Mihai Ionuț Grăjdeanu, artistul care readuce la viață istoria prin intermediul benzilor desenate

0
488

Mihai-Ionut-Grajdeanu-benzi-desenate

Recent înche­ia­ta edi­ție a East Euro­pean Comic Con 2016 (EECC – n.r.), cel mai mare eve­ni­ment de pro­fil din estul Euro­pei, a repre­zen­tat pri­le­jul ide­al pen­tru a lua con­tact cu cre­a­to­rii autoh­toni de benzi dese­na­te. Pre­zent la eve­ni­ment a fost și ilus­tra­to­rul Mihai Ionuț Grăj­dea­nu (din Man­ga­lia! — n.r.), un tânăr de 29 de ani care îmbi­nă cu suc­ces și pri­ce­pe­re două mari pasiuni: cea pen­tru ben­zi­le dese­na­te și cea pen­tru isto­rie.

Pe Mihai l‑am întâl­nit la Romex­po, pe Ale­ea Artiș­ti­lor de la EECC, unde a lan­sat, în pre­mie­ră, albu­mul BD  „Zal­mo­xis – Zeul geto-daci­lor”, care pre­zin­tă aven­tu­ri­le celui care avea să devi­nă, în cre­dinţa geto-daci­lor, nemu­ri­tor. Cu acest pro­iect, Mihai I. Grăj­dea­nu își pro­pu­ne să le stâr­neas­că copi­i­lor pasiu­nea pen­tru isto­ria și cul­tu­ra stră­mo­și­lor noș­tri.

Îmi pla­ce să citesc foar­te mul­te cărți de isto­rie, să mă inspir din Isto­ria Anti­că a Româ­ni­ei, după care să adap­tez totul la un lim­baj pen­tru copii, unul foar­te ușor de înțe­les. Ban­da dese­na­tă pe care o lansez la Comic Con, «Zal­mo­xis – Zeul geto-daci­lor», îl pre­zin­tă pen­tru pri­ma dată pe Zal­mo­xis, omul, și via­ța lui de până la zei­fi­ca­re.  Este o ban­dă dese­na­tă des­ti­na­tă copi­i­lor și tine­ri­lor, care îi des­co­pe­ră pen­tru pri­ma dată pe Zal­mo­xis și pe geto-daci, pre­cum și lumea în care aceștia tră­iau. Poves­tea lui Zal­mo­xis a apă­rut pen­tru pri­ma dată în revis­ta «Legen­de­le Daci­lor», care a prins foar­te bine la cei mici, așa că m‑am decis să reu­nesc toa­te poveș­ti­le într-un sin­gur volum“, ne‑a expli­cat Mihai I. Grăj­dea­nu.

Noua publi­ca­ție, care reu­neș­te cele cinci epi­soa­de de ban­dă dese­na­tă publi­ca­te în revis­ta „Legen­de­le Daci­lor”, pre­zin­tă, în 40 de pagini color, întâm­plă­ri­le care au mar­cat evo­lu­ţia şi con­sa­cra­rea lui Zal­mo­xis, ca una din­tre figu­ri­le de refe­rinţă ale spi­ri­tu­a­li­tă­ţii geto-daci­lor.

Poves­tea hai­du­cu­lui inter­be­lic

La Comic Con, Mihai a fost pre­zent și cu o lucra­re mai veche, des­ti­na­tă publi­cu­lui matur, și anu­me roma­nul gra­fic „Tata Moșu – o poves­te inter­be­li­că“, al cărui sce­na­riu este sem­nat de isto­ri­cul Adri­an Maju­ru, direc­to­rul Muze­u­lui Muni­ci­pi­u­lui Bucu­rești, bine-cunos­cut pen­tru mul­ti­ple­le sale con­tri­bu­ţii în cali­ta­te de autor şi edi­tor la recu­pe­ra­rea isto­ri­ei mai puţin şti­u­te a Capi­ta­lei. Acțiu­nea aces­tui roman gra­fic ine­dit, tra­dus și în lim­ba engle­ză, îl are ca per­so­naj cen­tral pe Alex Ște­fă­ne­scu, un cele­bru hoț de buzu­na­re din Bucu­rești­ul ani­lor ’20.

Este un roman gra­fic româ­nesc ine­dit pen­tru că per­so­na­jul Tata Moșu este un anti­e­rou, iar noi sun­tem obiș­nu­iți mai mult cu ero­ii de benzi dese­na­te. La înce­put, des­co­pe­rim că el este un hoț de buzu­na­re, dar nu unul oare­ca­re. Urmă­reș­te per­so­na­je anu­me, oameni cu o anu­mi­tă situ­a­ție finan­ci­a­ră și con­si­de­ră că nu adu­ce niciun pre­ju­di­ciu dacă fură de la aceștia. Este un fel de hai­duc al Bucu­rești­u­lui inter­be­lic. Poves­tea lui Tata Moșu o des­co­pe­rim trep­tat: aflăm că aces­ta tră­ia în maha­la­ua bucu­reș­tea­nă, aju­tân­du-și seme­nii și chiar sal­vând câte­va vieți. Se trans­for­mă ast­fel din anti­e­rou în erou”, ne‑a măr­tu­ri­sit ilus­tra­to­rul.

Vă invi­tăm să citiți arti­co­lul inte­gral AICI. 15.06.2016.

Des­pre Mihai Ionuț Grăj­dea­nu, mai mult, AICI.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele