CUGET LIBER: Siturile istorice terestre şi subacvatice sunt insuficient promovate în judeţul Constanţa. Lect. univ. dr. Răzvan Pantelimon, de la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Ovidius“, a declarat că, dacă s-ar îmbina turismul arheologic cu cel religios sau gastronomic, Constanţa ar deveni mult mai atractivă.
Răzvan Pantelimon este de părere că nu profităm deloc de faptul că în zona peninsulară, pe o suprafaţă relativ restrânsă, avem reprezentate atâtea confesiuni – ortodoxă, greacă, musulmană etc.: „Putem promova satele româneşti din acest colţ de ţară, obiectivele arheologice subacvatice, turismul religios. Nu avem nevoie decât de concursul administraţiei publice locale, hotelierilor, directorilor de muzee, agenţiilor de turism, ca, împreună, să punem la punct o ofertă prin care Constanţa să fie promovată în lume”.
Universitarul a povestit că a predat doi ani în Chile, unde turiştii aveau posibilitatea să se cazeze în satele tradiţionale, dar făceau şi excursii subacvatice în oraşe scufundate. „Turismul albastru” ar putea să fie promovat şi la noi.
Anticul port Mangalia, construit în secolul VI î. Ch, scufundat în mare la adâncimi cuprinse între 2 şi 10 metri, ar putea deveni un obiectiv turistic de interes.
Istoricii au gândit un proiect privind „Înfiinţarea Parcului Arheologic Subacvatic la Mangalia”, ce are ca scop punerea în valoare a monumentelor arheologice subacvatice din zona Mangaliei, unde, în Antichitate, existau portul cetăţii Callatis şi zidul de nord al cetăţii, ale cărui urme se văd şi astăzi sub apa Mării Negre.
Scufundări cu turiştii
Prof. Traian Lupu, dr. Petru Strugariu, dr. Sorin Marcel Colesniuc, şef al Muzeului Callatis, sunt iniţiatorii acestui proiect şi susţin că potenţialul turistic al acestor situri arheologice scufundate este de neimaginat.
„Cercetarea arheologică sistematică ar scoate de sub apă valori culturale de o valoare inestimabilă, ce pot contribui în mare măsură la dezvoltarea turismului în zona Mangaliei”, a declarat Sorin Colesniuc.
Potenţialul turistic poate fi dezvoltat prin cercetarea şi valorificarea ulterioară a sitului, prin organizarea de scufundări pentru turiştii interesaţi, aşa cum se întâmplă în ţări precum Grecia sau Statele Unite ale Americii. Mai mult, Colesniuc a afirmat că există minisub-marine de două persoane care ar putea să-i ducă pe turişti la zidul de apărare al cetăţii. În străinătate, noţiunea de „turism albastru” e veche, existând galerii de artă sub apă.
Vizitarea unui oraş scufundat, şi cu atât mai mult vestita cetate Callatis, poate deveni un punct de atracţie atât pentru turişti, dar mai ales pentru specialiştii în domeniu.
Colesniuc spune că proiectul se adresează acelor turişti care caută altceva la Mangalia, senzaţii noi, de imponderabilitate, de descoperire a ruinelor antice acoperite de Marea Neagră, epave antice, dar şi flora şi fauna subacvatică de pe litoralul românesc.
Reluarea articolului publicat de CugetLiber.ro, la 31 iulie 2015. Autor: Ana Fulaș-Ionescu.
Cititi si: Proiect româno-bulgar pentru realizarea unui muzeu subacvatic
Ar merita să citiți și articolul: Bulgarii pun la cale un proiect REVOLUŢIONAR, pornind de la vestigii tracice – FOTO
MangaliaNews.ro, 20.10.2015. Republicat: 10.05.2017.
De câte ori dau peste o informație legata de proiecte subacvatice în zona Mangalia,nu pot sa nu mă revolt la adresa factorilor de decizie. Pentru mine problema turismului subacvatic este o provocare de aproape 50 de ani. Dar în momentul cad vii cu proiecte și nu ceri plata sau comision și ești întrebat de un director din primarie (fosila proletara din turism) dar tu Petrica ce ai la afacerea ăsta? ,,Voi care intrați în primărie, lăsați orice speranta”. Turismul local este foarte specializat în cazarma și alimentație publica. Alte forme de turism sau divertisment nu sunt înțelese sau nu sunt interesante. Este normal ca operatorii din turism sa realizeze în 75 de zile de sezon venitul ptr.un an întreg, plus taxe,impozite,investiții. Așa ca mai așteptăm să se schimbe phihologia turismului local. Multa sanatate. Batranul si Marea.