CUGET LIBER: Deşi se laudă cu plaje ca în Miami, de sute de metri cu nisip fin şi ape turcoaz, litoralul românesc este departe de turismul de calitate. În timp ce Bulgaria numără nu mai puţin de zece plaje Blue Flag, Grecia peste 400 şi Spania peste 500, România are numai două şi acelea sunt exclusiviste, una aflându-se într-un complex rezidenţial de lux şi alta în dreptul singurului hotel de cinci stele din Mamaia.
În aceste condiţii nici nu este de mirare că turiştii străini ne ocolesc şi preferă să-şi petreacă vacanţele la mare în Bulgaria sau Grecia, în loc de staţiunile româneşti. Blue Flag (Steagul albastru) este simbolul protecţiei mediului la cel mai înalt standard şi promotorul unui turism de calitate. Pentru a primi o astfel de distincţie Blue Flag, plajele şi marinele trebuie să atingă standarde internaţionale privind calitatea apei, managementul protecţiei mediului, educaţia ecologică, precum şi de siguranţă şi servicii. În total, este vorba despre 29 de criterii. În 2016, juriul Blue Flag acorda steagul albastru plajelor Vega Beach şi Marina Regia Beach din Mamaia, ţara noastră aflându-se la coada clasamentului mondial, la egalitate cu Estonia, dar peste Rusia şi Serbia, care aveau numai câte o plajă certificată. Pentru 2017, rezultatele vor fi anunţate la finele lunii mai, însă pe lista anunţată neoficial nu mai apare nicio plajă de la noi.
Proastă administrare!
În anii 2000, pe litoralul românesc existau opt plaje Blue Flag, însă, pe rând, toate şi-au pierdut distincţia. Politica de închiriere a sectoarelor de plajă, care au ajuns la firme fără obiect de activitate turismul şi care le-au exploatat exclusiv comercial, construcţiile haotice, proasta administrare, nepăsarea, gunoaiele, algele, toate au contribuit la distrugerea plajelor. De duşuri, coşuri de gunoi, rampe pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi, nisip fără mucuri de ţigară şi apă fără alge, nu au auzit mulţi dintre cei care au închiriat sectoarele şi care îşi înşiră sute de şezlonguri unul lângă altul.
A avea distincţia Blue Flag nu înseamnă că plaja respectivă trebuie să aibă o anumită lăţime, nisipul cel mai fin şi apa cea mai limpede. Dacă ar fi aşa, probabil că de-a lungul litoralului vom avea sute de astfel de plaje, mai ales cu cele extinse recent. Criteriile au mai mult de-a face cu calitatea serviciilor, de la existenţa coşurilor de gunoi şi a panourilor de informare privind protecţia mediului, până la cele de salvamar.
Românilor la place la înghesuială
Chiar dacă turişii români nu pun foarte mult preţ pe această distincţie, mulţi preferând să se înghesuie pe o plajă plină de şezlonguri aliniate, la o distanţă de doar câţiva centimetri unul de celălalt, plină de gunoaie atât pe nisip, cât şi în apă, lipsa acestor distincţii dăunează grav litoralului românesc. „Pentru turiştii străini este aproape de neconceput ca o destinaţie de litoral să nu deţină măcar o plajă certificată, iar străinii vin mai ales în capetele de sezon estival, în mai, iunie, septembrie, adică exact în perioadele în care autorităţile şi hotelierii se străduiesc să atragă mai mulţi vizitatori”, ne-a explicat Mihaela Rusu, reprezentantul unei agenţii de turism din Constanţa.
În aceste condiţii, este imposibil pentru litoralul românesc să concureze cu cel din Spania, acolo unde sunt, în prezent, 579 de plaje certificate, sau cu cel din Grecia, cu 486 de plaje Blue Flag, ori cu Franţa, cu 390 de plaje şi Italia cu 342 de plaje.
Autor: Andreea PERHAIŢĂ, 20.05.2017.
