REPORTAJ – O fântână şi un zid, posibile vestigii romane, vor deveni căminul fântânii arteziene de pe faleza din Mangalia

0
539

mangalia-zid-august

Foto: Adrian Ţone.

O fântână şi un zid, posibile vestigii romane, au fost descoperite de muncitorii care lucrează la reabilitarea Aleii Teilor de pe faleza din Mangalia, unde va fi amenajată şi o fantână arteziană. Responsabilul ştiinţific de şantier susţine că zidul conţine BCA, numai că noile cărămizi se află deasupra zidului vechi, iar lucrătorii spun că, mai degrabă, este vorba despre varul folosit la îmbinarea calcarului, tehnică utilizată în urmă cu secole.

În apropierea lucrărilor căminului a fost descoperit un ”zid de incintă” al vechii cetăţi Callatis, care a fost însă acoperit pentru că se află pe proprietate privată.

Doi muncitori trudesc de mai bine de o săptămână, după propriile declaraţii, la lopată, pentru a finaliza săparea unei gropi de aproximativ 5 x 4 metri şi adâncă de aproximativ 5 metri în capătul dinspre fostul hotel President al falezei din Mangalia. Pe o parte a gropii se vede cât se poate de clar un zid, care pare a fi construit în antichitate, iar pe o altă latură se observă o jumătate, în secţiune, de fântână, care pare la fel de veche. Şi nu ai cum să nu iei în calcul o astfel de ipoteză, de vreme ce lucrările la ceea ce se doreşte a fi un cămin al fântânii ce coboară pe treptele care duc la plajă au loc la cel mult 20 de metri distanţă de situl arhelogic de la Hotelul President (actualmente New Belvedere), care se întinde pe 1.000 de metri pătraţi şi face parte din cetatea Callatis.

camin-zid-bca-susFoto: Adrian Ţone.

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

Conform planului, proiectul de amenajare a falezei trebuia finalizat în aprilie, după şase luni de execuţie.

Fântână datată în Perioada romană, acoperită cu mortar

La câţiva metri distanţă, pe aceeaşi alee şi în aceeaşi linie, muncitorii au descoperit la sfârşitul anului trecut o fântână datată în Perioada romană, care, în prezent, este acoperită cu mortar şi ciment.

Fântâna a fost descoperită pe 2 noiembrie 2015. Mai întâi, a fost găsită o dală de calcar cu lungimea de 70 cm, lăţimea 50 cm şi grosimea 15 cm. Fântâna are formă pentagonală, la suprafaţă, iar până la adâncimea de trei metri (de la nivelul actual al solului) diametrul s-a lărgit până la 140 cm şi a căpătat forma circulară.

Foto: Adrian Ţone

La acel moment, arheologii au decis ca ar fi bine ca fântâna să fie conservată in-situ, să fie protejată şi acoperită cu sticlă sau plexiglas, pentru a putea fi vazută şi admirată de locuitorii Mangaliei, specialiştii în istorie şi arheologie, elevii, studenţii şi turiştii care vor vizita Mangalia, în următoarele decenii.

Cu excavatorul, într-o zonă cu încărcătură arheologică

Oamenii par mici în hăul gropii căscate din senin între plajă şi situl arheologic al cetăţii antice din incinta hotelului. Dar groapa nu a fost făcută în totalitate cu lopata, ci în mare parte cu utilaje de excavaţie. ”Aaa, păi nu am săpat-o pe toată la lopată, vă daţi seama, că e mare. A fost un excavator care a săpat prima dată şi noi acum terminăm ce mai e, când am dat de pământ”, spun muncitorii. Ei au fost angajaţi de o firmă subcontractată de cea care a obţinut contractul cu Primăria Municipiului.

Întrebaţi ce e cu zidul şi cu ceea ce pare a fi o fântână antică, ei au afirmat: ”Păi e un zid, nu ştiu de când e, dar se vede şi pe partea cealaltă şi dincolo. Acolo e o gaură pătrată (arată cu degetul spre o parte a gropii, n.r.), care cred că se duce departe. Şi acolo cred că e o fântână, sau cel puţin aşa pare”.

Şi într-adevăr, aşa pare, pentru că în momentul de faţă se observă doar o treime din ceea ce părea să fi fost odată o fântână. Muncitorii nu au putut spune dacă fântâna a fost ”secţionată” de lama excavatorului. ”Nu ştim, noi am săpat doar în partea asta de jos”, au spus muncitorii pentru News.ro. Ei turnaseră deja o placă de beton pe o parte din fundul gropii.

Foto: Adrian Ţone
Muncitorii spun că amenajarea Aleii Teilor era o lucrare care nu trebuie să dureze mai mult de patru luni.

Artefacte din ceramică, aruncate pe marginea gropii

În timpul discuţiei purtate la o diferenţă de nivel de patru metri, unul dintre muncitori aruncă o bucată de ceramică ce pare a fi un mâner de vas vechi. Ceea ce s-a şi dovedit a fi. În spatele unui panou de lemn, muncitorii au strâns câteva bucăţi ale unor vase ceramice, posibil din antichitate.

”A venit cineva de la muzeu (Muzeul de arheologie Callatis, n.r.) şi am predat ce am găsit, dar acum au plecat. Când mai găsim câte ceva, le aruncăm pe marginea gropii, poate vin să le ia”, a spus unul dintre muncitori.

”Domnul Popescu ne-a lăsat să continuăm lucrările şi că obiectele astea vechi nu sunt luate aşa în serios, pentru că, la o altă lucrare, am găsit jos de tot nişte oase şi am anunţat Poliţia. Ei mi-au zis să le îngrop la loc că nu am descoperit eu mormântul lui Decebal”, a povestit el.

Foto: Adrian Ţone
Foto: Adrian Ţone

La mai bine de cinci ore de la discuţia cu muncitorii care trudesc la construcţia căminului de apă pentru fântâna curgătoare de lângă plaja Mangalia, ceea ce păreau a fi artfefacte din perioada cetăţii Callatis erau aruncate pe marginea gropii. Muncitorii ieşiseră din tură.

Responsabilul ştiinţific al lucrării spune că zidul conţine cărămidă BCA

Cercetătorul ştiintific al Muzeului de arheologie Callatis, Sorin Marcel Colesniuc, nu a putut oferi detalii, fiind aflat pe un şantier arheologic din judeţul Cluj. Directorul muzeului, Tatiana Odobescu a afirmat pentru News.ro: ”Un arheolog a fost prezent şi a supervizat lucrările. Zidurile cetăţii nu se distrug”.

Responsabilul ştiinţific de şantier, Mihai Popescu, a explicat pentru News.ro că proiectul de modernizare a falezei este unul iniţiat de Primăria Municipiului Mangalia prin Fonduri Europene şi că nimic nu a fost distrus. ”Am avut o supraveghere arheologică şi, punctual, s-a făcut cercetare arheologică. Zidul pe care l-aţi văzut conţine BCA, deci nu e al cetăţii. Am făcut înregistrări, am fotografiat”, a declarat Mihai Popescu pentru agenţia de presă News.ro.

Numai că este evident faptul că aceste cărămizi albe la care face referire responsabilul ştiinţific au fost aşezate, probabil ulterior, deasupra zidului din cărămizi de calcar. Despre acestea muncitorii afirmă că sunt din piatră.

El a adăugat că, pe linia falezei, s-a făcut totuşi o descoperire importantă – ”un zid de incintă”. ”L-am acoperit. Este pe proprietate privată. Am o înţelegere verbală cu proprietarii şi îl vom pune în valoare, să îl poată vedea şi oamenii”, a mai spus Popescu despre zidul care se află pe terenul hotelului New Belvedere. ”Vă asigur că acolo nu s-a distrus nimic”, a conchis Mihai Popescu legat de şantierul de pe faleza din Mangalia.

Doar că nici măcar Cartierul de epocă romano-bizantină, datat în secolele VI-VII d.Ch. şi descoperit în 1993 la subsolul hotelui New Belvedere, nu mai poate fi vizitat de turişti, întrucât noul proprietar al stabilimentului a interzis cirulaţia în zonă, cu excepţia clienţilor. Mai mult, au fost amplasaţi o barieră şi un agent de pază care să apere trotuarul hotelului.

Lucrări stagnate lângă Muzeul de Arheologie

În timp ce muncitorii se grăbesc să finalizeze proiectul de modernizare şi amenajare a zonei turistice central a Municipiului Mangalia, lucrările pe şantierul din apropierea muzeului stagnează.

Foto: Adrian Ţone
Foto: Adrian Ţone

La câţiva paşi de Muzeul de Arheologie din Mangalia, în partea de Nord-Vest a cetăţii Callatis, acolo unde este Zidul de incintă, latura de nord, un panou uriaş anunţă un proiect Regio cu nume cât se poate de pompos, ”Callatis – istorie la malul Mării Negre – măsuri de conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului istoric şi cultural al Municipiului Mangalia”. Dar nu se poate vedea nimic din şantier, pentru că lucrările sunt bine ascunse de un gard de tablă, înlocuit din când în când, atunci când este rupt, aşa cum a fost cazul şi recent, iar ceea ce se anticipa a fi un şantier semăna mai degrabă cu un câmp plin de ciulini pe care înaintaşii noştri au plantat nişte coloane de piatră.

Foto: Adrian Ţone
Foto: Adrian Ţone

Proiectul, în valoare totală de 13 milioane de lei, demarat în aprilie 2013, ar fi trebuit să fie finalizat la sfârşitul anului trecut. Dar încă se lucrează, e cert lucru, de vreme ce imediat după gardul de tablă este amplasată strategic o masă şantierească dimprejurul căreia nu lipsesc, evident, peturile de bere.

Un editorial semnat de Adrian Ţone.

Sursa: http://www.news.ro/cultura-media, 19.08.2016.



piese-auto-mangalia.ro



Leave a Reply