În loc de serbări festiviste de Ziua Mării Negre, o asociaţie din Constanţa face o analiză a problemelor cu care se confruntă zona costieră.
Prăbuşirea falezelor litorale, deversările necontrolate de ape poluate, transformarea plajelor în zone rezidenţiale, construcţii haotice pe malul mării, interese personale în administrarea zonelor costiere în locul unei strategii clare de dezvoltare, sunt doar câteva din problemele zonei costiere româneşti. Toate acestea au contribuit, în ultimii ani, la transformarea litoralului românesc, distrugându-l pe alocuri, urbanizându-l în multe locuri, invadându-i ariile protejate.
Cu prilejul Zilei Internaţionale a Mării Negre, Grupul de Dezvoltare Durabilă atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă zona litoralului românesc la care autorităţile de resort nu au găsit încă o rezolvare. În acest sens, Grupul de Dezvoltare Durabilă denunţă festivismul abordat cu ocazia aniversării Zilei Mării Negre şi solicită tuturor factorilor responsabili să se implice în găsirea unor soluţii pe termen mediu şi lung.
„Din cercetările efectuate şi activităţile abordate, asociaţia noastră a identificat mai multe probleme pe care le-a grupat în 10 puncte de dezbatere publică pentru zona costieră. De asemenea, ne arătăm disponibilitatea de a sprijini factorii responsabili în găsirea unor soluţii viabile pentru protejarea şi dezvoltarea pe baze durabile a zonei costiere româneşti”, precizează reprezentanţii Asociaţiei Grupul de Dezvoltare Durabilă.
Prăbuşirea falezelor
În fruntea listei problemelor identificate de GDD este fenomenul de eroziune costieră, cu prăbuşirea falezelor litorale. Deşi este o problemă cunoscută şi care are consecinţe deosebit de grave asupra aşezărilor umane sau a altor obiective edilitare, intervenţia autorităţilor competente, în speţă a Ministerului Mediului, s-a lăsat aşteptată. Dacă în zona 2 Mai – Vama Veche nu s-a intervenit deloc, deşi problemele de eroziune sunt acute, în zona Costineşti – Eforie s-au efectuat lucrări de consolidare între anii 2009 – 2013 şi, cu toate acestea, lucrările nu au fost cele mai inspirate, deoarece eroziunea falezelor a continuat.
Deversări de tot felul
A doua problemă gravă o reprezintă deversările necontrolate de ape pluviale neepurate în Marea Neagră.
„Cu toate că s-au făcut eforturi pentru modernizarea staţiilor de epurare din zona litorală, există foarte mulţi agenţi economici, dar şi persoane private care deversează apele uzate direct în apa mării. Din semnalele pe care le-am primit, astfel de cazuri au fost întâlnite mai ales în localităţile Agigea, Costineşti, Tuzla, Năvodari şi Eforie, dar şi în lacurile litorale în zona localităţilor Ovidiu, Techirghiol şi Limanu”, precizează membrii GDD.
De asemenea, sunt şi foarte multe deversări de deşeuri în Marea Neagră. Acest lucru se întâmplă în special în sezonul estival, când agenţi economici cu activitate în turism şi alimentaţie publică aruncă efectiv deşeurile menajere produse direct în apele Mării Negre. Localităţile în care s-au întâlnit astfel de practici au fost Agigea, Jupiter şi Costineşti.
Dezvoltare urbană haotică
Cititi continuarea in cugetliber.ro Luni, 31 oct.2016.
Locuri de munca in Mangalia:
Jobs by neuvoo.ro
