REPORTAJ — O fântână şi un zid, posibile vestigii romane, vor deveni căminul fântânii arteziene de pe faleza din Mangalia

0
431

mangalia-zid-august

Foto: Adri­an Ţone.

O fân­tâ­nă şi un zid, posi­bi­le ves­ti­gii roma­ne, au fost des­co­pe­ri­te de mun­ci­to­rii care lucrea­ză la rea­bi­li­ta­rea Ale­ii Tei­lor de pe fale­za din Man­ga­lia, unde va fi ame­na­ja­tă şi o fan­tâ­nă arte­zi­a­nă. Res­pon­sa­bi­lul şti­inţi­fic de şan­ti­er susţi­ne că zidul conţi­ne BCA, numai că noi­le cără­mizi se află dea­su­pra zidu­lui vechi, iar lucră­to­rii spun că, mai degra­bă, este vor­ba des­pre varul folo­sit la îmbi­na­rea cal­ca­ru­lui, teh­ni­că uti­li­za­tă în urmă cu seco­le.

În apro­pi­e­rea lucră­ri­lor cămi­nu­lui a fost des­co­pe­rit un ”zid de incin­tă” al vechii cetă­ţi Cal­la­tis, care a fost însă aco­pe­rit pen­tru că se află pe pro­pri­e­ta­te pri­va­tă.

Doi mun­ci­tori tru­desc de mai bine de o săp­tămâ­nă, după pro­pri­i­le decla­ra­ţii, la lopa­tă, pen­tru a fina­li­za săpa­rea unei gropi de apro­xi­ma­tiv 5 x 4 metri şi adân­că de apro­xi­ma­tiv 5 metri în capă­tul din­spre fos­tul hotel Pre­si­dent al fale­zei din Man­ga­lia. Pe o par­te a gro­pii se vede cât se poa­te de clar un zid, care pare a fi con­stru­it în anti­chi­ta­te, iar pe o altă latu­ră se obser­vă o jumă­ta­te, în secţiu­ne, de fân­tâ­nă, care pare la fel de veche. Şi nu ai cum să nu iei în cal­cul o ast­fel de ipo­te­ză, de vre­me ce lucră­ri­le la ceea ce se doreş­te a fi un cămin al fân­tâ­nii ce cobo­a­ră pe trep­te­le care duc la pla­jă au loc la cel mult 20 de metri dis­tanţă de situl arhe­lo­gic de la Hote­lul Pre­si­dent (actu­al­men­te New Bel­ve­de­re), care se întin­de pe 1.000 de metri pătra­ţi şi face par­te din ceta­tea Cal­la­tis.

camin-zid-bca-susFoto: Adri­an Ţone.

Con­form pla­nu­lui, pro­iec­tul de ame­na­ja­re a fale­zei tre­bu­ia fina­li­zat în apri­lie, după şase luni de exe­cu­ţie.

Fân­tâ­nă data­tă în Peri­oa­da roma­nă, aco­pe­ri­tă cu mor­tar

La câţi­va metri dis­tanţă, pe ace­ea­şi alee şi în ace­ea­şi linie, mun­ci­to­rii au des­co­pe­rit la sfârşi­tul anu­lui tre­cut o fân­tâ­nă data­tă în Peri­oa­da roma­nă, care, în pre­zent, este aco­pe­ri­tă cu mor­tar şi ciment.

Fân­tâ­na a fost des­co­pe­ri­tă pe 2 noiem­brie 2015. Mai întâi, a fost găsi­tă o dală de cal­car cu lun­gi­mea de 70 cm, lăţi­mea 50 cm şi gro­si­mea 15 cm. Fân­tâ­na are for­mă pen­ta­go­na­lă, la supra­fa­ţă, iar până la adân­ci­mea de trei metri (de la nive­lul actu­al al solu­lui) dia­me­trul s‑a lăr­git până la 140 cm şi a căpă­tat for­ma cir­cu­la­ră.

Foto: Adrian Ţone

La acel moment, arhe­o­lo­gii au decis ca ar fi bine ca fân­tâ­na să fie con­ser­va­tă in-situ, să fie pro­te­ja­tă şi aco­pe­ri­tă cu sti­clă sau ple­xi­glas, pen­tru a putea fi vazu­tă şi admi­ra­tă de locu­i­to­rii Man­ga­li­ei, spe­cia­li­ş­tii în isto­rie şi arhe­o­lo­gie, ele­vii, stu­denţii şi turi­ş­tii care vor vizi­ta Man­ga­lia, în urmă­toa­re­le dece­nii.

Cu exca­va­to­rul, într‑o zonă cu încăr­că­tu­ră arhe­o­lo­gi­că

Oame­nii par mici în hăul gro­pii căs­ca­te din senin între pla­jă şi situl arhe­o­lo­gic al cetă­ţii anti­ce din incin­ta hote­lu­lui. Dar groa­pa nu a fost făcu­tă în tota­li­ta­te cu lopa­ta, ci în mare par­te cu uti­la­je de exca­va­ţie. ”Aaa, păi nu am săpat‑o pe toa­tă la lopa­tă, vă daţi sea­ma, că e mare. A fost un exca­va­tor care a săpat pri­ma dată şi noi acum ter­mi­năm ce mai e, când am dat de pământ”, spun mun­ci­to­rii. Ei au fost anga­ja­ţi de o fir­mă sub­con­trac­ta­tă de cea care a obţi­nut con­trac­tul cu Pri­mă­ria Muni­ci­pi­u­lui.

Între­ba­ţi ce e cu zidul şi cu ceea ce pare a fi o fân­tâ­nă anti­că, ei au afir­mat: ”Păi e un zid, nu ştiu de când e, dar se vede şi pe par­tea cea­lal­tă şi din­co­lo. Aco­lo e o gau­ră pătra­tă (ara­tă cu dege­tul spre o par­te a gro­pii, n.r.), care cred că se duce depar­te. Şi aco­lo cred că e o fân­tâ­nă, sau cel puţin aşa pare”.

Şi într-ade­văr, aşa pare, pen­tru că în momen­tul de faţă se obser­vă doar o tre­i­me din ceea ce părea să fi fost oda­tă o fân­tâ­nă. Mun­ci­to­rii nu au putut spu­ne dacă fân­tâ­na a fost ”secţio­na­tă” de lama exca­va­to­ru­lui. ”Nu ştim, noi am săpat doar în par­tea asta de jos”, au spus mun­ci­to­rii pen­tru News.ro. Ei tur­na­se­ră deja o pla­că de beton pe o par­te din fun­dul gro­pii.

Foto: Adrian Ţone
Mun­ci­to­rii spun că ame­na­ja­rea Ale­ii Tei­lor era o lucra­re care nu tre­bu­ie să dure­ze mai mult de patru luni.

Arte­fac­te din cera­mi­că, arun­ca­te pe mar­gi­nea gro­pii

În tim­pul dis­cu­ţi­ei pur­ta­te la o dife­renţă de nivel de patru metri, unul din­tre mun­ci­tori arun­că o buca­tă de cera­mi­că ce pare a fi un mâner de vas vechi. Ceea ce s‑a şi dove­dit a fi. În spa­te­le unui panou de lemn, mun­ci­to­rii au strâns câte­va bucă­ţi ale unor vase cera­mi­ce, posi­bil din anti­chi­ta­te.

”A venit cine­va de la muzeu (Muze­ul de arhe­o­lo­gie Cal­la­tis, n.r.) şi am pre­dat ce am găsit, dar acum au ple­cat. Când mai găsim câte ceva, le arun­căm pe mar­gi­nea gro­pii, poa­te vin să le ia”, a spus unul din­tre mun­ci­tori.

”Dom­nul Popes­cu ne‑a lăsat să con­ti­nu­ăm lucră­ri­le şi că obiec­te­le astea vechi nu sunt lua­te aşa în seri­os, pen­tru că, la o altă lucra­re, am găsit jos de tot niş­te oase şi am anu­nţat Poli­ţia. Ei mi-au zis să le îngrop la loc că nu am des­co­pe­rit eu mor­mân­tul lui Dece­bal”, a poves­tit el.

Foto: Adrian Ţone
Foto: Adri­an Ţone

La mai bine de cinci ore de la dis­cu­ţia cu mun­ci­to­rii care tru­desc la con­stru­cţia cămi­nu­lui de apă pen­tru fân­tâ­na cur­gă­toa­re de lân­gă pla­ja Man­ga­lia, ceea ce păreau a fi art­fe­fac­te din peri­oa­da cetă­ţii Cal­la­tis erau arun­ca­te pe mar­gi­nea gro­pii. Mun­ci­to­rii ieşi­se­ră din tură.

Res­pon­sa­bi­lul şti­inţi­fic al lucră­rii spu­ne că zidul conţi­ne cără­mi­dă BCA

Cer­ce­tă­to­rul şti­in­ti­fic al Muze­u­lui de arhe­o­lo­gie Cal­la­tis, Sorin Mar­cel Coles­niuc, nu a putut oferi deta­lii, fiind aflat pe un şan­ti­er arhe­o­lo­gic din judeţul Cluj. Direc­to­rul muze­u­lui, Tatia­na Odo­bes­cu a afir­mat pen­tru News.ro: ”Un arhe­o­log a fost pre­zent şi a super­vi­zat lucră­ri­le. Zidu­ri­le cetă­ţii nu se dis­trug”.

Res­pon­sa­bi­lul şti­inţi­fic de şan­ti­er, Mihai Popes­cu, a expli­cat pen­tru News.ro că pro­iec­tul de moder­ni­za­re a fale­zei este unul ini­ţi­at de Pri­mă­ria Muni­ci­pi­u­lui Man­ga­lia prin Fon­duri Euro­pe­ne şi că nimic nu a fost dis­trus. ”Am avut o supra­ve­ghe­re arhe­o­lo­gi­că şi, punc­tu­al, s‑a făcut cer­ce­ta­re arhe­o­lo­gi­că. Zidul pe care l‑aţi văzut conţi­ne BCA, deci nu e al cetă­ţii. Am făcut înre­gis­trări, am foto­gra­fi­at”, a decla­rat Mihai Popes­cu pen­tru agenţia de pre­să News.ro.

Numai că este evi­dent fap­tul că aces­te cără­mizi albe la care face refe­ri­re res­pon­sa­bi­lul şti­inţi­fic au fost aşe­za­te, pro­ba­bil ulte­ri­or, dea­su­pra zidu­lui din cără­mizi de cal­car. Des­pre aces­tea mun­ci­to­rii afir­mă că sunt din pia­tră.

El a adă­u­gat că, pe linia fale­zei, s‑a făcut totu­şi o des­co­pe­ri­re impor­tan­tă — ”un zid de incin­tă”. ”L‑am aco­pe­rit. Este pe pro­pri­e­ta­te pri­va­tă. Am o înţe­le­ge­re ver­ba­lă cu pro­pri­e­ta­rii şi îl vom pune în valoa­re, să îl poa­tă vedea şi oame­nii”, a mai spus Popes­cu des­pre zidul care se află pe tere­nul hote­lu­lui New Bel­ve­de­re. ”Vă asi­gur că aco­lo nu s‑a dis­trus nimic”, a con­chis Mihai Popes­cu legat de şan­ti­e­rul de pe fale­za din Man­ga­lia.

Doar că nici măcar Car­ti­e­rul de epo­că roma­no-bizan­ti­nă, datat în seco­le­le VI-VII d.Ch. şi des­co­pe­rit în 1993 la sub­so­lul hote­lui New Bel­ve­de­re, nu mai poa­te fi vizi­tat de turi­şti, întru­cât noul pro­pri­e­tar al sta­bi­li­men­tu­lui a inter­zis ciru­la­ţia în zonă, cu exce­pţia cli­enţi­lor. Mai mult, au fost ampla­sa­ţi o barie­ră şi un agent de pază care să ape­re tro­tu­a­rul hote­lu­lui.

Lucrări stag­na­te lân­gă Muze­ul de Arhe­o­lo­gie

În timp ce mun­ci­to­rii se gră­besc să fina­li­ze­ze pro­iec­tul de moder­ni­za­re şi ame­na­ja­re a zonei turis­ti­ce cen­tral a Muni­ci­pi­u­lui Man­ga­lia, lucră­ri­le pe şan­ti­e­rul din apro­pi­e­rea muze­u­lui stag­nea­ză.

Foto: Adrian Ţone
Foto: Adri­an Ţone

La câţi­va paşi de Muze­ul de Arhe­o­lo­gie din Man­ga­lia, în par­tea de Nord-Vest a cetă­ţii Cal­la­tis, aco­lo unde este Zidul de incin­tă, latu­ra de nord, un panou uri­aş anu­nţă un pro­iect Regio cu nume cât se poa­te de pom­pos, ”Cal­la­tis — isto­rie la malul Mării Negre — măsuri de con­ser­va­re, res­ta­u­ra­re şi pune­re în valoa­re a patri­mo­ni­u­lui isto­ric şi cul­tu­ral al Muni­ci­pi­u­lui Man­ga­lia”. Dar nu se poa­te vedea nimic din şan­ti­er, pen­tru că lucră­ri­le sunt bine ascun­se de un gard de tablă, înlo­cu­it din când în când, atunci când este rupt, aşa cum a fost cazul şi recent, iar ceea ce se anti­ci­pa a fi un şan­ti­er semă­na mai degra­bă cu un câmp plin de ciulini pe care îna­in­ta­şii noş­tri au plan­tat niş­te coloa­ne de pia­tră.

Foto: Adrian Ţone
Foto: Adri­an Ţone

Pro­iec­tul, în valoa­re tota­lă de 13 mili­oa­ne de lei, dema­rat în apri­lie 2013, ar fi tre­bu­it să fie fina­li­zat la sfârşi­tul anu­lui tre­cut. Dar încă se lucrea­ză, e cert lucru, de vre­me ce ime­di­at după gar­dul de tablă este ampla­sa­tă stra­te­gic o masă şan­ti­e­reas­că dim­pre­ju­rul căre­ia nu lip­sesc, evi­dent, petu­ri­le de bere.

Un edi­to­ri­al sem­nat de Adri­an Ţone.

Sur­sa: http://www.news.ro/cultura-media, 19.08.2016.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply