Cum au reuşit liceenii de la “Callatis” să schimbe imaginea proastă a românilor din Franţa

0
161

liceenii-de-la-callatis

Moda pro­iec­te­lor pe fon­duri euro­pe­ne, în par­te­ne­ri­at cu minim cinci-şase şcoli fie din Franţa, Spa­nia, Ita­lia, Tur­cia, Ger­ma­nia, a prins puter­nic şi în insti­tu­ţi­i­le con­stă­nţe­ne, pro­fe­so­rii fiind direct inte­re­sa­ţi nu numai de vizi­bi­li­ta­tea pro­pri­ei uni­tă­ţi şco­la­re, dar şi de şan­sa de a vizi­ta Euro­pa pe banii alto­ra.

O bună oca­zie de a cunoa­ş­te cul­tu­ra şi civi­li­za­ţia ţări­lor euro­pe­ne este ofe­ri­tă de plat­for­ma etwinning.net, unde sunt înscri­se pes­te 140.000 de şcoli din dife­ri­te colţuri ale lumii, care îşi doresc să inte­ra­cţio­ne­ze. Iar dacă pen­tru alţii este foar­te uşor să sta­bi­leas­că un schimb cul­tu­ral, pen­tru români, după cum ne poves­tea prof. Via­no­ra Avă­da­nei, de la Lice­ul Teo­re­tic „Cal­la­tis” din Man­ga­lia, este o ade­vă­ra­tă pia­tră de încer­ca­re.

Mai mult de jumă­ta­te din dis­cu­ţi­i­le pe care le port cu vii­toa­re­le şcoli par­te­ne­re se axea­ză pe lămu­ri­rea lor că rom nu este sino­nim cu Româ­nia. Dacă ini­ţi­al se ara­tă des­chi­şi cola­bo­ră­rii, mai apoi bat în retra­ge­re, spu­nând că pre­sa din ţări­le lor ne des­crie doar prin pris­ma jafu­ri­lor şi a rele­lor pe care le fac unii români”, ne măr­tu­ri­sea prof. Avă­da­nei, care s‑a întors recent din­tr-un al doi­lea schimb cu o şcoa­lă din Franţa.

Spre deo­se­bi­re de pro­iec­te­le cu fon­duri euro­pe­ne, par­te­ne­ri­a­te­le acce­sa­te de Lice­ul „Cal­la­tis” au la bază reci­pro­ci­ta­tea, schim­bul de elevi care sunt găz­dui­ţi în fami­lii. Toc­mai de ace­ea, prof. Lumi­ni­ţa Pătrâ­no­iu, direc­tor, ne decla­ra că ele­vii care bene­fi­ci­a­ză de ast­fel de ieşiri sunt selec­ta­ţi din rân­dul celor care pot, la rân­du-le, să găz­du­ias­că ele­vii altor ţări.

Ca dova­dă a ospi­ta­li­tă­ţii noas­tre, nu mică le‑a fost mira­rea stră­i­ni­lor când au ajuns în Man­ga­lia şi au des­co­pe­rit ce liceu fru­mos avem, mai ales că este de stat. Ba chiar că exis­tă blo­curi în ora­şul nos­tru, pen­tru că ei, din păca­te, ne con­si­de­ră un fel de lumea a tre­ia. Mai mult, s‑au mirat că avem bibli­o­teci aca­să, pen­tru că la ei nu prea mai exis­tă. Cât des­pre fru­mu­seţi­le Del­tei Dună­rii sau a pito­res­cu­lui pei­sa­je­lor din Sina­ia, cu cer­ti­tu­di­ne au avut ce poves­ti şi alt­fel la întoar­ce­re în ţara lor”, a adă­u­gat ace­la­şi direc­tor.

Mai liberi să-şi expri­me cre­a­ti­vi­ta­tea

Vă invi­tăm să citiți arti­co­lul inte­gral în cugetliber.ro, Luni, 4 mai 2015.

Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele