Moscheea din Mangalia şi misterele sale. “Nu m‑am săturat de viaţă…”

0
845

moscheea-esma-han-sultan-mangalia

Gra­ţie fru­mu­seţii ei, Mos­che­ea „Esma­han Sul­tan” din Man­ga­lia este vizi­ta­tă, anu­al, de mii de turi­şti. Chiar dacă infor­ma­ţi­i­le ara­tă fap­tul că monu­men­tul datea­ză din anul 1575, isto­ri­cii spun că este mult mai veche. Mai mult, cimi­ti­rul vechi de pes­te 300 de ani din cur­tea edi­fi­ci­u­lui atra­ge şi el atenţia iubi­to­ri­lor de isto­rie.

Con­stru­i­tă de fii­ca sul­ta­nu­lui Selim al II-lea (1566 ‑1574), mos­che­ea din Man­ga­lia are o arhi­tec­tu­ră impre­sio­nan­tă. În cur­tea edi­fi­ci­u­lui se află şi un cimi­tir, unde au fost îngro­pa­te per­so­na­li­tă­ţi­le vre­mii.

Ampla­sa­te în apro­pi­e­rea Por­tu­lui turis­tic, mos­che­ea şi cimi­ti­rul sunt situ­a­te într-un spa­ţiu care se întin­de pe o supra­fa­ţă de apro­xi­ma­tiv 5.000 mp.

Spe­cia­li­ş­tii spun că este unul din­tre cele mai fru­moa­se monu­men­te arhi­tec­to­ni­ce, dato­ri­tă com­bi­na­ţi­ei din­tre sti­lul gre­cesc cu cel tur­cesc, aces­to­ra adă­u­gân­du-li-se şi uşoa­re influ­enţe mau­re. Pri­d­vo­rul, stâl­pii şi balus­tra­de­le din lemn dau un stil apar­te aces­tui edi­fi­ciu, inclus în anul 2004 în lis­ta monu­men­te­lor isto­ri­ce, la gru­pa A valoa­re naţio­na­lă. Mai mult, la con­stru­cţia mos­che­ii s‑a folo­sit pia­tră lua­tă din zidu­ri­le cetă­ţii Cal­la­tis.

Un alt ele­ment de atra­cţie îl con­sti­tu­ie fân­tâ­na ritu­a­lă din cur­tea gea­mi­ei, con­stru­i­tă cu pia­tră pro­ve­ni­tă din­tr-un vechi mor­mânt roman.

Mân­dria comu­ni­tă­ţii loca­le

Ismet Halil, imam la „Esma­han Sul­tan”, ne poves­teş­te des­pre fân­tâ­na din cur­tea mos­che­ii: „La fân­tâ­nă, avea loc pro­ce­sul de ablu­ţiu­ne (spă­la­re ritu­a­lă pe corp sau pe o par­te a lui, pre­scri­să de une­le reli­gii pen­tru puri­fi­ca­re). Ori­ce musul­man care tre­cea pra­gul edi­fi­ci­u­lui tre­bu­ia să fie curat. Aceas­tă fân­tâ­nă datea­ză tot din tim­pul con­stru­cţi­ei mos­che­ii şi încă se mai zăreş­te bazi­nul cu robi­ne­te­le. În pre­zent, pro­ce­sul de ablu­ţiu­ne, ope­ra­ţiu­nea de spă­la­re pe mâini, pe faţă, pe picioa­re până la glez­nă, se exe­cu­tă în altă par­te a com­ple­xu­lui”.

La fel de impor­tant este şi cimi­ti­rul, unde se găsesc mor­min­te vechi de trei seco­le, dar şi mor­min­te data­te dina­in­tea con­stru­i­rii mos­che­ii. Inscri­pţi­i­le de pe ste­le­le fune­ra­re sunt scri­se în tur­că, per­sa­nă şi ara­bă. Impre­sio­nant este mor­mân­tul unei fete, ampla­sat chiar în faţa lăca­şu­lui, pe care scrie: „Am venit pe lumea asta, nu m‑am sătu­rat de via­ţă, pesem­ne că aşa mi‑a fost des­ti­nul, nu am şti­ut de dina­in­te”.

În acest cimi­tir, este înmor­mân­tat şi un fost muftiu, pe nume Ali Efen­di, ne spu­ne ima­mul Ismet Halil.

Mos­che­ea are o capa­ci­ta­te de 300 de per­soa­ne.

Isto­ri­cul Sorin Mar­cel Coles­niuc a decla­rat că, în urmă cu 10 ani, împre­u­nă cu dr. Ion Pâsla­ru, în timp ce stu­diau pie­tre­le fune­ra­re din cur­tea gea­mi­ei, au des­co­pe­rit că une­le erau mai vechi decât data inau­gu­ră­rii gea­mi­ei: „Cre­dem că data con­stru­i­rii mos­che­ii este mult mai veche decât data pe care o ştim cu toţii” .

Monu­men­tul se bucu­ră azi de o aflu­enţă însem­na­tă dato­ri­tă rea­bi­li­tă­ri­lor exe­cu­ta­te în anul 2008, când cetă­ţeni turci au spon­so­ri­zat tot ce înseam­nă reno­va­re. Ast­fel, un monu­ment de patri­mo­niu a fost sal­vat şi redat cir­cu­i­tu­lui turis­tic.

Sur­sa: cugetliber.ro, Vineri, 18 sept.2015.

Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply