VAMA-VECHE, UN PORTAL CARE LEAGĂ DOUĂ LUMI DIFERITE

0
488

Am scris Vama-Veche, dar dacă mă gân­desc mai bine, ori­ce vamă din Româ­nia este un por­tal. Iar uni­ver­su­ri­le din cele două lumi, sunt com­plet dife­ri­te. Voi poves­ti expe­rien­ța pe care am avut‑o ieri, când am dat o fugă la bul­gari.

Ide­ea cu por­ta­lul mi‑a dat‑o unul din­tre pri­e­te­nii cu care am mers la vecini, la o pis­ci­nă sen­zațio­na­lă. Și i‑am dat drep­ta­te, vama lea­gă două lumi total dife­ri­te. Spre bul­gari, de exem­plu, lucru­ri­le stau cam așa. Am făcut o oră și jumă­ta­te de aca­să până la Vama Veche, într-un tra­fic infer­nal. În Efo­rie Nord și Sud, dar și în Man­ga­lia se cir­cu­lă bară la bară pe un drum ce pare fără sfâr­șit și îți întin­de ner­vii la maxi­mum. La ieși­rea din țară, nu am stat mai mult de jumă­ta­te de oră, dar s‑au miș­cat cu talent poli­țiș­tii de fron­ti­e­ră.

Cum am tre­cut însă de vamă, am intrat într‑o cu totul altă dimen­siu­ne. Tra­fi­cul era mai mult decât lejer, lumea foar­te rela­xa­tă, pre­țu­ri­le ruși­nos de mici, ser­vi­ci­i­le ire­pro­șa­bi­le, ospă­ta­rii ama­bili, mân­ca­rea bună și proas­pă­tă. O ade­vă­ra­tă sta­re de vacan­ță, la care în țară nu pot ajun­ge.

Lip­seau cu desă­vâr­și­re ner­vii, stre­sul sau sen­za­ția că ești furat. Când ești pri­o­ri­ta­tea agen­tu­lui eco­no­mic, simți asta. Și ți‑e bine. Pen­tru că plă­tești și vrei să ți se ofe­re totul pe tavă. La noi însă, mulți ”oameni de afa­ceri” pun banii sau pro­fi­tul dacă vreți, pe pri­mul loc și atunci turiș­tii sau local­ni­cii se simt negli­jați. Și înșe­lați. Și nu gre­șesc deloc, așa este.

Ne‑a luat groa­za când a ne-am dat sea­ma că este ora ple­că­rii. La întoar­ce­re, cum am tre­cut linia de fron­ti­e­ră, a reîn­ce­put bala­mu­cul. Am cir­cu­lat două ore bară la bară, cu ace­leași blo­ca­je pe care le întâl­nim sezon de sezon și care nu își găsesc nici­o­da­tă rezol­va­rea și evi­dent, cu mulți nervi în tra­fic.

Am rea­li­zat că fix asta ne lip­seș­te când sun­tem în vacan­ță în des­ti­na­ții exter­ne. Sta­rea de nervi. Nimeni nu ți‑i întin­de nici la mini­mum, dar nici la maxi­mum. Toți îți fac pe plac, pen­tru că ești oas­pe­te­le lor și tre­bu­ie să te simți bine.

Sunt curi­oa­să dacă vom reu­și vreo­da­tă să învă­țăm cum se face turis­mul în rea­li­ta­te. Nu spun că nu exis­tă și hote­li­eri, pro­pri­e­tari de pen­siuni sau admi­nis­tra­tori de res­ta­u­ran­te de la noi care au gri­jă de cei care le trec pra­gul și îi tra­tea­ză foar­te bine. Dar ei nu repre­zin­tă majo­ri­ta­tea.

Ce voiam să întreb, por­ta­lul aces­ta de care vă spu­neam, nu am putea să îl facem de la ușa locu­in­ței și să tră­im mereu într-un uni­vers para­lel? Unde via­ța este fru­moa­să și liniș­ti­tă, iar lumea lip­si­tă de stres?

Apro­po, azi a venit minis­trul Trans­por­tu­ri­lor, Răzvan Cuc, în Con­stan­ța. Păcat că ale­șii de pe plan local nu l‑au plim­bat cu mași­na până în vamă, să sim­tă și el sen­za­ția pe care noi o tes­tăm per­ma­nent, ace­ea că îmbă­trâ­nești în tra­fic.

Auris Luca, 14 august 2017.


 

Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply