EXCLUSIV: MANGALIA 20 – Un TOP al personalităților locale

0
361
Booking.com

Cu oca­zia împli­ni­rii, anul aces­ta, a 20 de ani de la decla­ra­rea Man­ga­li­ei ca muni­ci­piu, redac­ția zia­ru­lui onli­ne MangaliaNews.ro lansea­ză Topul per­so­na­li­tă­ți­lor loca­le „MANGALIA, TOP 20”, un seri­al în mai mul­te epi­soa­de.

Mangalia20montajfoto

MANGALIA, TOP 20”

- Serial -
Anul acesta se împlinesc 20 DE ANI de când orașul Mangalia a fost declarat municipiu (1995 — 2015).

Cu acest pri­lej, redac­ția zia­ru­lui onli­ne www.MangaliaNews.ro lansea­ză Topul per­so­na­li­tă­ți­lor loca­le MANGALIA, TOP 20”.

Au trecut 20 de ani… Noi am ales pentru acest eveniment 20 de domenii în care s-au afirmat concitadinii noștri, de-a lungul vremii.
Iată cele 20 DOMENII propuse pentru acest proiect amplu despre Mangalia:
  • ARHEOLOGIEISTORIE
  • ARTE PLASTICE – PICTURĂ
  • ARTE PLASTICE – GRAFICĂ
  • ARTE PLASTICE – SCULPTURĂ
  • AVIAȚIE
  • BIOLOGIE
  • CERCETĂRI MARINE
  • CONSTRUCȚII CIVILE
  • CONSTRUCȚII DE NAVE / INGINERI NAVALI
  • EDUCAȚIE / ÎNVĂȚĂMÂNT
  • MARINA MILITARĂ
  • MEDIA, PRESA ONLINE, IT:
  • MEDICINĂ
  • MUZICĂ
  • PROIECTARE și INGINERIE NAVALĂ
  • SPORT
  • TEATRU/ACTORI/ACTRIȚE/REGIZORI
  • TRATAMENTE BALNEARE
  • AGRICULTURĂ
  • TURISM.

Pe adre­sa de e-mail mangalianews@gmail.com, pri­mim de la dum­ne­a­voas­tră, citi­to­rii noș­tri și alte suges­tii de teme/domenii, pre­cum și nume de per­soa­ne care au con­tri­bu­it sau con­tri­bu­ie la cunoaș­te­rea în lume a muni­ci­pi­u­lui Man­ga­lia, cu poze și scur­te pre­zen­tări, pen­tru com­ple­ta­rea lis­tei pe care v-o pre­zen­tăm în seri­al, pen­tru a sta­bili un Cla­sa­ment al noto­ri­e­tă­ții per­so­na­li­tă­ți­lor din cele mai diver­se dome­nii, ale căror nume sunt lega­te de Man­ga­lia.

Să începem:
Așa cum afirmă autorii monografiei “Mangalia în paginile vremii”, Aurelia și Ștefan Lăpușan,

Mangalia este „Orașul cu cele mai multe elite”!

Mangalia-in-paginile-vremii

…Auto­rii mono­gra­fi­ei evo­că mai mul­te momen­te ale pre­zenţei la Man­ga­lia, în peri­oa­da inter­be­li­că, a lui Nico­lae Ior­ga, ca şi a altor per­so­na­li­tă­ţi ale cul­tu­rii noas­tre. La rân­dul ei, Manu­e­la Cer­nat, în pre­fa­ţă, poves­teş­te ce se întâm­pla în oraş, ime­di­at după cel de-al doi­lea răz­boi mondi­al:

Para­do­xal, în pli­nă sovi­e­ti­za­re, depar­te de capi­ta­lă, uita­tă la gra­ni­ţă, Man­ga­lia încă res­pi­ra şi tră­ia în rit­mul de dina­in­te de răz­boi. În prea scur­tul răgaz de până la strân­ge­rea şuru­bu­lui, aici se regru­pa­se rapid şi cre­ma artis­ti­că alun­ga­tă din Bal­cic.

Fra­ţii Radu Tudo­ran (Nico­lae Bogza) şi Geo Bogza, pic­to­ri­ţe­le Mar­ce­la şi Flori­ca Cor­des­cu, roman­ci­e­rii Cezar Petres­cu şi Iosif Igi­roşia­nu, acto­rii Gri­go­re Vasi­liu Bir­lic şi Radu Beli­gan, regi­zo­rii Sică Ale­xan­dres­cu şi Mari­et­ta Sado­va, dize­u­rul Mano­le Stro­ici, epi­gra­mis­tul Păs­to­rel Teo­do­rea­nu şi o puz­de­rie de femei fru­moa­se şi extrem de ele­gan­te dădeau stră­lu­ci­re cea­su­ri­lor de plim­ba­re pe fale­ză.” 

…Cu alte cuvin­te, depar­te de a fi doar un oraş de la malul mării, Man­ga­lia este şi un capi­tol din isto­ria cul­tu­rii româ­ne.

Iată, vă pre­zen­tăm în con­ti­nu­a­re, pe dome­nii, câte­va per­so­na­li­tăți apar­ți­nă­toa­re spi­ri­tu­lui Man­ga­li­ei, gru­pa­te pe dome­nii de acti­vi­ta­te, atât din vre­mu­ri­le mai vechi, cât și din zile­le noas­tre:

  1. ARHEOLOGIEISTORIE:

Peri­oa­da inter­be­li­că:

Vasi­le PÂRVAN înce­pe cer­ce­tă­ri­le arhe­o­lo­gi­ce în Dobro­gea, în pri­me­le dece­nii ale seco­lu­lui XX. Pri­ma cam­pa­nie de săpă­turi la Man­ga­lia datea­ză din pri­mă­va­ra anu­lui 1915, când Vasi­le Pâr­van a rea­li­zat cer­ce­tări sis­te­ma­ti­ce ale rui­ne­lor Cal­la­ti­dei.

Vasile ParvanÎn 1916, Vasi­le Pâr­van apli­că și pri­me­le măsuri prac­ti­ce de ordin muze­o­lo­gic la Man­ga­lia: “…am hotă­rât să se adu­ne la pri­mă­ria loca­lă obiec­te­le anti­ce de preț ce se mai găseau în loca­li­ta­te, le-am decla­rat pro­pri­e­ta­tea sta­tu­lui și le-am dat în pri­mi­re dom­nu­lui pri­mar, cu pro­ces ver­bal în regu­lă. Am dat, în ace­lași timp, părin­te­lui paroh al ora­șu­lui cali­a­tea de dele­ga­te per­ma­nent al nos­tru aco­lo și de cus­to­de al sec­ți­ei înfi­in­ța­te”.

De alt­fel, Vasi­le Pâr­van pre­co­ni­za la Cal­la­tis, o “rezer­vație arhe­o­lo­gi­că și turis­ti­că, o car­te vie pen­tru edu­ca­ția gene­ra­ți­i­lor vii­toa­re”.

Se poa­te spu­ne că aces­ta este momen­tul naș­te­rii pri­mu­lui muzeu isto­ric al Man­ga­li­ei, al cărui arti­zan este mare­le isto­ric Vasi­le Pâr­van.


Vasi­le CANARACHE, tânăr isto­ric la vre­mea ace­ea, (când Vasi­le Pâr­van înce­pu­se săpă­tu­ri­le la Man­ga­lia), pre­fa­țea­ză volu­mul său des­pre pie­se­le de lut ars, măș­ti­le și figu­ri­ne­le tip Tana­gra des­co­pe­ri­te la Man­ga­lia, cu un lung repor­taj des­pre cele găsi­te în micul târg al veri­lor monde­ne.

canarache_vasileÎn spa­te­le poș­tei și al vechiu­lui sana­to­riu, se des­co­pe­ri­se un întreg cup­tor de cera­mi­că, iar cea mai impor­tan­tă măr­tu­ri­si­re a isto­ri­cu­lui se refe­ră la movi­la de pes­te 5 metri înăl­ți­me, cu o rază de pes­te o sută de metri, care era locul unde se arun­cau, prin tra­di­ție, în anti­chi­ta­te, oale­le spar­te: amfo­re, borca­ne, căni, stră­chini, vase cera­mi­ce de tot felul. Într-o par­te a movi­lei se arun­cau numai figu­ri­ne­le de lut. Deve­ni­se în timp o tra­di­ție reli­gi­oa­să, păs­tra­tă cu adânc spi­rit gos­po­dă­resc de către toți cetă­țe­nii ora­șu­lui. Iso­ri­cul Vasi­le Cana­ra­che expli­că în acest mod can­ti­ta­tea enor­mă de pie­se spar­te des­co­pe­ri­te în acest loc… Pri­mul com­plex muze­al al ora­șu­lui Man­ga­lia a fost înfi­in­țat în anul 1959, avân­du-l ca direc­tor pe Vasi­le Cana­ra­che.

http://www.bvau.ro/manifestari/2009/0800/Canarache.pdf


IN MEMORIAM:

Vale­riu GEORGESCU, fost direc­tor al Muze­u­lui de Arhe­o­lo­gie „Cal­la­tis” din Man­ga­lia, în peri­oa­da 1990–2000, s-a năs­cut la 3 ianu­a­rie 1944, în Gala­ţi. Absol­vent al Şco­lii ele­men­ta­re din Isac­cea (1957) şi al Lice­u­lui din Con­stanţa. În tim­pul stu­di­i­lor licea­le, este remar­cat de arhe­o­lo­gul prof. Adri­an Rădu­les­cu, având şan­sa de a par­ti­ci­pa la cele mai impor­tan­te des­co­pe­riri din Con­stanţa (Tomis).

valeriu cheluta georgescu

Între anii 1962–1963, este pro­fe­sor supli­ni­tor la Şcoa­la gene­ra­lă de 10 ani din Isac­cea, după care, în peri­oa­da 1965–1970, urmea­ză cur­su­ri­le Facul­tă­ţii de Isto­rie a Uni­ver­si­tă­ţii din Bucu­reşti. Este anga­jat la Muze­ul de Arhe­o­lo­gie din Con­stanţa (1970), în peri­oa­da 1970–1972, la Secţia Cal­la­tis – Man­ga­lia, din febru­a­rie 1990 fiind direc­tor al aces­tui muzeu, până în anul 2002.

Efec­tu­ea­ză săpă­turi de sal­va­re în aria necro­po­le­lor cal­la­ti­e­ne, iden­ti­fi­că ceta­tea gre­co-autoh­to­nă de la Albeşti, con­tri­bu­ie la des­co­pe­ri­rea a două bazi­lici cre­ş­ti­ne tomi­ta­ne din sec. V-VI şi a mai mul­tor car­ti­e­re anti­ce cu monu­men­te.

fortificatia de la albesti

Se remar­că prin cer­ce­ta­rea locu­inţe­lor – bor­dei la Capi­da­va, la necro­po­la tumu­la­ră de epo­că roma­nă, săpă­turi la con­stru­cţia dru­mu­lui naţio­nal Cer­na­vo­dă — Hârşo­va, ter­me­le roma­ne de secol II-III, situ­a­te  extra­mu­ros.

capidava-sector-V

În 1976, a fost admis la doc­to­rat de aca­de­mia Emil Con­du­ra­che, cu tema ״Urba­nis­ti­ca roma­no-bizan­ti­nă în sec. IV-VI d. Hr., în aria vest-pon­ti­că˝. A susţi­nut teza în anul 1998, din acest moment fiind doc­tor în isto­rie veche şi arhe­o­lo­gie.

Ca direc­tor al Muze­u­lui de Arhe­o­lo­gie Cal­la­tis – Man­ga­lia, a con­ce­put rea­bi­li­ta­rea com­ple­tă a clă­di­rii muze­u­lui. Din 1993, clă­di­rea a repre­zen­tat un sem­nal pen­tru întrea­ga arhe­o­lo­gie dobro­gea­nă, con­si­de­ra­tă o pre­mie­ră naţio­na­lă, ca ״Mode­lul Man­ga­lia˝.

Muzeul de Arheologie Callatis

În cola­bo­ra­re cu Insti­tu­tul Român Naţio­nal de Tra­co­lo­gie, Man­ga­lia a fost inclu­să în cir­cu­i­tul naţio­nal al valo­ri­lor şti­inţi­fi­ce, prin înfi­inţa­rea Comi­si­ei Inter­na­ţio­na­le pen­tru Pro­mo­va­rea Stu­di­i­lor Indo-Euro­pe­ne şi Tra­ce. În urma aces­tor sesiuni, s-a edi­tat ״Bule­ti­nul de Tra­co­lo­gie˝ şi s-au per­pe­tu­at întâl­niri cu cer­ce­tă­tori din Româ­nia, Bul­ga­ria, Rusia, Ger­ma­nia, Olan­da.

În 1996 orga­ni­zea­ză cel de-al VII-lea Con­gres Inter­na­ţio­nal de Tra­co­lo­gie, cu par­ti­ci­pa­rea a pes­te 350 de spe­cia­li­şti din întrea­ga lume, lucră­ri­le fiind publi­ca­te în două volu­me.

Cola­bo­rea­ză cu Uni­ver­si­ta­tea din Pado­va (Ita­lia) pen­tru cer­ce­ta­rea situ­ri­lor arhe­o­lo­gi­ce sub­mer­se, demers care a adus la lumi­nă un bogat mate­ri­al cera­mic şi litic şi ale cărui rezul­ta­te au fost publi­ca­te în ״Arhe­o­lo­gia Viva˝ din Pado­va, între 1994–1995.

A par­ti­ci­pat la con­gre­se inter­na­ţio­na­le (Lyon), a ţinut con­fe­rinţe la Paris (Şcoa­la Nor­ma­lă şi Sor­bo­na), pre­cum şi la Pado­va.

Are pes­te 80 de arti­co­le de spe­cia­li­ta­te publi­ca­te în ţară şi în stră­i­nă­ta­te, din­tre care menţio­năm: ״Mor­min­te ele­nis­ti­ce şi roma­ne des­co­pe­ri­te în zona de nord şi nord-est a necro­po­lei Cal­la­tis˝, ״Săpă­tu­ri­le de la Capi­da­va˝, ״Şan­ti­e­rul arhe­o­lo­gic Albeşti˝, ״Un pod roman des­co­pe­rit la Tomis˝, ״Ştam­pi­le şi amfo­re anti­ce de la Cal­la­tis˝, ״Măr­tu­rii cre­ş­ti­ne la Cal­la­tis˝, ״Cer­ce­tări de teren în teri­to­ri­ul cal­la­tian˝, seria de arti­co­le şi stu­dii ״Albeşti, judeţul Con­stanţa˝, în ״Cro­ni­ca Cer­ce­tă­ri­lor Arhe­o­lo­gi­ce, (1994–2002)˝, ״Com­ple­xe d’habitat du site d’Albeşti˝ (Thra­ce and the Aegear˝, Sofia, 2004) etc.

Cu oca­zia săr­bă­to­ri­rii a 2500 de ani de la înfi­inţa­rea Colo­ni­ei Cal­la­ti­da, a publi­cat, în cola­bo­ra­re cu Sto­ica Las­cu, micro­mo­no­gra­fia ״Cal­la­tis – Man­ga­lia 2500˝, la ״Bucu­reş­tii-Noi˝, Bucu­reşti, 1995. A dece­dat la 20 decem­brie 2002, în Man­ga­lia.

Mai mult des­pre dr. în isto­rie Vale­riu Geor­ges­cu, aici:

http://www.isaccea.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=87&Itemid=203&limitstart=4


Urmează episodul 2:
ARHEOLOGIE -ISTORIE, Generația actuală.

Sur­se docu­men­ta­re: 

  • Mono­gra­fia „Man­ga­lia în pagi­ni­le vre­mii”, autori Aure­lia și Ale­xan­dru Lăpușan, Edi­tu­ra Dobro­gea, 2007;
  • Inter­net.

Montaj foto titlu: Pic­tu­ra “Man­ga­lia veche”, 1945, Lucia Deme­tri­a­de Bălă­ces­cu și Man­ga­lia, sen­sul gira­to­riu, foto­gra­fie actu­a­lă.


MangaliaNews.ro, 15.02.2015.


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele