Din patrimoniul municipiului Mangalia – Episodul 2: Bunuri patrimoniale dispărute

2
1615
Din patrimoniul municipiului Mangalia – Episodul 2: Bunuri patrimoniale disparute
Booking.com

DIN PATRIMONIUL MUNICIPIULUI MANGALIA – Episodul 2

BUNURI PATRIMONIALE DISPĂRUTE DIN MANGALIA

Monumentul Eroilor Dobrogeni

Monu­men­tul Ero­i­lor Dobro­geni” a fost ridi­cat de Soci­e­ta­tea demo­bi­li­za­ți­lor de răz­boi, ȋn fos­ta “Pia­ță a Ero­i­lor” din Man­ga­lia, inau­gu­ra­rea făcân­du-se la data de 20 august 1927. La ori­gi­nea ridi­că­rii sta­tuii a fost “inten­ția lui Nico­lae Ior­ga de a cin­sti pe gene­ra­lul Raso­vi­cea­nu și pe sol­da­ții aces­tu­ia. Coman­dan­tul Regi­men­tu­lui 9 Vână­tori, una din cele mai cunos­cu­te uni­tăți de lup­tă româ­nești ȋn Pri­mul Răz­boi Mondi­al, a con­tri­bu­it deci­siv la obți­ne­rea vic­to­ri­ei de la Mără­șești.” – extra­se din “Man­ga­lia ȋn pagi­ni­le vre­mii”, Aure­lia si Ste­fan Lăpușan.

”Monu­men­tul Ero­i­lor Dobro­geni” aflat ȋn “Pia­ța Ero­i­lor”, ȋn peri­oa­da 1927÷1947

Monu­men­tul Ero­i­lor Dobro­geni” ȋnfă­ți­șa un sol­dat cu o puș­că ȋn mâini, “aple­cat ȋntr-un elan năval­nic, cu baio­ne­ta armei ȋna­in­te. Ima­gi­nea sa amin­teș­te de cele­bra pân­ză a lui Nico­lae Gri­go­res­cu, “Ata­cul de la Smâr­dan”, prin pozi­ția atât de suges­ti­vă a cor­pu­lui.” – extra­se din arti­co­lul “«Unde și când a dis­pă­rut “Monu­men­tul Ero­i­lor Man­ga­li­ei”?», Emil Cor­ne­liu Ninu,  publi­cat ȋn “Arma Pon­ti­că” nr.9/decembrie 2011 și “Româ­nia ero­i­că” nr.4/decembrie 2013-.

Nu se cunoaș­te cu cer­ti­tu­di­ne auto­rul sta­tuii, dar este atri­bu­i­tă lui Ion Jalea (n. 19.05.1887, Casi­m­cea, Tul­cea – d. 7. 11.1983), dato­ri­tă ase­mă­nă­rii cu “Monu­men­tul  sol­da­ți­lor români morți ȋn cap­ti­vi­ta­te ȋn Ger­ma­nia”, rea­li­zat de sculp­to­rul dobro­gean, dezve­lit ȋn Fran­ța, la Lore­na, ȋn anul 1923.

«…Monu­men­tul Ero­i­lor Dobro­geni, cunos­cut și sub nume­le de “Monu­men­tul Sol­da­tu­lui Necu­nos­cut” repre­zin­tă un sol­dat cu puș­ca ȋndrep­ta­tă spre sud-est, un monu­ment ce se remar­ca prin echi­li­brul de esen­ță cla­si­că al com­po­zi­ți­ei.» – “Cal­la­tis, legen­da Mării Negre (XIV), Man­ga­lia, vâr­sta de aur: Patri­mo­niu cul­tu­ral”, Sil­va­na Cojo­că­ra­șu-.

După anul 1947, comuniștii au dărâmat monumentul. Se bănuiește că statuia, fiind din bronz, a fost topită.

”Pia­ța Ero­i­lor” din Man­ga­lia inter­be­li­că, cu “Monu­men­tul Ero­i­lor Dobro­geni”.

Pia­ța Ero­i­lor” din Man­ga­lia, unde era ampla­sat monu­men­tul, se afla ȋn pri­me­trul cuprins astăzi ȋntre Hote­lul IGAF, al M.Ap.N.-ului (fina­li­zat ȋn anul 1947), Sana­to­ri­ul Bal­near Man­ga­lia, Pavi­li­o­nul A (inau­gu­rat la 1 iulie 1960) și Gea­mia “Esma­han Sul­tan (1575).

Sub­fi­li­a­la Man­ga­lia a Aso­ci­a­ți­ei Națio­na­le Cul­tul Ero­i­lor “Regi­na Maria” a dema­rat ȋn anul 2015 o acțiu­ne de stran­ge­re a unor fon­duri pen­tru recon­stru­i­rea “Monu­men­tu­lui Ero­i­lor Dobro­geni”.

Monu­men­tul “Dr. Con­stan­tin Șt. Motăș” 

Bus­tul doc­to­ru­lui Con­stan­tin Motăș a fost dezve­lit la data de 16 iulie 1933, ca un semn de recu­noș­tin­ță pen­tru con­tri­bu­ția pe care a avut‑o la ȋnflo­ri­rea soci­a­lă, cul­tu­ra­lă și urba­nis­ti­că a comu­nei Man­ga­lia.

Con­stan­tin Ște­fan Motăș (n. 1869 – d.1931), ȋmpre­u­nă cu Ale­xan­dru Ciu­că și Paul Rie­gler, a făcut par­te din echi­pa care a des­co­pe­rit vac­ci­nul anti­ho­le­ric.

Prof. dr. Con­stan­tin Șt. Motăș a ocu­pat urmă­toa­re­le func­ții: direc­tor al Șco­lii Supe­ri­oa­re de Medi­ci­nă Vete­ri­na­ră (1919÷1921), pri­mul decan al Facul­tă­ții de Medi­ci­nă Vete­ri­na­ră din Bucu­rești (1921÷1926), direc­tor al Insti­tu­tu­lui “Lou­is Pas­te­ur” din Bucu­rești, pre­șe­din­te al Aso­ci­a­ți­ei Medi­ci­lor Vete­ri­nari din Româ­nia.

Prof. dr. Con­stan­tin Motăș a lup­tat ȋn al II-lea Răz­boi Bal­ca­nic, fiind deco­rat cu meda­lia “Meri­tul Sani­tar”, cla­sa I, pen­tru Cam­pa­nia din anul 1913.

Pes­că­ria, Monu­men­tul “Con­stan­tin Ște­fan Motăș” și vechiul far din Man­ga­lia inter­be­li­că.

Prof. dr. Con­stan­tin Șt. Motăș ale­se­se comu­na Man­ga­lia ca loc de odih­nă și recre­e­re. El ȋși con­stru­i­se o casă ȋn capă­tul de nord al fale­zei din Man­ga­lia, ȋn apro­pi­e­rea Bise­ri­cii Gre­cești (azi, pe locul Bise­ri­cii Gre­ces­ti “Sfân­tul Nico­lae” se află vile­le de pro­to­col). Ȋn anul 1956, comu­niș­tii au darâ­mat Bise­ri­ca Gre­ceas­că, toa­te case­le afla­te ȋn apro­pi­e­rea fale­zei și Monu­men­tul “Dr. Con­stan­tin Șt. Motăș”.

Ale­ea Faru­lui – vede­re din sud.

Sta­tu­ia cu bus­tul pro­fe­so­ru­lui doc­tor Motăș a fost recu­pe­ra­tă din beci­ul pri­mă­ri­ei și, prin gri­ja doam­nei cer­ce­tă­tor Flori­ca Cru­ce­ru, direc­tor al Muze­u­lui de Artă din Con­stan­ța (1961÷1984), a fost trans­fe­ra­tă la Facul­ta­tea de Medi­ci­nă din Bucu­rești, unde s‑a ȋnfi­in­țat Muze­ul “Con­stan­tin Motăș”.

Ȋn memo­ria ilus­tru­lui doc­tor Motăș, unei stăzi din Man­ga­lia i s‑a dat nume­le său. Stra­da Doc­tor Motăș este deli­mi­ta­tă la est de Stra­da Mihai Emi­ne­scu și la vest de păr­cu­le­țul de joa­că pen­tru copii, aflat lân­gă pati­se­ria “Pea­ch Pit”, de pe Șos. Con­stan­ței.

Pescarușul” din sensul giratoriu mare al Mangaliei.

Mare­le sculp­tor Con­stan­tin Lucaci (n. 7 iulie 1923, Boc­șa, Caraș-Seve­rin – d. 20 iulie 2014), con­si­de­rat “părin­te­le fân­tâ­ni­lor cine­ti­ce” din Româ­nia, lau­re­at al “Pre­mi­u­lui Her­der” al Uni­ver­si­tă­ții din Vie­na, ȋn anul 1984, a ȋmbo­gă­țit patri­mo­ni­ul ora­șu­lui Man­ga­lia cu lucra­rea “Pes­ca­ruș”. Rea­li­za­tă din oțel ino­xi­da­bil, lucra­rea, ampla­sa­tă ȋn sen­sul gira­to­riu din apro­pi­e­rea Casei Tine­re­tu­lui din Man­ga­lia, deve­ni­se un modest sim­bol al ora­șu­lui.

Sen­sul gira­to­riu de lân­gă Casa Tine­re­tu­lui din Man­ga­lia, in anul 2014.

La câte­va luni de la tre­ce­rea ȋn nefi­in­ță a mare­lui artist Con­stan­tin Lucaci, “Pes­că­ru­șul”, micul sim­bol al Man­ga­li­ei, a fost desfi­in­țat. Tem­plul roman con­stru­it din beton, pia­tră și mar­mu­ră albă, rea­li­zat ȋn anul 2015, pe locul unde se afla sta­tu­ia din inox, a făcut par­te din pro­iec­tul “Cal­la­tis – Isto­rie la malul Mării Negre”. Până aici, “toate‑s bune și fru­moa­se”, doar că “Pes­că­ru­șul” renu­mi­tu­lui sculp­tor și pro­fe­sor de sculp­tu­ră Con­stan­tin Lucaci a dis­pă­rut!

”Pes­că­ru­șul” din sen­sul gira­to­riu, ȋn anul 2010.

Oda­tă cu “Pes­că­ru­șul” au dis­pă­rut și flo­ri­le și pal­mi­e­rii care ȋncân­tau ochii local­ni­ci­lor și turiș­ti­lor. Să spe­răm ca sta­tu­ia nu a fost dată la fier vechi și poa­te că, ȋn vii­to­rul apro­pi­at, fac­to­rii deci­zio­nali din Pri­mă­ria Man­ga­lia vor găsi un alt ampla­sa­ment pen­tru aceas­ta!

Tem­plul rot­und aflat ȋn lucru, ȋn august 2014.

Stelele de Mare” ale Mangaliei

La data de 05.10.2015, pe Ale­ea Tei­lor din Man­ga­lia, lucră­to­rii Soci­e­tă­ții Comer­ci­a­le RECON & DOJE S.R.L. din Bucu­rești au ȋnce­put lucră­ri­le de moder­ni­za­re a fale­zei. Cum era și nor­mal, ȋn pri­ma fază s‑au demon­tat covo­rul asfal­tic și tro­tu­a­re­le vechi. Oda­tă cu aces­tea, au fost demon­ta­te și “Ste­le­le de Mare”, plă­ci­le lucra­te ȋn mozaic, pe care sunt ȋnscri­se nume­le artiș­ti­lor români și stră­ini care au fost pre­zenți, de‑a lun­gul tim­pu­lui, la Fes­ti­va­lul “Cal­la­tis”.

Indi­fe­rent cum s‑au numit: “7 zile și 7 nopți” (1998), Fes­ti­va­lul “Cal­la­tis” (2000), “Fes­ti­va­lul Man­ga­lia” (2010) sau “Cal­la­tis Sum­mer Fest 2013”, spec­ta­co­le­le des­fă­șu­ra­te pe sce­na plu­ti­toa­re “Sco­ica” (uni­că ȋn Euro­pa de Est) au atras, sea­ră de sea­ră, zeci de mii de spec­ta­tori și sute de mii de teles­pec­ta­tori! Din anul 2000, când Fes­ti­va­lul a fost ȋnre­gis­trat la Inter­na­tio­nal Fede­ra­tion of Fes­ti­val Orga­ni­za­tions, Man­ga­lia deve­ni­se “Capi­ta­la Diver­tis­men­tu­lui Esti­val”, intrând “ȋn topul pre­fe­rin­țe­lor turiș­ti­lor și a inves­ti­to­ri­lor”.

Ale­ea Ste­le­lor de mare, ȋn anul 2014.

Din anul 2000, Ale­ea Tei­lor a fost supra­nu­mi­tă “Ale­ea Ste­le­lor de Mare”, iar Fes­ti­va­lul “Cal­la­tis” deve­ni­se “un brand națio­nal și inter­na­tio­nal”!

O par­te din dale­le “Ste­le­lor de Mare” din anul 1999 ream­pla­sa­te ȋn Por­tul Turis­tic Man­ga­lia.

La fie­ca­re edi­ție a Fes­ti­va­lu­lui “Cal­la­tis”, artiș­tii par­ti­ci­panți pri­meau câte o pla­că lucra­tă ȋn mozaic, cu nume­le și anul des­fă­șu­ră­rii spec­ta­co­le­lor, inscrip­țio­na­te ȋn mij­lo­cul unei ste­le. Aces­te plăci erau ȋncas­tra­te ȋn tro­toa­re­le de pe Ale­ea Tei­lor. Astăzi, vor­bim des­pre Fes­ti­va­lul “Cal­la­tis” și des­pre “Ale­ea Ste­le­lor de Mare” la tim­pul tre­cut, iar din sce­na plu­ti­toa­re a mai rămas doar șle­pul.

Dale­le “Ste­le­lor de Mare”din anul 2011 ream­pla­sa­te ȋn Por­tul Turis­tic.

Doar 9 dale cu “Ste­le­le de Mare” din anul 1999 și 6 din anul 2011 au fost ream­pla­sa­te ȋn Por­tul Turis­tic! Cele­lal­te…?!

Ȋntr-un inter­viu acor­dat jur­na­lis­tei Maria Ione­scu, pen­tru “ordinea.ro”, la data de 27.09.2016, vice­pri­ma­rul Man­ga­li­ei, dom­nul Dra­goș Ange­les­cu, afir­ma urmă­toa­re­le: “Ȋn ce pri­veș­te dale­le, ȋncer­căm ca ȋn aceas­tă iar­nă să le montăm. Dacă va fi iar­nă grea, cre­dem că până la pri­ma­va­ra vii­toa­re vor fi monta­te… Știu, aces­te ste­le ar fi tre­bu­it să se afle ȋntr-un loc care acum este un șan­ti­er. Dar după ter­mi­na­rea lucră­ri­lor vom putea să come­mo­răm monș­trii sacri ai nea­mu­lui româ­nesc!”.

I‑auzi brâul, tre­ce râul/ și mân­dru­ța, pote­cu­ța…”! Ȋn ce an? Dar cu artis­tii in via­ta, care vor să-și vadă “Ste­le­le de mare”, cum rămâ­ne? Mai sunt, oare, toa­te dale­le ȋntregi? Fes­ti­va­lul “Cal­la­tis” se va orga­ni­za anul aces­ta?

Iată câte­va ȋntre­bări la care cine­va tre­bu­ie să răs­pun­dă!

Marin Tăna­se, 14.03.2017.


piese-auto-mangalia.ro

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele