținând culturii Hamangia, iar pe malul înalt al Dunării au fost efectuate mai multe săpături arheologice, unde au apărut mai multe așezări ale aceleiași culturi neolitice.
În necropolă, scheletele se aflau în poziție întinsă, ușor înclinate spre dreapta. În majoritatea cazurilor, orientarea lor era pe direcția sud-est – nord-vest. Totuși, au apărut și câteva schelete aflate în poziție chircită. Mormintele cercetate aveau ca inventar funerar: topoare de piatră neperforate, vase ceramice și statuete feminine, clasificate în două tipuri: stând în picioare și în poziția șezând.
La periferia de nord-vest a cimitirului neolitic, într-un mormânt distrus aproape în totalitate, cercetat în anul 1956, au apărut două statuete devenite cunoscute în întreaga lume: un bărbat șezând pe un scăunel, cu coatele sprijinite pe genunchi, ținându-și capul în palme, cunoscut sub numele de Gânditorul și Femeia, cu pântecul și șoldurile dezvoltate, aflată în poziție șezând, ce-și ține cu mâinile genunchiul drept, ușor ridicat. Cuplul de statuete a fost interpretat de specialiști ca aflându-se într-un moment de reculegere, de meditație.
Dumitru Berciu le caracterizează astfel: „Arta acestei culturi a dezvăluit, pentru prima dată, un nou om neolitic, capabil să se cunoască pe sine însuși, anatomia corpului omenesc și latura sa psihică, precum și capacitatea sa de a realiza opere de artă – chiar capodopere, cum este Gânditorul – în care să se încorporeze stadiul de dezvoltare al gândirii omenești de atunci, a gândirii artistice, mentalitatea colectivităților și posibilităților de cunoaștere și de transpunere în artă a înfățișării omului…”
Radu Florescu este de părere că: „Atitudinea de concentrare și meditație a Gânditorului de la Cernavoda este cu atât mai expresiv redată cu cât ansamblul corpului de bărbat nud, stilizat în volume și planuri triunghiulare ușor galbate, constituie o compoziție spațială perfect echilibrată și proporționată. Prelucrarea atentă a figurii cu trăsăturile clar definite și cu marcarea unor detalii expresive – cum ar fi modificarea conturului obrajilor sub presiunea palmelor – dau o deosebită expresivitate întregii compoziții”.
„Pe lângă el, femeia, de asemenea nudă, de tipul plin, cu steatopigie și graviditate marcate, este caracterizată prin poziția puțin obișnuită, cu un picior întins și cu altul pliat, șezând pe pământ. Figura este atent modelată și stilizată asemănător cu cea a bărbatului. Lustrul puternic, brun închis spre negru, și perfecta netezire a suprafețelor ușor galbate contribuie, de asemenea, la detașarea plastică a pieselor”, adaugă Radu Florescu. Cert este că Gânditorul și Femeia sunt în directă relație cu credințele de fecunditate și fertilitate din perioada neolitică. Prin expresivitatea lor artistică, cuplul de statuete a devenit celebru în întreaga lume.
Cimitirul de la Cernavodă este printre cele mai mari cimitire neolitice descoperite în România și primul de acest fel cercetat. Numărul mormintelor descoperite este mai mare de 400, incluzându-le și pe cele distruse într-o oarecare măsură. Ca mărime, este asemănător cu cel de la Cernica, de lângă București, atribuit culturii Boian. În multe morminte au fost descoperite oase de animale, mai numeroase fiind craniile, în special cele de porc mistreț.
DESCOPERIRILE DE LA MANGALIA
Primele cercetări arheologice în așezarea neolitică de la Mangalia s-au desfășurat la mijlocul secolului al XX-lea. Dumitru Berciu a interpretat materialele arheologice descoperite în anul 1952, în imediata apropiere a lacului Mangalia, ca aparținând culturii Hamangia. Artefactele au apărut într-o necropolă de înhumație, cu prilejul unor lucrări de interes public. Au fost descoperite: două topoare de piatră, 15 vase întregi, un idol fragmentar din lut și patru brățări din scoică. Îndiguirea lacului Mangalia, din anul 1959, a dus la descoperirea de noi materiale arheologice aparținând culturii Hamangia: unelte de silex (lamele și răzuitoare), unelte din piatră (trei dălți, trei dăltițe și un topor), 25 de vase întregi și altele fragmentare, trei brățări din scoică, coliere din perle de scoică și un inel din scoică. Piesele provin din necropola de înhumație. Doina Galbenu a efectuat cercetări arheologice în anul 1960 și a descoperit, într-un mormânt: fragmente ceramice, un craniu de animal, o brățară din scoica Spondylus și două lame de silex aparținând culturii Hamangia. Cercetătoarea a mai descoperit materiale arheologice neolitice și la o distanță de 500 m nord-vest de necropola neolitică.
Cercetările arheologice în așezarea culturii Hamangia de lângă Mangalia au fost reluate în anul 2006, cu prilejul construirii unui nou cartier al orașului, numit Dobrogea I. Cercetările le-am realizat împreună cu dr. Ion Pâslaru, pe platoul de lângă lacul Mangalia. Așezarea se întinde pe un perimetru cu laturile de aproximativ 600 x 500 metri, între malul lacului și șoseaua către localitatea Albești. Cercetările le-am efectuat în zona de sud-est a așezării și în partea de nord. În sud-est au apărut trei locuințe și câteva vetre, iar în partea de nord-vest 11 locuințe. Am mai descoperit: fragmente ceramice, oase de animale, fragmente de râșnițe din piatră, așchii și unelte de silex și două statuete antropomorfe.
În perimetrul de nord al așezării, pe lotul 36 – parcela 12, am descoperit șase locuințe și un bordei, unde au apărut și fragmente ceramice, unelte de silex și o statuetă antropomorfă din lut ars. Pe lotul 25 – parcela 11 am descoperit alte patru locuințe. Într-o locuință a apărut o piatră sculptată și fragmente de vase, între care se afla și unul pictat. Pe lotul 40 – parcela 16 am cercetat un bordei de formă rotundă, prevăzut cu trei trepte la intrare și o vatră în interior. Pe lotul 46 – parcela 16 am scos la suprafață mai multe fragmente ceramice și un bordei de formă ovală. În interiorul bordeiului au apărut fragmente de râșnițe, vase fragmentare și oase de animale. La o distanță de 4 metri am cercetat un cuptor constând într-o aglomerare de bulgări din lut ars și zgură. Pe lotul 50 – parcela 16 am identificat urmele unei locuințe, iar spre sud a apărut o groapă cu oase de animale. În partea de nord, la adâncimea de 40 cm, am descoperit o statuetă feminină din os, de mici dimensiuni: 2,6 cm lungime și 1,3 cm lățime. Am mai găsit: fragmente ceramice, fragmente de râșnițe de piatră și oase de animale. Pe lotul 67 – parcela 16 am cercetat urmele unei locuințe de formă ovală, unde au apărut: pietre din calcar și gresie, fragmente ceramice și oase de animale.
Cercetările arheologice le-am continuat și pe parcursul anului 2007. Cu acest prilej am descoperit noi locuințe neolitice și materiale arheologice constând în: fragmente ceramice, chirpici, așchii de silex, statuete zoomorfe fragmentare, fragmente de râșnițe și oase de animale. Pe lotul 60 – parcela 16 am descoperit un pahar ornamentat cu linii incizate, iar pe lotul 32 – parcela 17 au apărut două statuete zoomorfe fragmentare. Am mai efectuat cercetări și pe alte parcele, dar nu au mai apărut complexe arheologice sau artefacte neolitice.
Cercamica descoperită în cartierul Dobrogea I din Mangalia poate fi împărțită, după funcționalitate, în două grupe principale: ceramica de uz comun și ceramica fină. În grupa de uz comun nu avem vase întregi, ci doar fragmente de vase cu o grosime destul de mare. În grupa fină avem și vase întregi, variate ca formă și decor. Pereții vaselor sunt subțiri, arderea este de bună calitate, iar suprafețele sunt lustruite în cea mai mare parte. Repertoriul formelor este bogat, acesta constând în: străchini, castroane și pahare. Paharele au forme diferite, sunt acoperite cu ornamente incizate și sunt încrustate cu vopsea albă. Alte vase au corpul bombat și gâtul cilindric.
CONCLUZII
Cultura Hamangia este cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea. Este de origine est-mediteraneană și se dezvoltă pe teritoriul Dobrogei începând cu a doua jumătate a mileniului al V-lea a.Chr. În faza târzie, ea s-a mai dezvoltat și în zonele Varna și Burgas, pe teritoriul Bulgariei de astăzi, și sporadic în nord-estul Dunării. Vasele cele mai răspândite sunt cele bombate, cu gâtul cilindric. Predomină ornamentarea cu barbotină prin incizii sau încrustații cu materie albă. Statuetele din ceramică sunt, în general, reprezentări feminine, în poziția șezând sau în picioare. Cu toatre acestea, Gânditorul descoperit la Cernavodă râmâne statueta reprezentativă pentru această cultură neolitică.
Cultura Hamangia a contribuit la geneza culturii Boian și a culturii Gumelnița și a exercitat influențe asupra culturii Precucuteni. De asemenea, în aria culturii Hamangia au pătruns elemente ale culturii Precucuteni. După ocuparea zonei dunărene, de către purtătorii culturii Boian, cultura Hamangia a continuat să se dezvolte în centrul și în sudul Dobrogei, transformându-se, treptat, într-o variantă dobrogeană a culturii Gumelnița.
Mangalia News, Luni, 25 septembrie 2017.
