Bogdan Stoica: Mi-am cumpărat o carte, azi: Exposition Universelle et Internationale de Paris 1900. Am luat-o pentru că-s mort după cărțile vechi, fără să am habar că o să mă enervez îngrozitor în seara asta. Ghinionul a făcut ca tot în seara asta să revăd postarea lui Adi Hădean pe tema târgului de la Paris, unde guvernul României și-a bătut joc de câteva zeci de mici producătorii români.
M-am uitat, impresionat ca de obicei, la tipar, la acuratețea gravurilor, apoi m-am apucat să o răsfoiesc. Și-am dat peste România, care își anunțase participarea la expoziția lungă de șase luni, în patru pavilioane, pe lângă cel oficial.
Care, între noi fie vorba, era un mic castel. Pe bune, România a construit, la Paris, pentru această expoziție, la egal cu marile puteri ale lumii, un mic castel.
Dincolo de faptul că găzduia produsele României la cea mai tare manifestare de business a acelor vremuri, pavilionul românesc se voia un exemplu de arhitectură românească. Uite planurile:
Uite și cum arăta, în fotografiile rămase de atunci.
Uite și cum se vedea.
Culmea, deși erau tributari vremii și tehnologiei, oficialii români s-au gândit și la marketing. Pe bune, au permis fotografilor Parisului să scoată cărți poștale cu pavilionul României….
… și au plătit advertoriale, de-alea scumpe, pe două pagini, în revistele la modă ale Parisului.
Și le-a ieșit, frate! Pavilionul românesc a fost numit în presa franceză “Le palais de la Roumanie” și lăudat pentru că îmbina elemente arhitectonice ale mănăstirii de la Curtea de Argeș, bisericii de la Horezu și biserica Trei Ierarhi din Iași. Pe ziaristii francezi i-au dat pe spate cupola de 30 de metri înălțime, expoziția de sare gemă care includea un glob cu diametrul de doi metri, dar și celelalte expoziții de știință, artă, mecanică, metalurgie, minerale, produse industriale (evident, produsele petroliere erau la loc de cinste, eram centauri în petroale, pe vremea aia doar câteva țări din lume în afară de noi mai aveau rafinării), dar și expoziția de “chihlimbar negru de Valahia”.
Adăugați expozițiile de manuscrise rare, 100 volume ale Académiei Române și nenumărate dovezi ale creștinismului românesc, de la scoarțe populare cu tematică religioasă, până la psaltiri, evanghelii, cărți de liturghie vechi.
Pe lângă ce era în pavilion, pe lângă celelalte patru pavilioane (restaurantul Românesc, pavilionul Vinului, chioșcul Tutunului și “rezervorul de petrol”), România a expus câteva piese din tezaurul de la Pietroasele. Fix in Luvru. In total, exponatele romanesti au luat 1.090 de premii, iar România a primit locul 10 dintre cele 41 de tari participante.
Vă invităm să citiți CONTINUAREA aici: bogdanstoica.ro, 15.11.2016.
