Buna, Ozzy.
Chiar daca ai tot dreptul sa nu fii de acord cu mine, voi incerca sa te fac sa-ti schimbi parerea, pe ici pe colo. Cu argumente, bineinteles.
Cultura intr-un oras nu reprezinta doar suma evenimentelor culturale. Crezi ca domnul profesor Broasca are cel mai mic castig material din munca pe care o face la cor? Cum am vrea sa se sustina singur, sa participe la festivalurile internationale de la care nu s-a intors niciodata fara un premiu, sa faca si costumele copiilor, ca sa se poata prezenta pe o scena?
Ai idee cati copii talentati s-au retras de la cor, pentru ca parintii nu si-au permis sa plateasca un bilet de avion si o cazare in Italia sau Spania?
Crezi ca doamna Aura Stuparu, care se chinuie efectiv sa-si faca repetitiile prin holuri de scoala sau prin foaierul Casei de Cultura, poate pune in scena o piesa de teatru cu decoruri si costume si se poate deplasa la toate festivalurile pe care le-ar putea chiar castiga, altfel decat pe banii parintilor?
Banii parintilor, nu catre cor sau trupa de teatru sau profesorul de muzica sau de desen trebuie sa mearga. Copiii nu trebuie sa renunte la pasiunile lor si sa-si ingroape talentul, daca parintii nu-si permit luxul de a-i sprijini sa-si urmeze visul.
Banii parintilor merg, prin taxele si imozitele pe care le platesc, catre primarie. Iar primaria trebuie sa sustina actul de cultura si educatia culturala. Nu doar sa construiasca teatrul si sa astepte sa faca cineva ceva in el. Trebuie sa-l si umple si sa-i dea viata. Nu mi se pare mai putin important sa subventionam cultura, decat gigacaloria. Ma refer desigur la cultura ca investitie in educatie, nu la showbiz.
Oamenii de cultura sau de arta, precum si actul de cultura pe care il genereaza sunt un bun al intregului oras, in care trebuie investit si care trebuie ingrijit, protejat si intretinut. Pentru ca, altfel, toata pasiunea si daruirea acestor oameni vor fi, la un moment dat, inabusite de greutati si de lipsa de finalitate a muncii lor. Vor abandona si vom pierde niste valori ale orasului.
Ai dreptate, cand spui ca nu trebuie politizata cultura. Dar gresesti cand spui ca administratia nu trebuie sa intervina in actul de cultura sau in organizarea lui pentru ca l-ar politiza.
Edilii orasului trebuie sa fie oameni politici doar in campaniile electorale sau la ei, la partid. In rest, ar trebui sa fie doar gospodarii localitatii. Odata ce ai iesit primar, esti primarul intregii comunitati, nu doar al celor din partidul tau, si incerci sa rezolvi problemele si sa satisfaci necesitatile intregului oras. Si cultura este o necesitate.
Te inseli, de asemenea, cand spui ca Administratiei Publice nu-i este permis de lege sa sustina cultura. Exista o Lege, nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general. Aici intra cultura. In 2013 eu am facut regulamentul de aplicare al acestei legi, l-am propus si a fost aprobat in Consiliul Local. Nu a fost aplicat niciodata.
Chiar daca asupra majoritatii afirmatiilor tale putem aduce argumente si de o parte si de alta, fiind totusi convins ca amandoi ne dorim acelasi lucru – sa avem act cultural in Mangalia, exista acolo o afirmatie cu care n-am cum sa fiu de acord dincolo de orice argument: „Cultura de succes face bani”.
Sa nu confundam cultura cu entertainment-ul. Bani face Adi Minune. Nichita Stanescu n-a facut. Cultura consuma bani. Nu privi doar varful aisbergului reprezentat de o piesa de teatru care face cozi la casa, sau de un pictor care vinde tablouri pe sume fabuloase.
Pentru fiecare mare pictor care reuseste, s-au cheltuit resurse cu mii de copii care au invatat sa picteze. Daca nu investim in copii, nici n-au de unde sa apara marii oameni de cultura. Nu banii sunt scopul culturii, chiar daca sunt necesari pentru a o intretine, ci educatia noastra si a copiilor nostri. Oamenii needucati si neinformati sunt mai usor de prostit, de furat si de manipulat.
Daca pentru noi e destul de greu, mi-as dori ca macar copiii nostri sa traiasca intr-o lume in care majoritatea sa nu poata fi prostita. Pentru ca e educata si isi poate hotari viitorul cu discernamantul pe care-l are si nu pe promisiunea unei pungi cu faina si a unui pui.
Imi cer scuze pentru ca am scris fara diacritice tocmai o poveste despre cultura si educatie, dar scriu pe intuneric si as fi facut mult mai multe greseli decat, probabil, am facut. Asa ca imi asum eventualele critici.
In incheiere, te asigur de tot respectul meu si sper sa nu-mi iei in nume de rau interventia. Stiu ca esti nemultumit, majoritatea suntem. Dar nemultumirea singura nu-i de-ajuns. Trebuie canalizata catre ceva constructiv.
„Multimea nemultumita si furioasa” poate rasturna orice sistem. Dar nu-l poate inlocui.
Numai bine!
Leo.
(Comentariul se referă la pozitia lui Ozghiun Menabit faţă de articolul
“ALDE Mangalia – DESPRE STAREA CULTURII LA MANGALIA”).
