“Mormântul cu papirus”, sec. IV ȋ.Hr.
PATRIMONIUL MUNICIPIULUI MANGALIA:
OBIECTE ANTICE, STATUI, CONSTRUCȚII SCULPTURALE ȘI MONUMENTE – Episodul 1
Ȋn urma Războiului Ruso-Turc (1877-1878), România a obținut Independența, recunoscută de marile puteri la Congresul de Pace de la Berlin, din 1878, și totodată Dobrogea, după mai bine de 4 veacuri de ocupație otomană, ȋnsă, ceda Imperiului Țarist cele trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad, obținute ȋn anul 1856, după războiul din Crimeea. Odată cu revenirea Dobrogei la patria-mamă, după anul 1878, români din toată țara s-au stabilit ȋn zona cuprinsă ȋntre Dunăre și Marea Neagră. Populația Dobrogei creștea an de an. Astfel, ȋn anul 1886, populația acestei regiuni ajunsese la 274.575 de loc., ȋn anul 1913, la 380.430 loc., iar in 1930, la 815.475 locuitori.
Ȋncepând din anul 1878, si ȋn localitatea Mangalia s-au stabilit mulți români veniți din toate regiunile țării, adăugându-se populației baștinase formată din: români, greci, bulgari, turci, tătari, lipoveni și alte naționalități. Populația creștea an de an. Astfel, ȋn anul 1902, Mangalia avea 1.459 locuitori, iar ȋn anul 1930, populația ajunsese la 2.764 locuitori. Ȋn anul 1937, comuna urbană Mangalia avea 2.974 locuitori, iar ȋn anul 1948, avea 4.537 loc.
Datorită creșterii efectivelor militare, care a ȋnceput din anul 1952, prin ȋnființarea Grupului Industrial al Comandamentului Marinei Militare, ȋn anul 1956, devenit Șantierul Naval Mangalia, ȋn anul 1963, și prin apariția Șantierului Naval “2 Mai” Mangalia, ȋn anul 1980, devenit, ȋn anul 1997, Daewoo- Mangalia Heavy Industries (DMHI), localitatea Mangalia a cunoscut o adevărată explozie demografică. Astfel, dacă ȋn anul 1956, populația era de 4.792 locuitori, ȋn 1966 ajunsese la 12.764 loc., iar ȋn anul 1977, la 26.821 loc. Vârful creșterii numărului de locuitori din Mangalia a fost ȋn 1995, an ȋn care orașul a devenit municipiu, când se ajunsese la 43.960 locuitori.
Ȋn anul 1959, odata cu creșterea numarului de locuitori, si totodata pentru transformarea localitatății Mangalia ȋntr-o stațiune balneo-climaterică puternică, s-a pus ȋn aplicare un plan de sistematizare. Astfel, au ȋnceput lucrările de construcții atât pentru blocuri de locuit, cât și pentru hoteluri, baze de tratament si de recreare! Cu ocazia acelor lucrări, au fost scoase la iveală numeroase vestigii din perioadele neolitic, greacă, romană și romano-bizantină, care au ȋmbogățit patrimoniul istoric al orașului. Ȋn anul 1959, s-a inaugurat un Muzeu de Arheologie, lângă malul mării (azi cladirea este părăsită și ȋntr-un avansat stadiu de degradare. Ea se află la est de piscina Hotelului “Paradiso”, fostul “Siemens”.).
Fostul muzeu – colectia de pipe.
Anterior, ȋn anul 1931, din initiativa Prim-ministrului Nicolae Iorga, ȋn Mangalia, a fost inaugurat un muzeu care i-a purtat numele. Din nefericire, ȋn timpul celui de-al Doilea Război Mondial, muzeul a fost bombardat și au fost salvate puține obiecte antice aflate ȋn el.
Ȋn anul 1978, s-a dat ȋn folosință actualul sediu al Muzeului de Arheologie “Callatis”.
Muzeul de Arheologie “CALLATIS”.
Ȋn interiorul muzeului sunt expuse o multitudine de obiecte antice: statuete, vase din sticlă, monede, podoabe și bijuterii, capiteluri, coloane, amfore, opaițe etc.
“Mormântul cu papyrus” a fost descoperit ȋn anul 1959, ȋn timpul lucrărilor de construire a Stadionului si a Teatrului de Vară Grădina “Farul” din Mangalia.
La data de 5 iunie 1959, papirusul scris ȋn limba greacă, găsit ȋn mormânt, a fost predat de profesorul Radu Vulpe, pentru restaurare, șefului de departament al Institutului de Arheologie al Academiei de Științe din Moscova, Mihail A. Alexandrovski.
Recuperarea papirusului a fost posibilă, abia ȋn anul 2011, datorită eforturilor deosebite depuse de directorul Muzeului de Arheologie “CALLATIS”, domnul dr. Sorin Marcel COLESNIUC și de domnul dr. Ion PÂSLARU, muzeolog.
La data de 22 august 2011, s-a oficiat ceremonia de predare-primire a valorosului document antic, la sediul Muzeului de Arheologie “CALLATIS”.
Pe lângă obiectele antice expuse ȋn interior, muzeul cuprinde și monumentele arheologice aflate pe teritoriul Municipiului Mangalia: Zidul de apărare al Cetății Callatis, Necropola Romano-Bizantină, Complexul funerar tumular de la Movila Documaci, Situl arheologic din zona Stația de Biogaz, Situl de la actualul Hotel “Belvedere” (fostul Hotel “President”).
Ȋn Lista Monumentelor Istorice (LMI) din județul Constanța, pe lângă următoarele monumente: Situl Urban (cod LMI 596 CT-II-s-B-02899), Necropola Tumulară (sec. III-I ȋ.Hr. Epoca Elenistică, cod LMI 305 CT-I-Ma-02696-07), Școala “Gala Galaction”, Corpul Vechi (1953, str. Oituz Nr.2, cod LMI 602 CT-II-m-B-02902), Biserica “Sfântul Gheorghe” (1914÷1929, cod LMI 599 CT-II-m-B-02900), Casa “Șerban (str. Delfinului Nr.16, sfârșitul sec. al XIX-lea, cod LMI 598 CT-II-m-B-02898), Casa “Mehmet Hagi Ismail” (str. Delfinului Nr.12, sf. sec. al XVIII-lea, cod LMI 597 CT-II-m-A-02897) etc., Municipiul Mangalia are ȋn patrimoniu și cea mai veche moschee din țară, Geamia “Esmahan Sultan” (1575, cod LMI 601 CT-II-m-A-02901.01), ȋmpreună cu Ansamblul Geamiei “Esmahan Sultan” (cod LMI 600 CT-II-a-A-02901), ȋn care sunt cuprinse mormintele mahomedane vechi de peste 300 de ani și fântâna din curtea lăcașului de cult.
Ansamblul Geamiei “Esmahan Sultan”.
Moscheea “Esmahan Sultan” a fost construită ȋn anul 1575, din ordinal prințesei Esma, ȋn cinstea tatălui său, sultanul Selim al II-lea (1566÷1574). Geamia și minaretul au fost realizate din piatră din zidurile Cetății Callatis, iar fântâna rituală, din curtea lăcașului de cult, a fost construită din pietre dintr÷un mormânt roman.
Construcțiile funerare cu turbane, din piatră, de la mormintele otomane, sunt adevărate opere de artă. Ele se construiau numai pentru marile personalități ale urbei.
-Va urma-
Surse de documentare:
<< Muzeul de Arheologie “Callatis”- Ghidul Arheologic al Mangaliei, Text: Tatiana Odobescu, Foto: Ion Pâslaru, Design: Ionel Angheluță, Tipar: SC CALLASPRINT SRL Mangalia>>; site-urile: <<Statui și Compoziții Sculpturale din Municipiul Mangalia, Dr. Tatiana Odobescu, directorul Complexului Cultural “Callatis”>>; << “Evoluția Social-demografică a Mangaliei”, c-dor (r) Gheorghe Mihalache>>; <<“Mangalia ȋn paginile vremii”, Aurelia Lăpușan și Ștefan Lăpușan>>; <<“Callatis, legenda Mării Negre (XIV), Mangalia, Vârsta de aur: patrimonial cultural”, Silvana Cojocărașu>>; <<“PAPIRUSUL din Mangalia pierdut la ruși se ȋntoarce acasă după 50 de ani…”, Ioana Nicolescu, Gândul, 19 august 2011>>; “Mormântul cu papyrus/ Centrul national de informare și promovare Turistică”; <<Moscheea “Esmahan Sultan” din Mangalia este construită de nepoata sultanei Hurrem”, George V. Grigore, Națiunea, 28 martie 2015>>; <<Moscheea “Esmahan Sultan” – Wikipedia>>.
Marin Tănase, 08.03.2017.