EXCLUSIV: MANGALIA 20 – Un TOP al personalităților locale

0
439
Booking.com

Cu oca­zia împli­ni­rii, anul aces­ta, a 20 de ani de la decla­ra­rea Man­ga­li­ei ca muni­ci­piu, redac­ția zia­ru­lui onli­ne MangaliaNews.ro lansea­ză Topul per­so­na­li­tă­ți­lor loca­le „MANGALIA, TOP 20”, un seri­al în mai mul­te epi­soa­de.

Mangalia20montajfoto

MANGALIA, TOP 20”

- Serial -
Anul acesta se împlinesc 20 DE ANI de când orașul Mangalia a fost declarat municipiu (1995 — 2015).

Cu acest pri­lej, redac­ția zia­ru­lui onli­ne www.MangaliaNews.ro lansea­ză Topul per­so­na­li­tă­ți­lor loca­le MANGALIA, TOP 20”.

Au trecut 20 de ani… Noi am ales pentru acest eveniment 20 de domenii în care s‑au afirmat concitadinii noștri, de‑a lungul vremii.
Iată cele 20 DOMENII propuse pentru acest proiect amplu despre Mangalia:
  • ARHEOLOGIEISTORIE
  • ARTE PLASTICE – PICTURĂ
  • ARTE PLASTICE – GRAFICĂ
  • ARTE PLASTICE – SCULPTURĂ
  • AVIAȚIE
  • BIOLOGIE
  • CERCETĂRI MARINE
  • CONSTRUCȚII CIVILE
  • CONSTRUCȚII DE NAVE / INGINERI NAVALI
  • EDUCAȚIE / ÎNVĂȚĂMÂNT
  • MARINA MILITARĂ
  • MEDIA, PRESA ONLINE, IT:
  • MEDICINĂ
  • MUZICĂ
  • PROIECTARE și INGINERIE NAVALĂ
  • SPORT
  • TEATRU/ACTORI/ACTRIȚE/REGIZORI
  • TRATAMENTE BALNEARE
  • AGRICULTURĂ
  • TURISM.

Pe adre­sa de e‑mail [email protected], pri­mim de la dum­ne­a­voas­tră, citi­to­rii noș­tri și alte suges­tii de teme/domenii, pre­cum și nume de per­soa­ne care au con­tri­bu­it sau con­tri­bu­ie la cunoaș­te­rea în lume a muni­ci­pi­u­lui Man­ga­lia, cu poze și scur­te pre­zen­tări, pen­tru com­ple­ta­rea lis­tei pe care v‑o pre­zen­tăm în seri­al, pen­tru a sta­bili un Cla­sa­ment al noto­ri­e­tă­ții per­so­na­li­tă­ți­lor din cele mai diver­se dome­nii, ale căror nume sunt lega­te de Man­ga­lia.

Să începem:
Așa cum afirmă autorii monografiei “Mangalia în paginile vremii”, Aurelia și Ștefan Lăpușan,

Mangalia este „Orașul cu cele mai multe elite”!

Mangalia-in-paginile-vremii

…Auto­rii mono­gra­fi­ei evo­că mai mul­te momen­te ale pre­zenţei la Man­ga­lia, în peri­oa­da inter­be­li­că, a lui Nico­lae Ior­ga, ca şi a altor per­so­na­li­tă­ţi ale cul­tu­rii noas­tre. La rân­dul ei, Manu­e­la Cer­nat, în pre­fa­ţă, poves­teş­te ce se întâm­pla în oraş, ime­di­at după cel de-al doi­lea răz­boi mondi­al:

Para­do­xal, în pli­nă sovi­e­ti­za­re, depar­te de capi­ta­lă, uita­tă la gra­ni­ţă, Man­ga­lia încă res­pi­ra şi tră­ia în rit­mul de dina­in­te de răz­boi. În prea scur­tul răgaz de până la strân­ge­rea şuru­bu­lui, aici se regru­pa­se rapid şi cre­ma artis­ti­că alun­ga­tă din Bal­cic.

Fra­ţii Radu Tudo­ran (Nico­lae Bogza) şi Geo Bogza, pic­to­ri­ţe­le Mar­ce­la şi Flori­ca Cor­des­cu, roman­ci­e­rii Cezar Petres­cu şi Iosif Igi­roşia­nu, acto­rii Gri­go­re Vasi­liu Bir­lic şi Radu Beli­gan, regi­zo­rii Sică Ale­xan­dres­cu şi Mari­et­ta Sado­va, dize­u­rul Mano­le Stro­ici, epi­gra­mis­tul Păs­to­rel Teo­do­rea­nu şi o puz­de­rie de femei fru­moa­se şi extrem de ele­gan­te dădeau stră­lu­ci­re cea­su­ri­lor de plim­ba­re pe fale­ză.” 

…Cu alte cuvin­te, depar­te de a fi doar un oraş de la malul mării, Man­ga­lia este şi un capi­tol din isto­ria cul­tu­rii româ­ne.

Iată, vă pre­zen­tăm în con­ti­nu­a­re, pe dome­nii, câte­va per­so­na­li­tăți apar­ți­nă­toa­re spi­ri­tu­lui Man­ga­li­ei, gru­pa­te pe dome­nii de acti­vi­ta­te, atât din vre­mu­ri­le mai vechi, cât și din zile­le noas­tre:

  1. ARHEOLOGIEISTORIE:

Peri­oa­da inter­be­li­că:

Vasi­le PÂRVAN înce­pe cer­ce­tă­ri­le arhe­o­lo­gi­ce în Dobro­gea, în pri­me­le dece­nii ale seco­lu­lui XX. Pri­ma cam­pa­nie de săpă­turi la Man­ga­lia datea­ză din pri­mă­va­ra anu­lui 1915, când Vasi­le Pâr­van a rea­li­zat cer­ce­tări sis­te­ma­ti­ce ale rui­ne­lor Cal­la­ti­dei.

Vasile ParvanÎn 1916, Vasi­le Pâr­van apli­că și pri­me­le măsuri prac­ti­ce de ordin muze­o­lo­gic la Man­ga­lia: “…am hotă­rât să se adu­ne la pri­mă­ria loca­lă obiec­te­le anti­ce de preț ce se mai găseau în loca­li­ta­te, le-am decla­rat pro­pri­e­ta­tea sta­tu­lui și le-am dat în pri­mi­re dom­nu­lui pri­mar, cu pro­ces ver­bal în regu­lă. Am dat, în ace­lași timp, părin­te­lui paroh al ora­șu­lui cali­a­tea de dele­ga­te per­ma­nent al nos­tru aco­lo și de cus­to­de al sec­ți­ei înfi­in­ța­te”.

De alt­fel, Vasi­le Pâr­van pre­co­ni­za la Cal­la­tis, o “rezer­vație arhe­o­lo­gi­că și turis­ti­că, o car­te vie pen­tru edu­ca­ția gene­ra­ți­i­lor vii­toa­re”.

Se poa­te spu­ne că aces­ta este momen­tul naș­te­rii pri­mu­lui muzeu isto­ric al Man­ga­li­ei, al cărui arti­zan este mare­le isto­ric Vasi­le Pâr­van.


Vasi­le CANARACHE, tânăr isto­ric la vre­mea ace­ea, (când Vasi­le Pâr­van înce­pu­se săpă­tu­ri­le la Man­ga­lia), pre­fa­țea­ză volu­mul său des­pre pie­se­le de lut ars, măș­ti­le și figu­ri­ne­le tip Tana­gra des­co­pe­ri­te la Man­ga­lia, cu un lung repor­taj des­pre cele găsi­te în micul târg al veri­lor monde­ne.

canarache_vasileÎn spa­te­le poș­tei și al vechiu­lui sana­to­riu, se des­co­pe­ri­se un întreg cup­tor de cera­mi­că, iar cea mai impor­tan­tă măr­tu­ri­si­re a isto­ri­cu­lui se refe­ră la movi­la de pes­te 5 metri înăl­ți­me, cu o rază de pes­te o sută de metri, care era locul unde se arun­cau, prin tra­di­ție, în anti­chi­ta­te, oale­le spar­te: amfo­re, borca­ne, căni, stră­chini, vase cera­mi­ce de tot felul. Într‑o par­te a movi­lei se arun­cau numai figu­ri­ne­le de lut. Deve­ni­se în timp o tra­di­ție reli­gi­oa­să, păs­tra­tă cu adânc spi­rit gos­po­dă­resc de către toți cetă­țe­nii ora­șu­lui. Iso­ri­cul Vasi­le Cana­ra­che expli­că în acest mod can­ti­ta­tea enor­mă de pie­se spar­te des­co­pe­ri­te în acest loc… Pri­mul com­plex muze­al al ora­șu­lui Man­ga­lia a fost înfi­in­țat în anul 1959, avându‑l ca direc­tor pe Vasi­le Cana­ra­che.

http://www.bvau.ro/manifestari/2009/0800/Canarache.pdf


IN MEMORIAM:

Vale­riu GEORGESCU, fost direc­tor al Muze­u­lui de Arhe­o­lo­gie „Cal­la­tis” din Man­ga­lia, în peri­oa­da 1990–2000, s‑a năs­cut la 3 ianu­a­rie 1944, în Gala­ţi. Absol­vent al Şco­lii ele­men­ta­re din Isac­cea (1957) şi al Lice­u­lui din Con­stanţa. În tim­pul stu­di­i­lor licea­le, este remar­cat de arhe­o­lo­gul prof. Adri­an Rădu­les­cu, având şan­sa de a par­ti­ci­pa la cele mai impor­tan­te des­co­pe­riri din Con­stanţa (Tomis).

valeriu cheluta georgescu

Între anii 1962–1963, este pro­fe­sor supli­ni­tor la Şcoa­la gene­ra­lă de 10 ani din Isac­cea, după care, în peri­oa­da 1965–1970, urmea­ză cur­su­ri­le Facul­tă­ţii de Isto­rie a Uni­ver­si­tă­ţii din Bucu­reşti. Este anga­jat la Muze­ul de Arhe­o­lo­gie din Con­stanţa (1970), în peri­oa­da 1970–1972, la Secţia Cal­la­tis – Man­ga­lia, din febru­a­rie 1990 fiind direc­tor al aces­tui muzeu, până în anul 2002.

Efec­tu­ea­ză săpă­turi de sal­va­re în aria necro­po­le­lor cal­la­ti­e­ne, iden­ti­fi­că ceta­tea gre­co-autoh­to­nă de la Albeşti, con­tri­bu­ie la des­co­pe­ri­rea a două bazi­lici cre­ş­ti­ne tomi­ta­ne din sec. V‑VI şi a mai mul­tor car­ti­e­re anti­ce cu monu­men­te.

fortificatia de la albesti

Se remar­că prin cer­ce­ta­rea locu­inţe­lor – bor­dei la Capi­da­va, la necro­po­la tumu­la­ră de epo­că roma­nă, săpă­turi la con­stru­cţia dru­mu­lui naţio­nal Cer­na­vo­dă — Hârşo­va, ter­me­le roma­ne de secol II-III, situ­a­te  extra­mu­ros.

capidava-sector-V

În 1976, a fost admis la doc­to­rat de aca­de­mia Emil Con­du­ra­che, cu tema ״Urba­nis­ti­ca roma­no-bizan­ti­nă în sec. IV-VI d. Hr., în aria vest-pon­ti­că˝. A susţi­nut teza în anul 1998, din acest moment fiind doc­tor în isto­rie veche şi arhe­o­lo­gie.

Ca direc­tor al Muze­u­lui de Arhe­o­lo­gie Cal­la­tis – Man­ga­lia, a con­ce­put rea­bi­li­ta­rea com­ple­tă a clă­di­rii muze­u­lui. Din 1993, clă­di­rea a repre­zen­tat un sem­nal pen­tru întrea­ga arhe­o­lo­gie dobro­gea­nă, con­si­de­ra­tă o pre­mie­ră naţio­na­lă, ca ״Mode­lul Man­ga­lia˝.

Muzeul de Arheologie Callatis

În cola­bo­ra­re cu Insti­tu­tul Român Naţio­nal de Tra­co­lo­gie, Man­ga­lia a fost inclu­să în cir­cu­i­tul naţio­nal al valo­ri­lor şti­inţi­fi­ce, prin înfi­inţa­rea Comi­si­ei Inter­na­ţio­na­le pen­tru Pro­mo­va­rea Stu­di­i­lor Indo-Euro­pe­ne şi Tra­ce. În urma aces­tor sesiuni, s‑a edi­tat ״Bule­ti­nul de Tra­co­lo­gie˝ şi s‑au per­pe­tu­at întâl­niri cu cer­ce­tă­tori din Româ­nia, Bul­ga­ria, Rusia, Ger­ma­nia, Olan­da.

În 1996 orga­ni­zea­ză cel de-al VII-lea Con­gres Inter­na­ţio­nal de Tra­co­lo­gie, cu par­ti­ci­pa­rea a pes­te 350 de spe­cia­li­şti din întrea­ga lume, lucră­ri­le fiind publi­ca­te în două volu­me.

Cola­bo­rea­ză cu Uni­ver­si­ta­tea din Pado­va (Ita­lia) pen­tru cer­ce­ta­rea situ­ri­lor arhe­o­lo­gi­ce sub­mer­se, demers care a adus la lumi­nă un bogat mate­ri­al cera­mic şi litic şi ale cărui rezul­ta­te au fost publi­ca­te în ״Arhe­o­lo­gia Viva˝ din Pado­va, între 1994–1995.

A par­ti­ci­pat la con­gre­se inter­na­ţio­na­le (Lyon), a ţinut con­fe­rinţe la Paris (Şcoa­la Nor­ma­lă şi Sor­bo­na), pre­cum şi la Pado­va.

Are pes­te 80 de arti­co­le de spe­cia­li­ta­te publi­ca­te în ţară şi în stră­i­nă­ta­te, din­tre care menţio­năm: ״Mor­min­te ele­nis­ti­ce şi roma­ne des­co­pe­ri­te în zona de nord şi nord-est a necro­po­lei Cal­la­tis˝, ״Săpă­tu­ri­le de la Capi­da­va˝, ״Şan­ti­e­rul arhe­o­lo­gic Albeşti˝, ״Un pod roman des­co­pe­rit la Tomis˝, ״Ştam­pi­le şi amfo­re anti­ce de la Cal­la­tis˝, ״Măr­tu­rii cre­ş­ti­ne la Cal­la­tis˝, ״Cer­ce­tări de teren în teri­to­ri­ul cal­la­tian˝, seria de arti­co­le şi stu­dii ״Albeşti, judeţul Con­stanţa˝, în ״Cro­ni­ca Cer­ce­tă­ri­lor Arhe­o­lo­gi­ce, (1994–2002)˝, ״Com­ple­xe d’habitat du site d’Albeşti˝ (Thra­ce and the Aegear˝, Sofia, 2004) etc.

Cu oca­zia săr­bă­to­ri­rii a 2500 de ani de la înfi­inţa­rea Colo­ni­ei Cal­la­ti­da, a publi­cat, în cola­bo­ra­re cu Sto­ica Las­cu, micro­mo­no­gra­fia ״Cal­la­tis – Man­ga­lia 2500˝, la ״Bucu­reş­tii-Noi˝, Bucu­reşti, 1995. A dece­dat la 20 decem­brie 2002, în Man­ga­lia.

Mai mult des­pre dr. în isto­rie Vale­riu Geor­ges­cu, aici:

http://www.isaccea.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=87&Itemid=203&limitstart=4


Urmează episodul 2:
ARHEOLOGIEISTORIE, Generația actuală.

Sur­se docu­men­ta­re: 

  • Mono­gra­fia „Man­ga­lia în pagi­ni­le vre­mii”, autori Aure­lia și Ale­xan­dru Lăpușan, Edi­tu­ra Dobro­gea, 2007;
  • Inter­net.

Montaj foto titlu: Pic­tu­ra “Man­ga­lia veche”, 1945, Lucia Deme­tri­a­de Bălă­ces­cu și Man­ga­lia, sen­sul gira­to­riu, foto­gra­fie actu­a­lă.


MangaliaNews.ro, 15.02.2015.


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele