Marin Tanase: NAVELE PE PERNA DE AER (HOVERCRAFT-urile) construite în SANTIERUL NAVAL MANGALIA – episodul 6

SANTIERUL NAVAL MANGALIA in anii marilor realizari – episodul 6 (galerie FOTO)

[Fragmente din “CRESTEREA SI DESCRESTEREA SANTIERULUI NAVAL MANGALIA (UM 02029)”, documentar aflat in lucru]

NAVELE PE PERNA DE AER

Introducere

In anul 1915, un ofiter austriac, pe nume Dagobert Muller-Thomamuhl, a construit un prototip de vedeta torpiloare pe perna de aer.

In URSS, in perioada 1936-1940, un colectiv condus de inginerul Vladimir Levkov a realizat mai multe tipuri de aeroglisoare militare.

In Regatul Unit al Marii Britanii, intre anii 1959-1961, firma constructoare de avioane Sauders-Roe a construit prototipul unui vehicul cunoscut sub nenumirea “hovercraft” (vehicul cu/pe perna de aer), pernopter sau aeroglisor. Proiectul era facut de inginerul Christopher Cockerel, iar nava era numita SR-N1. Nava SR-N3, botezata HMS “DAEDALUS”, construita in anul 1963, este considerata prima nava britanica de lupta, pe perna de aer. Ea avea urmatoarele caracteristici tehnice: deplasament D=37,5 tdw, propulsie 4 turbine cu gaze x 1500 CP, Vmax=70 Nd. In anii urmatori, britanicii au mai construit navele: SR-N5 “WARDEN” (1964), SR-N6 (1965), BHC BH-7 MK5 “WELLINGTON” (1969) etc.

In SUA, in anii ’60, s-a realizat nava Bell SK-5, dupa proiectul SR-N1, preluat de la britanici.

In anul 1969, in URSS, s-a construit nava pe perna de aer “SKAT”, proiect 1205. Nava avea urmatoarele caracteristici tehnice: deplasament D=22 tdw, propulsie 3 turbine cu gaze x 780 CP, Vmax.=49 Nd, sarcina utila 4 tone. In anul 1988, rusii au construit cel mai mare glisor militar din lume, botezat cu numele “ZUBR”: deplasament D=500 tdw, propulsie 5 turbine cu gaze x 10.000 CP, Vmax=63 Nd, sarcina utila 150 tone (3 tancuri sau 360 militari).

In China, primul experiment a fost TYPE 711, construit in anul 1964. Aeroglisorul avea deplasamentul D= 4 tdw.

Principiul de functionare a unui aeroglisor are la baza ridicarea si propulsia vehiculului. In imaginea de mai jos este redata schema de functionare a instalatiei de ridicare a unui aeroglisor.

Unul sau mai multe suflante produc aer directionat sub vehicul, unde, datorita existentei unei fuste flexibile, se realizeaza o perna de aer, pe care acesta pluteste. Propulsoarele pentru inaintare sunt de regula de tipul celor folosite la aeronave, cu pale reglabile. Vehiculele cu perna de aer care se pot deplasa pe uscat si pe apa sunt tip amfibie. Cele tip neamfibie se deplaseaza doar pe uscat. Navele amfibie pot fi: cu camera de presiune; cu jeturi periferice; cu fusta elastica. Misiunea principala a aeroglisoarelor militare este aceea de a desanta trupe pe plajele neamenajate.

Prima nava pe perna de aer care a transportat pasageri a fost considerata “VICKESS VA-3” construita de britanici, in anul 1962.

De-a lungul anilor, pe langa nave, s-au experimentat si alte tipuri de vehicule cu perna de aer. Astfel, in anul 1955, sovieticii au proiectat un tanc aeroglisor, iar francezii, in anul 1967, au realizat un tren pe perna de aer, insa, dupa 1977, acesta nu s-a mai folosit si proiectul a fost abandonat, din motive financiare. Experimente de acest gen s-au facut si in Japonia.

Aeroglisoarele in Romania

In anul 1971, la Casa Pionierilor din Galati, “Grupa de Cercetari si Experimentari Navale”, condusa de inginerul navalist Matei KIRALY, a realizat prima nava pe perna de aer din Romania, inmatriculata cu numarul “020E”. Caracteristici principale: deplasament D=360 Kg, propulsie =1 motor de aviatie de 105 CP, sarcina utila =400 Kg (1+3 persoane),

Vmax.= 73 Km/h. Anterior, din anul 1969, echipa inginerului Matei KIRALY a experimentat proiectele: “01E”, “09E”, “015E” si “018E”.In perioada 1977-1979, inginerul Matei KIRALY, “pionier al navelor pe perna de aer in Romania” -afirmatia ii apatine d-lui prof.univ. Dr.ing. Liviu STOICESCU, de la Facultatea de Inginerie din Galati -, impreuna cu o echipa de colegi de serviciu, ingineri proiectanti de la ICEPRONAV Galati, au realizat prima nava pe perna de aer cu pereti laterali rigizi (Sidewall Hovercraft), proiect 1044.

Nava a fost inmatriculata cu numarul “INC 5907” si s-a numit “Nava Rapida pentru Transportul de Calatori”; caracteristici tehnice: deplasament D=14,5 tdw, propulsie = 1 motor Diesel Saviem de 136 CP si 1 motor MAN de 215 CP pentru antrenarea celor doua propulsoare cu jet de apa,sarcina utila 36 persoane, Vmax.= 57 Km/h.

Inginerul navalist Matei KIRALY (n.1936 – d.2011) era de-o modestie si de-o bunatate sufleteasca rar intalnite. Domnul prof.univ.Dr.ing. Liviu STOICESCU l-a caracterizat astfel: “A fost angajat al ICEPRONAV, unde i s-a creat cadrul si s-a format echipa cu ajutorul careia a ajuns sa proiecteze si sa realizeze cea mai mare nava pe perna de aer care a circulat pe Dunare. Si-a continuat apoi activitatea in santierul naval militar din Mangalia, unde a construit nava de Desant Marin 1043apreciata si de aliatii NATO, in cursul vizitelor in Romania. Toti cei cu care a colaborat acolo au admirat geniul sau tehnic, modestia si perseverenta cu care cauta noi solutii, plasandu-l in Panteonul tehnicii romanesti alaturi de Traian Vuia, Aurel Vlaicu si Iustin Capra.”.

In anii ’80 si la inceputul anilor ’90, in SANTIERUL NAVAL MANGALIA, pentru realizarea celor trei nave pe perna de aer, comandate de MApN, pentru Marina Militara Romana, inginerul Matei KIRALY a primit sprijinul total din partea directorilor santierului: Cpt. Rg.2 ing. Teofil POP (1980-1988), Cpt.Rg.1 ing. Stefan NENCIU (1988-1990) si Cpt. Rg.1 ing. Cornel LAPADATU (1990-1996).

Vedeta de Desant Marin pe Perna de Aer, cu fusta elastica, proiect 1043, era inspirata dupa modelul britanic BH.7 “WELLINGTON” si avea urmatoarele caracteristici tehnice: deplasament D=30 tdw, propulsie= 1 turbina cu gaze de 507 CP, viteza Vmax.=120 Km/h, armament= 1 mitraliera calibrul 14,5 mm. Nava putea circula si pe uscat si pe suprafete de ape inghetate.

In imagine este nava 1043 in probe de mars, in dreptul Constantei.

In imagine, nava 1043 in bazinul SNM-ului, in timpul probelor de chei:

Nava 1043 in timpul probelor de mare.

Nava 1043 in timpul probelor de viteza:

Dupa Vedeta de Desant 1043, a urmat nava 1043 M. Aceasta avea mai multe imbunatatiri, fata de 1043, printre care si 2 mitraliere calibrul 14,5 mm, fata de una, asa cum avea nava prototip.

In imaginea urmatoare este Vedeta de Desant 1043 M, in hala Constructii Corp Nava din SNM:

A treia nava pe perna de aer, construita in SANTIERUL NAVAL MANGALIA, dupa proiectul inginerului Matei KIRALY, a fost tip HIDROBUZ.

Ing. Matei KIRALY si Cpt. Rg.1 ing. Cornel LAPADATU, aflati langa HIDROBUZUL construit in Hala Constructii Corp Nava a SNM-ului:

Nava 1043 M, in anul 2013, pregatita pentru dezmembrare…:

 HIDROBUZUL, in anul 2014, pregatit pentru dezmembrare:

Atat au mai ramas: machetele. Iata macheta Vedetei de Desant 1043 M:

Macheta navei tip HIDROBUZ:

Cele trei nave pe perna de aer construite in SNM erau din aluminiu. La realizarea lor, inginerul Matei KIRALY nu a fost numai proiectant, ci si tehnolog, si dispecer, si executant, lucrand cot la cot cu muncitorii.

In prezent, in Romania mai exista nave pe perna de aer de marimi mici si se afla in dotarea Politiei de Frontiera si a IGSU.

BIBLIOGRAFIE

site-ul: “Plutind pe aer/ tactiqthink”; site-ul: <<“Navele pe perna de aer”, profesor indrumator, prof.univ.Dr. Branza Dumitru, Universitatea Maritima Constanta>>; site-ul: << “La Galati a fost construita cea mai mare nava pe perna de aer din Romania”, Marian Ganea, Presa Galati.ro, 13 mai 2014 (Din amintirile regretatului inginer navalist Matei Kiraly)>> ; site-ul: “Anconav: Invitatie CCN-Nr. 49”; site-ul: “Romanian hovercraft – Romanian Navy, after 1945…”; site-ul << “Nimeni nu e profet in tara lui, episodul 2” – Romania Military, 13 iunie 2013>>; site-ul: “Pernopter” – Wikipedia. Foto Marian Ganea si fototeca personala (machetele).

Autor: Marin Tanase, 08.12.2016, Mangalia.

---

Mangalia News, Joi, 8 decembrie 2016.

---