Mangalia20-montaj-foto

MANGALIA 20 – Un TOP al personalităților locale

– episodul 7 –

Anul acesta se împlinesc 20 DE ANI de când orașul Mangalia a fost declarat municipiu (1995 – 2015).

Cu acest prilej, redacția ziarului online www.MangaliaNews.ro a lansat Topul personalităților locale „MANGALIA TOP 20”. Au trecut, așadar, 20 de ani de când Mangalia este municipiu; noi am ales pentru a puncta acest eveniment 20 de domenii în care s-au afirmat concitadinii noștri, de-a lungul vremii, încercând, totodată să “updatămMonografia “Mangalia în paginile vremii”, scrisă în 2007 de Aurelia și Alexandru Lăpușan.

Articolul anterior a cuprins domeniile CERCETĂRI SUBACVATICE, BIO-SPEOLOGIE.

Continuăm astăzi cu Episodul 7, dedicat Zilei Mondiale a Teatrului – 27 martie: 

CINEMATOGRAFIE, TEATRU, ACTORI, ACTRIȚE:


In Memoriam: 

Chiamil Mustafa CHIAMIL, operator imagine film, născut la 4 octombrie 1928 în Mangalia, absolvent al IATC I.L.Caragiale Bucuresti, 1954;  în studiourile Al.Sahia a realizat cca. 1.350 subiecte de jurnale pe diferite teme, 243 filme documentare și științifice, un film artistic de lung metraj.


DUMITRIU Filip, pictor și scenograf, născut la Mangalia în 1913. Din 1953 a fost angajat la Studiourile Buftea; în cei peste 40 de ani de creație artistică, a realizat scenografia pentru 120 de piese de teatru și 35 de filme artistice de lung metraj.


Regizorul Gheorghe VITANIDIS,

gheorghe-vitanidis

S-a născut la 01 octombrie 1929, în Mangalia. In 1953 a absolvit Institutul National de Arta Teatrala si Cinematografica si a debutat in 1958, ca asistent de regie al lui Louis Daquin, cu filmul ,,Ciulinii Baraganului”. Pana in 1987, a regizat 19 filme. A fost profesor la IATC, intre 1961-1989. De etnie greaca, Vitanidis a fondat in 1990 Uniunea Elena din Romania. A murit la 25 noiembrie 1995, la Atena.

Absolvent în 1953 al Institutului Național de Artă Teatrală și Cinema-tografică, se lansează în anul 1958 (asistent de regie alături de realizato-rul francez Louis Daquin) cu „Ciulinii Bărăganului” („Les chardons du Baragan”), film selecționat și nominalizat la Palme D’Or în cadrul Festivalului de la Cannes din acealși an.

Alte două filme ale sale („Răutăciosul adolescent”, 1968 și „Clipa”, 1979) au participat la Festivalul de film internațional de la Moscova.

gheorghe_vitanidis

Cea mai vizionată și populară peliculă regizată de Gheorghe Vitanidis a fost filmul în două serii Ciprian Porumbescu (1973) (pe ecran panoramic), avându-l ca protagonist pe Vlad Rădescu. Dialogurile au fost semnate de Fănuș Neagu.

Lungă activitate didactică la IATC (1961-1989), unde o bună perioadă a condus și Catedra de Regie film.

Filme regizate de Gheorghe Vitanidis:

  • În fiecare zi mi-e dor de tine (1987)
  • Zi de sarbatoare (1986)

Afis-Gaudeamus-300x210

  • Colierul de turcoaze (1985)
  • Masca de argint (1985)
  • Dragostea şi revoluţia (1983)

dragostea-si-revolutia-regia-gheorghe-vitanidis

  • Burebista (1980)
  • Clipa (1979)
  • Razboiul Independentei (Serial TV) / Razboiul Independentei (1977)
  • Casa de la miezul noptii (1976)
  • Muschetarul roman (1975) – regizor
  • Dimitrie Cantemir (1973) – regizor

burebista-gheorghe-vitanidis

  • Ciprian Porumbescu (1972)
  • Facerea lumii (1971)
  • Răutăciosul adolescent (1969)
  • Gaudeamus igitur (1965)
  • Post restant (1961)
  • Băieţii noştri (1959).

Filmografie – scenarist:

  • Băieții noștri (1959)
  • Ciprian Porumbescu (1972)

Filmografie – prim-asistent regie:

  • Ciulinii Bărăganului (1958) – prim-asistent regie.

ARTIȘTI CONTEMPORANI:

Cecilia BÂRBORA, actriță a Teatrului Național din București, joacă cu multă pasiune teatru, dar are și o filmografie impresionantă. A jucat în multe dintre peliculele soțului ei, regizorul Mircea Daneliuc. S-a născut în ziua de 10 mai 1963, în satul Crivina, județul Mehedinți. Legată cu toate firele de copilăria și adolescența petrecute la Mangalia, mărturisește public:

„Iubesc enorm Mangalia, orașul meu, acolo unde mi-am descoperit dragostea pentru teatru. Ca elevă, am activat la cercurile artistice din școală, de la Casa de Cultură și Casa Armatei… De Mangalia mă leagă mai ales părinții, bunicii, fratele, Constantin Bârboră, nepotul, colegii, dar, în aceeași măsură, și marea… De dragul Mangaliei, am convins regizorul filmului <<Sistemul nervos>> să pună pe peliculă un afiș îmbietor: <<Mergeți la Mangalia>>! ”.

CECILIA BÂRBORA:

Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru că mi-a împlinit toate visele mari”.

Actriţă de teatru şi cinema, a urcat pe orbita succesului în filme cu carieră internaţională, multe dintre ele realizate de celebrul ei soţ, regizorul Mircea Daneliuc.

Cu gena actoriei în sânge

– Deşi aveţi o carieră de actriţă încununată cu două prezenţe la Festivalul de film de la Cannes (în 1995, cu “Senatorul melcilor”, în regia lui Mircea Daneliuc, şi în 1996, cu “Prea târziu”, în regia lui Lucian Pintilie), sunteţi de o discreţie tot mai rar în­tâlnită în societatea trompetistă de azi, atât de avidă de publicitate zgomotoasă. Modestia şi bunul simţ se moştenesc pe linie de familie?

Aşa îmi place să cred, căci şi părinţii, şi bunicii din partea tatei, care m-au crescut până la şapte ani, au fost nişte oameni modeşti, cu bun simţ şi de o incredibilă generozitate, care şi-ar fi dat şi cămaşa de pe ei ca să ajute pe cineva aflat în nevoie. Din fericire, Dumnezeu şi familia m-au hăruit cu o copilărie şi o ado­lescenţă cu-adevărat de poveste, ambele petrecute pe malul câte unui întins de apă. M-am născut în Crivina, un sat aflat la vreo douăzeci de kilometri de Turnu Severin. De acolo provin şi părinţii mei, care s-au căsătorit de foarte tineri, dintr-o mare iubire. Mama m-a născut când avea şaptesprezece ani, iar pe fratele meu l-a avut patru ani mai târziu. După terminarea studiilor, tata, proaspăt ofiţer, a fost repartizat la secţia de paşapoarte din punctul de frontieră Vama Veche, aşa că a fost nevoit să se stabilească la Mangalia, iar mama, îndrăgostită până peste cap, l-a urmat. Eu am rămas cu bunicii, aşa că, până la şapte ani, am zburdat liberă prin grădina lor, un adevărat rai cu flori, sau printre salcâmii parfumaţi care îmbrăţişau Dunărea. Am fost un copil destul de zvăpăiat, cu o personalitate bine marcată, care nu o recunoştea ca autoritate decât pe “Mamare”. Apoi, când a venit vremea să merg la şcoală, m-am mutat la Mangalia, alături de părinţi. Acolo am descoperit marea şi poezia ei misterioasă, care îmi răscolea emoţionalitatea, deja aplecată către versuri…

Cecilia Barbora1

Citiți continuarea interviului în formula-as.ro:

Filme cu Cecilia Bârboră:

  • …Mama ei de tranziţie!?! (2011) Trailer
  • Narcisa Sălbatică (2010) – Ecaterina
  • Tanti (2010) – Laura Trailer
  • Marilena (2009) – Marilena Trailer
  • Sistemul nervos (2005) – Tuta
  • Ambasadori, căutam Patrie (2003) – Nona
  • Prea târziu (1996) – Alina Ungureanu
  • Senatorul melcilor (1995)
  • Această lehamite (1994) – Vali
  • Fata babei (1992)
  • Tusea şi junghiul (1992) – fata mosului
  • A unsprezecea poruncă (1991)
  • Iacob (1988) – Aspasia
  • Pădurea de fagi (1986).

Actrița Adriana ȘCHIOPU

Adriana_Schiopu_

S-a născut la 21 octombrie 1954 la Mangalia. Căsătorită cu marele actor Dem Rădulescu (d.2.000), un soţ pe măsura actorului. Dem Rădulescu şi Adriana Şchiopu au trăit o superbă poveste de dragoste, încununată de naşterea fiicei lor, Irina.

Critica de specialitate scrie despre actrița Adriana Șchiopu că dovedește un senzual temperament vulcanic, dublat de o cenzură cerebrală ce-i echilibrează partiturile electrizante, executate cu matematic aplomb și, evident, impact sigur la public, indiferent de registrul grav ori comic.

adriana-schiopu

Filmografie:

  • 2008     Carnera: The Walking Mountain             
  • 2004     Strada Fericirii, nr.9       
  • 2002     Matraguna        
  • 1999      Faimosul paparazzo      
  • 1988      Drumet în calea lupilor 
  • 1982      Santaj  
  • 1982      Concurs             
  • 1981      Grabeste-te încet           
  • 1981      Croaziera           
  • 1978      Gustul si culoarea fericirii           
  • 1977      Eu, tu si Ovidiu.

ARTIȘTI AMATORI DE GENIU, din MANGALIA:

Tudorel LUPU,

pasionat regizor, interpret amator și Trupa sa de teatru din anii ’80.

Câteva cuvinte despre Teatrul Popular înființat la Mangalia în anul 1987, spicuim din amintirile profesorului Traian Lupu, director al Casei de Cultură din Mangalia între anii 1985-1991:

Tot în acea perioadă am reuşit să înfiinţăm Teatrul Popular în cadrul Casei de Cultură din Mangalia, cu “patalama” oficială de la omonimul Ministerului Culturii de acum, cu repertoriu permanent (19 mai 1987). 

teatrul-popular-mangalia-decizia-de-infiintare

În memoria multor amatori de teatru din Mangalia, sunt sigur că au rămas piesele “Bill optimistul, sau idilă newyorkeză” a lui Paul Everac, cu care am obținut Locul I pe ţară şi titlul de Teatru popular, în regia excepţionalului regizor amator Tudorel (Relu) Lupu, tânăr inginer în Şantierul Naval 2 Mai Mangalia, pe vremea aceea. 

teatrul-popular-mangalia-fisa-prezentare

Sau, “Generalul si inamicii”, o altă piesă grozavă regizată şi interpretată de acelaşi Relu Lupu, împreună cu Viorel Chiurtu… Celor doi li s-au alăturat ca parteneri de scenă – Adriana Puţureanu, un talent extraordinar, Elena Zaharia, Iuliana Bugu și Cristian Bărhălescu, elev de liceu pe atunci. Iar lista ar putea continua cu Anca Duțu, Cezar Iordache, Adrian Vâlcu, Constantin Olteanu, Simion Gârdan, Elena Dinu, Elena Ciocan, Adrian Mihăilescu și mulți alți pasionați artiști amatori de teatru, de toate vârstele și de toate profesiile, pe care-i unea pasiunea pentru teatru…

Chiar dacă repetam nopți la rând, după spectacolele de film, în sala înghețată și ne încălzeam cu câte o ceașcă de ceai fierbinte făcut pe reșou de simpatica noastră colegă Tatiana Avram… Nelu Botezatu rezista și el lângă noi cu luminile și sonorizarea până târziu în noapte, iar scenografia era realizată cât ai bate din palme de “bădia” Ion Călărașu, pictor executant. Pentru o scurtă perioadă de timp ni s-a alăturat și artistul plastic Ion Cârjoi, cu care am fost coleg la facultatea de Arte Plastice din Timișoara, un boem, veșnic îndrăgostit de mare și de munte… Mai completase echipa noastră de scenografi și Camelia Rusu Sadovei, o tânără și talentată plasticiană, în prezent  profesor la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava… Oameni frumoși, în oglinda amintirilor frumoase…”.

Mai multe detalii despre acea perioadă, puteți afla AICI.


Mircea Tudosă.

„Toate rolurile care îmi sunt încredinţate mă îmbogăţesc şi mă ajută să evoluez ca actor”. 

După premiera mondială de la Londra, pe 6 februarie, aşteptatul film „D’Ora – Emigranta româncă”, în regia Deliei Antal, a sosit şi în România. Spectacolul de gală a avut loc la Bucureşti pe 24 aprilie, iar pelicula va rula şi în Bănie, începând cu data de 9 mai. Într-un rol principal, alături de regizoare, joacă şi tânărul actor craiovean Mircea Tudosă. 

Rep.: Cum aţi ajuns să jucaţi în acest film?

Mircea Tudosă: Am ajuns să joc în acest film prin intermediul Veronicăi Lazăr Arsene, soţia lui Mihai Arsene – care a fost actor la Teatrul Naţional Craiova. În urmă cu nouă ani s-au stabilit în Anglia. Acolo, Mihai a cunoscut recunoaşterea internaţională, atât ca actor de film, cât şi de teatru. Vera – cum îi spunem noi, prietenii – a devenit agent pentru actori şi producătoare de film.

mircea-tudosa

Într-o seară, în urmă cu patru ani, mi-a trimis un mesaj pe mail în care mi-a povestit că o tânără actriţă şi regizoare româncă, Delia Antal, stabilită în Anglia, a scris o carte despre viaţa emigranţilor români, un roman numit „D’Ora”, pe care vrea să-l ecranizeze şi mă întreba dacă aş fi de acord să dau un casting pentru rolul Daniel, fratele Dorei, rol principal masculin. Am rugat-o să îmi trimită scenariul. Povestea şi rolul mi-au plăcut foarte mult şi am acceptat imediat. Apoi am primit două scene trimise de catre Delia. Practic, am dat proba prin internet filmându-mă singur cu un aparat foto ieftin. Delia m-a plăcut şi m-a distribuit. Prima zi de filmare a avut loc pe 25 aprilie 2010. Nu ştiu dacă e o întâmplare sau aşa a vrut destinul, însă data premierei filmului în România a fost 25 aprilie 2014. Frumos, nu-i aşa?

mircea-tudosa2

Rep.: Povestiţi pe scurt subiectul filmului.

M.T.: Filmul redă povestea unei tinere românce care ajunge în Anglia, unde întâlneşte o lume total diferită de cea din România. Tânăra se confruntă cu greutăţile vieţii de emigrant şi, uşor, uşor,  intră în tot felul de încurcături: de la trafic de paşapoarte false la consum de droguri. La un moment dat, reuşeşte să îl aducă acolo şi pe fratele ei, Daniel, căruia îi găseşte de muncă pe un şantier de construcţii. Daniel nu se poate adapta vieţii dinAngliaşi nu poate accepta încurcăturile în care a intrat Dora. Când află ca sora lui a fost violată de mafiotul Charlie (personaj interpretat de Mihai Arsene), încearcă să îl ucidă. Nu reuşeşte şi în cele din urmă sfârşeşte prin a fi ucis el însuşi.

dora-mircea-tudosa

Rep.: Cum vă apreciaţi rolul din acest film? A fost unul dificil?

M.T.: Nu pot să afirm că există roluri uşoare şi roluri grele. Fiecare personaj are complexitatea lui. Un actor este chemat pe scenă sau în film să dea viaţă unei tipologii umane. Când vorbim despre emigrantul inadaptat Daniel, nu ne referim doar la persoana lui, ci la ceea ce reprezintă el. Aici am văzut cheia rolului şi am căutat să aflu cât mai multe despre viaţa emigranţilor.

 

Rep.: Ţinând cont că sunteţi un actor de teatru, v-au afectat diferenţele mari dintre cele două arte în elaborarea rolului sau a modalităţii de interpretare?

M.T.: E o discuţie întreagă pe tema diferenţelor dintre tehnica teatrală de interpretare a unui rol şi cea de film. Aş zice că lipsa mea de experienţă în film mi-a dat ceva de furcă, pentru că eşti învăţat în facultate că în teatru se joacă în tuşă groasă (adică se exagerează puţin reacţiile şi tehnica vocală), iar în film în tuşă subţire (adică reacţiile sunt redate cât mai aproape de cele din viaţa reală). Am văzut însă că adevărul e undeva la mijloc. Delia ne-a zis că vrea să facă un film de artă, iar în munca noastră să urmărim să redăm cât mai fidel viaţa şi destinul personajelor noastre, cu toate angoasele şi frământarile lor.

 

Rep.: Unde au avut loc filmările?

M.T.: Eu am filmat în satul Ciutelec din Bihor, Londra şi Brighton.

Rep.: Cum apreciaţi, acum, la final, experienţa cinematografică?

M.T.: Acesta este primul meu rol în filmul de lung metraj. Toate rolurile care îmi sunt încredinţate mă îmbogăţesc şi mă ajută să evoluez ca actor. Sper să mai am ocazia să joc şi în alte filme.

 

Rep.: Ce le-aţi spune spectatorilor craioveni ca să-i determinaţi să vadă filmul?

M.T.: Dincolo de subiectivismul meu involuntar, cred că acest film merită văzut. E un film independent la care s-a lucrat timp de patru ani. Povestea merită văzută pentru că, aşa cum spunea doamna Irina Margareta Nistor, „este un ghid pentru orice român care vrea să emigreze”, iar actorul Armand Asante o apreciază drept o comedie neagră. „London Film Review” a dat acestui film patru stele din cinci. Vă aşteptăm în sălile de cinema.

Scurt portret al actorului Mircea Tudosă

În 2004 a  participat la Gala tânărului actor “Hop” de la Mangalia cu monologul Vagabondul din „Omul care a văzut moartea”, de Victor Eftimiu, unde a aflat de concursul de la Teatrul Naţional Craiova pe care l-a câştigat pe 6 septembrie.

Am fost angajat pe 1 octombrie 2004. Dintre rolurile pe care le-a jucat pe scenă, îşi aminteşte cu multă plăcere de rolul de debut – Vibko în piesa „Hotel Europa”, complet de Matei Vişniec, stagiunea 2004 – 2005, regia Şerban Puiu, alături de actorul Mihai Arsene (care i-a fost alături şi la debutul pe marele ecran).

Alte roluri: Benvolio/Balthasar din „Romeo şi Julieta” de W. Shakespeare, regia Yannis Paraskevoupoulos; Trofimov, Piotr Sergheevici din „Livada de vişini” de A.P. Cehov, regia Alexa Visarion; Domnul Martin din „Cele două orfeline”, de Adolphe d’ Ennery, regia George Ivaşcu; Domnişorul Froth din „Măsură pentru măsură” de W. Shakespeare, regia Silviu Purcărete; Don Alonso din „Dom Juan” de Moliere, regia Cornel Todea; Adrian, Francisco din „O furtună” după W. Shakespeare, regia Silviu Purcărete şi Păun Umblatu din „Ăl de l-a văzut pe Dumnezeu”, după „La Lilieci” de Marin Sorescu, regia Mirela Cioabă. A mai jucat într-un documentar pentru canalul de televiziune ZDF – „Die Deutschen – Barbarossa und der Löwe”, regia Cristian Twente (2008), în rolul Prinţului Friedrich V.

Sursa: http://www.indiscret.ro/articol-mircea-tudosa-toate-rolurile-care-imi-sunt-incredintate-ma-imbogatesc-si-ma-ajuta-sa-evoluez-ca-actor


Ștefan Cepoi

stefan-cepoi-1

Actor. Universitatea Hyperion Arte-Bucureşti 1997-2001 clasa Profesor Doctor Eusebiu Ştefănescu şi Rodica Mandache. Angajat TNC din anul 2007.
 
Roluri la TNC:
 * Picard – Cele două orfeline, de Adolphe d Ennery, regia George Ivaşcu
* Liftierul – Se caută un tenor de Molière, 2008-2009, regia Mircea Cornişteanu
* Jose şi Rosinante – Omul din La Mancha de Dale Wassermann, 2008-2009, regia Cezar Ghioca
* Pierrot – Dom Juan de Molière, 2008-2009, regia Cornel Todea
* Voie-Bună / Murgilă – Înşir-te mărgărite de Victor Eftimiu, 2008-2009, regia Alexandru Boureanu
* Zeus, Iros – Odysseia de Homer, regia Tim Carroll, 2008-2009
* Revoluţionarul – Balconul de Jean Genet, regia Nicu Nitai, 2009-2010
* Rode Vladimir Karlovici – Trei surori de A.P. Cehov, regia Andreas Pantzis, 2010-2011
* Anchetatorul – Ce mai taci, Gary? de Toma Grigorie, regia Alina Rece, 2010-2011-
* Poet – Caligula de Albert Camus, regia Laszlo Bocsardi, 2011-2012
* Parolles/Steward – Totu-i bine când se sfârşeşte cu bine de W. Shakespeare, regia Tim Carroll, 2011-2012
* Damis – Tartuffe de Moliere, regia Kincses Elemer, stagiunea 2011-2012
* Iosif – Apocalipsa după Shakespeare, regia Janusz Wisniewski, stagiunea 2012-2013
* Ionescu – O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, stagiunea 2012-2013, regia Mircea Cornişteanu
* In suita, Trimisul Atenei I – Lysistrata de Aristofan, regia Yiannis Paraskevopoulos, stagiunea 2012-2013

*Paul Granger – HOT L Baltimore, de Lanford Wilson, regia Peter Schneider, stagiunea 2013-2014 

Martin – Dimineaţa de după…, de Peter Quilter, regia Mircea Cornişteanu, stagiunea 2014-2015

 Gaie – Isteaţa, basm teatral de Traian Savinescu după Fraţii Grimm, regia Traian Savinescu, stagiunea 2014-2015.

stefan-cepoi-2

Alte roluri în teatru:
Beppe – Galcevile din Chioggia- C. Goldoni regia Laurian Oniga
* Grumio– Imblanzirea scorpiei – W. Shakespeare regia Gabriela Dumintru
* Treplev – Pescarusul – A. P. Cehov regia Laurian Oniga
* Don Juan – Don Juan – Moliere regia Laurian Oniga
* Dionissos – Baccantele – Euripide regia Mihai Maniutiu
* Simon magul – Ispitirea Sf. Anton regia Mihai Maniutiu
* Tartaglia – Turandot – C. Gozzi regia Victor Ioan Frunza
* Slift – Sfanta Ioana a abatoarelor- B. Brecht regia Michael Devine (Canada)
* Scaraosche – Dănilă Prepeleac regia Horia Davidescu
* Făt Frumos – Unde se ascunde zmeul? – M. Sorescu
* Buxifan – Buxifan – adaptare text Doina Pologea, regia Valentin Dobrescu

EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ:
* 2001-2002 colaborator al companiei Teatro di Castalia (Italia)
* profesor de teatru in sistemul de invatamant italian de stat si particular (scoli, licee)
* coordonator grupuri teatrale in sistem Workshop (colaborator al primariei Massa-Carrara, regiunea Toscana)

Film şi TV:
* Ionel Fernic – Zburatorul – Film TVR
* Zdrahonul – Pacala se intoarce – regia Geo Saizescu
* Spoturi TV – Connex, Ursus, BRD.

Regie şi asistenţă de regie:
* 2001 – regizor asistent – proiectul « Cassandra » reg. Andrea Battistini- Teatro Stabile Genova (Italia
* 2001 – regizor- proiectul « Shake/Speare » – Teatro Degli Animosi (Italia)
* 2006 – asistent regie- proiectul “Medeea” reg. Yiannis Paraskevopoulos – Teatrul National Marin Sorescu Craiova.

 Premii:
* 2001 – Premiul pentru interpretare masculina in cadrul Festivalului International Hyperion.

     Presa despre Stefan Cepoi:

     Viaţa unui actor, mereu între două scene

     Este când Buxifan din piesa cu acelaşi nume prezentată de Teatrul „Colibri“, când Picard din „Cele două orfeline“, pe scena Naţionalului craiovean.

     Ştefan Cepoi, actor al Naţionalului craiovean, şi-a început drumul în lumea teatrului în urmă cu zece ani. „A fost o întâmplare că m-am apucat de teatru. Eram în clasa a XII-a. Colegul din spatele meu a cerut revista Forum, cu examenele de admitere la facultăţi. A fost o clipă inspirată, în care, în loc să dau revista mai departe, am oprit-o. Eram pregătit numai la română. Le-am luat prin eliminare. Română-geografie, nu se punea problema, română-istorie, nici atât. Mi-au picat ochii asupra unor examene la română şi probe practice, era Facultatea de Teatru. Mi-am zis: «Mă fac actor»“, a povestit zâmbind Şefan Cepoi.

     În lumea artei

     Planul fusese făcut, bagajele pentru drumul artei erau pregătite, aşa că a pornit. Prima oprire, Universitatea „Hyperion“, Facultatea de Arte, clasa profesorului doctor Eusebiu Ştefănescu şi a Rodicăi Mandache, „doi profesori care ne-au implicat din primii ani în proiecte de televiziune, de teatru, de teatru TV. Au fost experienţe care ne-au format altfel decât o făcea şcoala, era contactul direct cu publicul, era temperatura reală a viitoarei meserii“. Lucrurile curgeau pe drumul lor firesc. „La terminarea facultăţii a fost un festival internaţional pentru tinerii actori la Teatrul «Nottara». Am plecat de acolo cu premiul pentru interpretare masculină şi premiul special al publicului“, a completat actorul.

Stefan-Cepoi-3

     În acelaşi cadru aveau să se pună şi bazele altei colaborări. „Am intrat într-un proiect care se desfăşura în Chişinău şi pe care îl conducea Andrea Battistini. Am fost invitat să particip la un workshop, în vederea alcătuirii distribuţiei de la «Visul unei nopţi de vară» de W. Shakespeare, spectacol care urma să fie realizat şi jucat în Italia, la Teatro di Castalia. Din 34 de tineri actori am fost selecţionaţi pentru Italia eu, Antoaneta Pavel şi Natalia Lungu, actriţă din Chişinău. A urmat un an de viaţă în Italia şi de lucru la diferite proiecte. Am fost profesor de teatru în sistemele de stat şi cel particular. Mi s-a încredinţat regia unui spectacol, «Shake-Spear», am făcut asistenţa de regie la proiectul «Cassandra», în regia lui Andreea Battistini, la Teatro Stabile di Genova. Un masterat ideal care a urmat facultăţii“, a spus actorul.

     Munca alături de greii scenei craiovene

     Totuşi, nu acesta era visul său. Îşi dorea să joace. „Întors în ţară pentru 24 de zile, să-mi refac dosarul, am fost convins de Rodica Mandache să rămân în România şi să joc, să fac meseria care-mi lipsea. S-a aplicat foarte bine ceva ce auzisem deseori la Eusebiu Ştefănescu: «Actorul este prizonier în limba sa». Aveam de ales între a trăi în Italia sau a juca în România. Am ales Teatru „Tony Bulandra“ din Târgovişte, unde, timp de trei ani, în proiecte conduse de Mihai Mănuţiu, Victor Ioan Frunză, Laurian Oniga, Michael Devine şi alţii m-am bucurat de partituri importante în formarea unui actor: Treplev din «Pescăruşul» , A.P. Cehov, Don Juan din «Don Juan» de Moliere, Dionissos în «Bacantele lui Euripide», Diavolul în «Ispitirea Sfântului Anton» etc. După trei stagiuni simţeam din ce în ce mai acut lipsa actorilor «bătrâni», cu experienţă de scenă, cei care cunoşteau meseria, simţeam nevoia să devin calfă. Căsătoria mea din anul 2005, în Craiova, a constituit şi pretextul plecării din Teatrul «Tony Bulandra». Prima oprire în drum spre Naţionalul craiovean a constituit-o Teatrul pentru Copii şi Tineret «Colibri» – un gen de spectacol în care îmi doream să exist încă din Italia“, continuă povestea de viaţă a actorului.

     Don Juan îşi schimba ţinuta cavalerească luând rochia babei din „Răţuşca cea urâtă şi două trestii“. Drumul său trebuia să ducă la Teatrul „Marin Sorescu“. „După o încercare nereuşită în 2005, la al doilea concurs din octombrie 2007 am fost admis ca actor în trupa Naţionalului craiovean. Primul rol – Picard din musicalul «Cele două orfeline», piesă pusă în scenă de George Ivaşcu“.

     Visul actorului începe să prindă contur. Picard va fi înlocuit cu alt rol, iar alţi veterani ai scenei îi vor împărtăşi din experienţa teatrului de ieri şi de azi. Va fi o desfătare pentru sufletul tânărului actor. „Nu ştiu ce îmi va rezerva viitorul, dar cu siguranţă am pus două pietre importante în ceea ce urmează să fie viaţa mea la Craiova: soţia şi familia mea şi apropierea de unii dintre cei mai importanţi meşteri ai scenei româneşti“, a conchis actorul.

 

     Stefan Cepoi este Psiholog, Psihoterapeut si Actor al Teatrului National Marin Sorescu Craiova si al Teatrului pentru copii si tineret Colibri Craiova, Formator si Mentor certificat de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale si Familiei si de Ministerul Educației si Cercetării din Romania. A obținut Competente ca Terapeut specializat in Psihodrama, Terapie Relaționala, si Comunicare. A condus grupuri de terapie in Romania si Italia si a fost profesor de teatru in Italia, in sistemul de învățământ de stat si particular. Este membru fondator al Institutului European de Studii pentru Terapia Copiilor si Adolescenților.

http://psihoterapiecopiisiadolescenti.ro/formatori.html


GENERAȚIA DE AZI, SE PREZINTĂ:

Trupa de Teatru THALIAMAR

Vă invită Vineri, 27 martie, ora 18,00,

la Casa de Cultură din Mangalia, 

la DUBLA PREMIERĂ cu piesele SELFIE și OGLINDA,

ambele în regia Aurei Mircea Stuparu.

teatru-selfie-thaliamar

teatru-oglinda-thaliamar

Mai multe despre Teatrul THALIAMAR, puteți afla aici:

https://www.mangalianews.ro/2012/11/22/festivalul-national-de-arta-dramatica-pentru-liceeni-%E2%80%9Eradu-stanca-sebes-alba-editia-a-iii-a/

https://www.mangalianews.ro/2013/12/27/astazi-la-mangalia-pretioasele-ridicole-o-piesa-in-scop-caritabil-marca-thaliamar/

https://www.mangalianews.ro/2015/03/25/de-ziua-mondiala-teatrului-thaliamar-prezinta-doua-piese-de-teatru-la-mangalia/

https://www.facebook.com/pages/TRUPA-de-Teatru-Thaliamar/623714391094401?pnref=story

trupa-de-teatru-thaliamar-mangalia

 (Teatrul THALIAMAR – foto Mangalia Press).

Thaliamar-Mangalia-diplome-premii

Teatrul Thaliamar Mangalia – Diplome, trofee, premii.

O altă realizare impresionantă cu caracter anual a Teatrului THALIAMAR din Mangalia este 

Festivalul National de Teatru pentru Liceeni “Mangalia-Art”.

mangalia-art-afis

Cea de a VI-a ediție a Festivalului Mangalia-Art va avea loc în toamna acestui an.


 …Poate s-ar fi cuvenit să amintim în acest episod și despre Cinematografele și Grădinile de vară ale Mangaliei: – Cinema „Farul” din Casa de Cultură, Cinema „Pescăruș”, grădina de vară „Farul”, grădinile din Saturn, Venus, Jupiter, Teatrul de Vară din Neptun, în care rulau seară de seară filme, sau aveau loc spectacole artistice de toate genurile, spre bucuria turiștilor și a localnicilor… Se vede însă că soarta acestor instituții de cultură nu a fost prea darnică, dimpotrivă… Doar în sezonul estival mai au loc la Teatrul de Vară din Jupiter stagiuni de spectacole pentru turiști… Iar cinematografele din Mangalia și din stațiuni nu mai funcționează de ani de zile…

Despre Casele de Cultură din Mangalia, vom vorbi în alt episod…


Săptămâna viitoare, alte domenii:

(8) EDUCAȚIE / ÎNVĂȚĂMÂNT / CULTURĂ.


Surse documentare pentru serialul MANGALIA 20: 

  • Monografia „Mangalia în paginile vremii”, autori Aurelia și Alexandru Lăpușan, Editura Dobrogea, 2007,
  • Site-ul Muzeului de Arheologie Callatis din Mangalia,
  • Publicații locale, județene, naționale,
  • Colecții de fotografii personale,
  • Alte surse: Internet, rețele de socializare.

Montaj foto titlu: Pictura „Mangalia veche”, 1945, Lucia Demetriade Bălăcescu și Mangalia, sensul giratoriu, fotografie actuală.


P.s. Stimați cititori, în completarea episoadelor postate sau a celor planificate să apară în serialul MANGALIA 20, vă invităm să ne trimiteți materialele pe care le dețineți, cu referire la temele/domeniile supuse atenției dumneavoastră – texte, fotografii, vederi, filme, linkuri spre anumite articole -, pe adresa de e-mail mangalianews@gmail.com. 

Cu mulțumiri, Mangalia News, 25.03.2015.


Suntem și aici: Mangalia News Punct Ro, pe Facebook și @Mangalia_News, pe Twitter!

Piese Auto Mangalia - URGENȚE: 0747 338 310

piese-auto-mangalia.ro

2 COMENTARII

  1. Mă tem ca această rubrică e incompletă!… Știu că veți fi surprinși să aflați că Mangalia a avut chiar în vremurile noastre doi actori la Teatrul Național Craiova…
    Ștefan Cepoi și cu subsemnatul, adică Mircea Tudosă…Puteți găsi referințe despre noi la o simplă căutare pe google…

    • Va multumim pentru stire, stimate Maestre.
      Multumim, de asemenea, pentru interesul manifestat pentru serialul nostru.
      Vom completa peste tot, in articol si in sondajul de opinie.
      Demersul nostru publicistic tocmai asta doreste: sa aduca la zi, deocamdata in spatiul virtual, cea mai recenta Monografie a Mangaliei, cea scrisa de Aurelia si Stefan Lapusan, in 2007 – “Mangalia in paginile vremii”.
      Toate cele bune,
      MangaliaNews.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm scrieți comentariul
Vă rugăm să scrieți numele dvs. aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.