Nouă români pe oră pleacă din ţară! Cum au ajuns românii pe locul doi în lume la emigraţie. Motive şi consecinţe

0
170
Booking.com

Jumă­ta­te din popu­la­ţia acti­vă din Româ­nia a pără­sit ţara după 1989, îndrep­tân­du-se în spe­cial spre ţări­le din ves­tul Euro­pei FOTO EPA.

Exo­dul româ­ni­lor din ţară atin­ge cote alar­man­te. Cel mai recent raport al Orga­ni­za­ţi­ei Naţiu­ni­lor Uni­te (ONU) ara­tă că ţara noas­tră este a doua într-un top mondi­al al migra­ţi­ei, după Siria, ţară lovi­tă de un răz­boi civil. Spe­cia­li­ş­tii spun că în câţi­va ani, Româ­nia ar putea rămâ­nă fără forţă de mun­că

Avem pes­te 3,4 mili­oa­ne de români ple­ca­ţi la mun­că în stră­i­nă­ta­te sau sta­bi­li­ţi defi­ni­tiv aco­lo cu tot cu fami­lii, ceea ce pla­sea­ză Româ­nia pe pozi­ţia a doua într-un top mondi­al al migra­ţi­ei. Cifre­le vin de la Orga­ni­za­ţia Naţiu­ni­lor Uni­te (ONU) ai cărei repre­zen­tanţi susţin că sun­tem între­cu­ţi doar de Siria, stat lovit de un răz­boi civil. În pro­cen­te, dias­po­ra repre­zin­tă 17% din popu­la­ţia tota­lă a Româ­ni­ei.

Con­cret, potri­vit ulti­mu­lui raport ONU refe­ri­tor la migra­ţie, cu date din 2015, Româ­nia înre­gis­trea­ză a doua cea mai mare cre­ş­te­re a dias­po­rei unei ţări. Mai exact, ţara noas­tră a înre­gis­trat o cre­ş­te­re a migra­ţi­ei de 7,3% pe an, în timp ce pe pri­mul loc este Siria cu 13,1% , iar pe locul trei Polo­nia, cu 5,1%. Expe­rţii Naţiu­ni­lor Uni­te notea­ză că Româ­nia are cea mai acce­le­ra­tă cre­ş­te­re a numă­ru­lui de migranţi într-un stat care nu s-a con­frun­tat cu răz­bo­i­ul.

La rân­dul lor, româ­nii con­si­de­ră că sunt forţa­ţi să ple­ce la mun­că în stră­i­nă­ta­te pen­tru că şi-au pier­dut locu­ri­le de mun­că sau li s-au dimi­nu­at sem­ni­fi­ca­tiv veni­tu­ri­le, iar şanse rea­le pen­tru un trai decent ar mai avea doar în stră­i­nă­ta­te.

Cine plea­că în stră­i­nă­ta­te

Cei care emi­grea­ză sunt înde­o­se­bi tine­rii, fie că merg la stu­dii sau la mun­că, susţin spe­cia­li­ş­tii. O cate­go­rie apar­te o con­sti­tu­ie stu­denţii şi chiar ele­vii, recru­ta­ţi de uni­ver­si­tă­ţi­le din Vest. „Ca pro­fil, emi­gran­tul român este un om tânăr, nu nea­pă­rat neca­li­fi­cat. Căpşu­na­rii au fost un feno­men carac­te­ris­tic pri­mu­lui dece­ni­ul de după 1989. Acum, plea­că foar­te mulţi oameni cali­fi­ca­ţi, cu stu­dii supe­ri­oa­re, care nu se pot rea­li­za în Româ­nia. Plea­că şi foar­te mulţi stu­denţi şi chiar elevi. Sigur că moti­vul prin­ci­pal este cel eco­no­mic. E clar, oame­nii plea­că pen­tru că pot câş­ti­ga mai bine. Dar mai sunt şi alte moti­ve ale ple­că­rii masi­ve. Per­spec­ti­va de a face per­for­manţă în carie­ră, de a se împlini pro­fe­sio­nal. Aici, mulţi se simt pla­fo­na­ţi”, a expli­cat, pen­tru „Ade­vă­rul”, socio­lo­gul Mir­cea Kivu.

Cites­te mai mult: adev.ro/ouserv


 

piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele