Marin Tănase: Mangalia şi unele dintre ‘nestematele’ sale [galerie FOTO]

0
2560

In Pia­ta Repu­bli­cii, Cen­trul vechi al Muni­ci­pi­u­lui Man­ga­lia, se află cate­va din­tre ‘NESTEMATELE’ celei mai vechi loca­li­tati din tara!

IGAF-ul, edi­fi­ci­ul M.Ap.N.-ului, este cea mai veche con­struc­tie hote­li­e­ra din Muni­ci­pi­ul Man­ga­lia. Lucra­ri­le au ince­put in anul 1932. Deo­a­re­ce pro­pri­e­ta­rul edi­fi­ci­u­lui, Bucur Pop, nu a putut supor­ta chel­tu­ie­li­le pana la fina­li­za­re, a fost obli­gat sa‑l van­da Insti­tu­tu­lui Gene­ral de Asi­gu­ra­re a Func­tio­na­ri­lor. Hote­lul, avand nume­le dat de ini­ti­a­le­le Insti­tu­tu­lui, a fost inau­gu­rat in anul 1947.

In anul 1958, a ince­put con­stru­i­rea “ANSAMBLULUI DE ODIHNA”, pe Fale­za Man­ga­li­ei (Ale­ea Tei­lor), sub direc­ta coor­do­na­re a arhi­tec­tu­lui Cezar Laza­res­cu, auto­rul pro­iec­tu­lui. “Ansam­blul de Odih­na” cuprin­dea hote­lu­ri­le: SCALA, ZENIT, ASTRA, ORION si ZEFIR, Res­ta­u­ra­nul CAZINO si Vile­le de pro­to­col. In peri­oa­da 1959–1960, s‑au con­stru­it blo­cu­ri­le de locu­in­te din Cen­trul vechi al Man­ga­li­ei. Fale­za Man­ga­li­ei a intrat in cir­cu­i­tul turis­tic in anul 1959.

CASA DE CULTURA MANGALIA a fost con­stru­i­ta in peri­oa­da 1959–1962, dupa pro­iec­tul arhi­tec­tu­lui Nico­lae Vla­des­cu. Mozai­cul mural, inti­tu­lat “GENEZE”, a fost exe­cu­tat de Jules Pera­him si Miha­il Filip (pse­u­do­ni­mul artis­tic Mac Con­stan­ti­ne­scu).

Mozai­cul “GENEZE cuprin­de cca 3.150.000 de pla­cu­te cera­mi­ce de dife­ri­te culori, avand latu­ri­le 20 x 20 mm si repre­zin­ta ele­men­te­le vie­tii: apa, pamant, aer si soa­re. Pe lan­ga aces­tea, auto­rii au ada­u­gat sim­bo­lu­ri­le vie­tii: un bar­bat, o feme­ie si un copil.

MONUMENTUL EROILOR NEAMULUI a fost inau­gu­rat la data de 9 Mai 1998, de ZIUA EROILOR si a EUROPEI si, tot­o­da­ta, in pri­ma zi a fes­ti­vi­ta­ti­lor pri­le­ju­i­te de ZILELE MUNICIPIULUI MANGALIA.

Monu­men­tul inchi­nat ero­i­lor Man­ga­li­ei care s‑au jert­fit pen­tru apa­ra­rea paman­tu­lui stra­mo­sesc, are in com­po­nen­ta trei pie­se sculp­tu­ra­le: “POARTA LUMINII”, “ALTARUL” si “INALTAREA”, rea­li­za­te de artis­tii Daniel Divri­cian (metal), Doru Nuta (sculp­tu­ra) si Adri­an Dumi­tru (cera­mi­ca). In anul 2005, a fost inau­gu­ra­ta pla­ca memo­ri­a­la, din bronz, pe care sunt tre­cuti ero­ii Man­ga­li­ei care s‑au jert­fit in cele doua Raz­bo­a­ie Mondi­a­le.

In peri­oa­da 1965–1966, in Pia­ta Cen­tra­la a Man­ga­li­ei, la nord de Hote­lul IGAF si la est de Casa de Cul­tu­ra, s‑a rea­li­zat MOZAICUL-PAVIMENT. Aces­ta este o com­po­zi­tie pie­to­na­la de arta deco­ra­ti­va in cinci tablo­uri, cu teme anti­ce: cora­bii cu panze, coloa­ne gre­ces­ti si un por­tal de edi­fi­ciu. Pava­jul “mar­chea­za dru­mul catre mare”. Com­po­zi­tia de arta este rea­li­za­ta “din pla­cu­te din mar­mu­ra alba, gra­nit negru, tra­ver­tin si cal­car rosu, intr‑o manie­ra deco­ra­ti­va ce amin­tes­te de arta Gre­ci­ei anti­ce.” — extras din “MANGALIA PRODUS TURISTIC — Mangalia,de la Ora­co­lul din Del­phi spre Euro­pa”, pag. 14.

Între­gul pla­tou este o OPERĂ DE ARTĂ DECORATIVĂ! Mozaic vene­țian din mar­mu­ră colo­ra­tă de Ruș­chi­ța, cu mode­le sti­li­za­te ce repre­zin­tă bla­zoa­ne­le Man­ga­li­ei — Ceta­tea Cal­la­tis în cen­tru, coră­bii gre­cești, valuri sti­li­za­te, o lucra­re de mare fru­mu­se­țe!” — extras din insem­na­ri­le dom­nu­lui pro­fe­sor Tra­ian Lupu.

Tot lucrari de arta pot fi con­si­de­ra­te si com­po­zi­ti­i­le deco­ra­ti­ve rea­li­za­te pe cele cinci plat­for­me beto­na­te ale digu­lui de nord-est, care se numesc debar­ca­de­re sau arsa­ne, rea­li­za­te in Avan­por­tul mic, in peri­oa­da 1965–1966.

In anul 1893, au ince­put lucra­ri­le de refa­ce a Por­tu­lui Man­ga­lia. Pe tim­pul mai mul­tor ani, s‑a con­stru­it “digul de nord-est, in lun­gi­me de 475 m, lat de 7 m si insta­la­tia meta­li­ca a faru­lui cu lumi­na ver­de, vizi­bi­la la 14 mile mari­ne. Al doi­lea dig, in par­tea de sud, in lun­gi­me de 300 m, lat la supra­fa­ta de 2,50 m, avea la capa­tul sau farul cu lumi­na rosie, vizi­bi­la la 4 mile mari­ne.” — extras din “SCURTA PREZENTA A MARINEI LA MANGALIA”, Cam. Fl. ® Petri­că Sto­ica.

Debar­ca­de­re­le beto­na­te, ane­xa­te digu­lui in Avan­por­tul mic aveau incas­tra­te in beton cate doua baba­le, pen­tru acos­ta­rea nave­lor cu pes­caj mic. Ulte­ri­or, aces­to­ra li s‑au ane­xat si trep­te beto­na­te de cobo­ra­re, cu balus­tra­de de pro­tec­tie. Din paca­te, dato­ri­ta intem­pe­ri­i­lor si mai ales fac­to­ru­lui uman, atat baba­le­le, cat si balus­tra­de­le de la scari, fiind meta­li­ce, au dis­pa­rut, iar plat­for­me­le beto­na­te ale arsa­ne­lor s‑au degra­dat!

Gale­rie FOTO:

Sur­se de docu­men­ta­re sunt site-uri­le:
“Man­ga­lia — Pro­dus Turis­tic. pdf”; «Faru­ri­le si digu­ri­le Man­ga­li­ei sau des­pre o gra­va con­fu­zie, “FARUL GENOVEZ”, prof. E.C. Ninu»; « “Scur­ta Isto­rie a pre­zen­tei Mari­nei la Man­ga­lia”, Cam. Fl ® Petri­ca Sto­ica»; Monu­men­tul Ero­i­lor din Man­ga­lia — Haisitu.ro”; «“Sta­tui si com­po­zi­tii sculp­tu­ra­le din Muni­ci­pi­ul Man­ga­lia”, Dr. Tatia­na Odo­bes­cu»; «“Cazi­no Man­ga­lia se redes­chi­de”, Magda Coles­niuc, Man­ga­lia News, 09.10.2014»; « STUDII PONTICE — “Cal­la­tis, legen­da Marii Negre (XXVII), Man­ga­lia anii ’60, sfar­si­tul poe­zi­ei”, Sil­va­na Cojo­ca­ra­su»; “Casa de Cul­tu­ra — Man­ga­lia”; “Casa de Cul­tu­ra Mangalia/ Man­ga­lia TV” si Face­bo­ok — (Mihai Cru­du).


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele