EXCLUSIV: MANGALIA 20 – Un TOP al personalităților locale

0
2053

farmec.ro
carturesti.ro%20

Cu ocazia împlinirii, anul acesta, a 20 de ani de la declararea Mangaliei ca municipiu, redacția ziarului online MangaliaNews.ro lansează Topul personalităților locale „MANGALIA, TOP 20”, un serial în mai multe episoade.

Mangalia20montajfoto

„MANGALIA, TOP 20”

– Serial –
Anul acesta se împlinesc 20 DE ANI de când orașul Mangalia a fost declarat municipiu (1995 – 2015).

Cu acest prilej, redacția ziarului online www.MangaliaNews.ro lansează Topul personalităților locale „MANGALIA, TOP 20”.

Au trecut 20 de ani… Noi am ales pentru acest eveniment 20 de domenii în care s-au afirmat concitadinii noștri, de-a lungul vremii.
Iată cele 20 DOMENII propuse pentru acest proiect amplu despre Mangalia:
  • ARHEOLOGIE – ISTORIE
  • ARTE PLASTICE – PICTURĂ
  • ARTE PLASTICE – GRAFICĂ
  • ARTE PLASTICE – SCULPTURĂ
  • AVIAȚIE
  • BIOLOGIE
  • CERCETĂRI MARINE
  • CONSTRUCȚII CIVILE
  • CONSTRUCȚII DE NAVE / INGINERI NAVALI
  • EDUCAȚIE / ÎNVĂȚĂMÂNT
  • MARINA MILITARĂ
  • MEDIA, PRESA ONLINE, IT:
  • MEDICINĂ
  • MUZICĂ
  • PROIECTARE și INGINERIE NAVALĂ
  • SPORT
  • TEATRU/ACTORI/ACTRIȚE/REGIZORI
  • TRATAMENTE BALNEARE
  • AGRICULTURĂ
  • TURISM.

Pe adresa de e-mail [email protected], primim de la dumneavoastră, cititorii noștri și alte sugestii de teme/domenii, precum și nume de persoane care au contribuit sau contribuie la cunoașterea în lume a municipiului Mangalia, cu poze și scurte prezentări, pentru completarea listei pe care v-o prezentăm în serial, pentru a stabili un Clasament al notorietății personalităților din cele mai diverse domenii, ale căror nume sunt legate de Mangalia.

Să începem:
Așa cum afirmă autorii monografiei “Mangalia în paginile vremii”, Aurelia și Ștefan Lăpușan,

Mangalia este „Orașul cu cele mai multe elite”!

Mangalia-in-paginile-vremii

…Autorii monografiei evocă mai multe momente ale prezenţei la Mangalia, în perioada interbelică, a lui Nicolae Iorga, ca şi a altor personalităţi ale culturii noastre. La rândul ei, Manuela Cernat, în prefaţă, povesteşte ce se întâmpla în oraş, imediat după cel de-al doilea război mondial:

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

“Paradoxal, în plină sovietizare, departe de capitală, uitată la graniţă, Mangalia încă respira şi trăia în ritmul de dinainte de război. În prea scurtul răgaz de până la strângerea şurubului, aici se regrupase rapid şi crema artistică alungată din Balcic.

Fraţii Radu Tudoran (Nicolae Bogza) şi Geo Bogza, pictoriţele Marcela şi Florica Cordescu, romancierii Cezar Petrescu şi Iosif Igiroşianu, actorii Grigore Vasiliu Birlic şi Radu Beligan, regizorii Sică Alexandrescu şi Marietta Sadova, dizeurul Manole Stroici, epigramistul Păstorel Teodoreanu şi o puzderie de femei frumoase şi extrem de elegante dădeau strălucire ceasurilor de plimbare pe faleză.” 

…Cu alte cuvinte, departe de a fi doar un oraş de la malul mării, Mangalia este şi un capitol din istoria culturii române.

Iată, vă prezentăm în continuare, pe domenii, câteva personalități aparținătoare spiritului Mangaliei, grupate pe domenii de activitate, atât din vremurile mai vechi, cât și din zilele noastre:

  1. ARHEOLOGIE – ISTORIE:

Perioada interbelică:

Vasile PÂRVAN începe cercetările arheologice în Dobrogea, în primele decenii ale secolului XX. Prima campanie de săpături la Mangalia datează din primăvara anului 1915, când Vasile Pârvan a realizat cercetări sistematice ale ruinelor Callatidei.

Vasile ParvanÎn 1916, Vasile Pârvan aplică și primele măsuri practice de ordin muzeologic la Mangalia: “…am hotărât să se adune la primăria locală obiectele antice de preț ce se mai găseau în localitate, le-am declarat proprietatea statului și le-am dat în primire domnului primar, cu proces verbal în regulă. Am dat, în același timp, părintelui paroh al orașului caliatea de delegate permanent al nostru acolo și de custode al secției înființate”.

De altfel, Vasile Pârvan preconiza la Callatis, o “rezervație arheologică și turistică, o carte vie pentru educația generațiilor viitoare”.

Se poate spune că acesta este momentul nașterii primului muzeu istoric al Mangaliei, al cărui artizan este marele istoric Vasile Pârvan.


Vasile CANARACHE, tânăr istoric la vremea aceea, (când Vasile Pârvan începuse săpăturile la Mangalia), prefațează volumul său despre piesele de lut ars, măștile și figurinele tip Tanagra descoperite la Mangalia, cu un lung reportaj despre cele găsite în micul târg al verilor mondene.

canarache_vasileÎn spatele poștei și al vechiului sanatoriu, se descoperise un întreg cuptor de ceramică, iar cea mai importantă mărturisire a istoricului se referă la movila de peste 5 metri înălțime, cu o rază de peste o sută de metri, care era locul unde se aruncau, prin tradiție, în antichitate, oalele sparte: amfore, borcane, căni, străchini, vase ceramice de tot felul. Într-o parte a movilei se aruncau numai figurinele de lut. Devenise în timp o tradiție religioasă, păstrată cu adânc spirit gospodăresc de către toți cetățenii orașului. Isoricul Vasile Canarache explică în acest mod cantitatea enormă de piese sparte descoperite în acest loc… Primul complex muzeal al orașului Mangalia a fost înființat în anul 1959, avându-l ca director pe Vasile Canarache.

http://www.bvau.ro/manifestari/2009/0800/Canarache.pdf


IN MEMORIAM:

Valeriu GEORGESCU, fost director al Muzeului de Arheologie „Callatis” din Mangalia, în perioada 1990-2000, s-a născut la 3 ianuarie 1944, în Galaţi. Absolvent al Şcolii elementare din Isaccea (1957) şi al Liceului din Constanţa. În timpul studiilor liceale, este remarcat de arheologul prof. Adrian Rădulescu, având şansa de a participa la cele mai importante descoperiri din Constanţa (Tomis).

valeriu cheluta georgescu

Între anii 1962-1963, este profesor suplinitor la Şcoala generală de 10 ani din Isaccea, după care, în perioada 1965-1970, urmează cursurile Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Este angajat la Muzeul de Arheologie din Constanţa (1970), în perioada 1970-1972, la Secţia Callatis – Mangalia, din februarie 1990 fiind director al acestui muzeu, până în anul 2002.

Efectuează săpături de salvare în aria necropolelor callatiene, identifică cetatea greco-autohtonă de la Albeşti, contribuie la descoperirea a două bazilici creştine tomitane din sec. V-VI şi a mai multor cartiere antice cu monumente.

fortificatia de la albesti

Se remarcă prin cercetarea locuinţelor – bordei la Capidava, la necropola tumulară de epocă romană, săpături la construcţia drumului naţional Cernavodă – Hârşova, termele romane de secol II-III, situate  extramuros.

capidava-sector-V

În 1976, a fost admis la doctorat de academia Emil Condurache, cu tema ״Urbanistica romano-bizantină în sec. IV-VI d. Hr., în aria vest-pontică˝. A susţinut teza în anul 1998, din acest moment fiind doctor în istorie veche şi arheologie.

Ca director al Muzeului de Arheologie Callatis – Mangalia, a conceput reabilitarea completă a clădirii muzeului. Din 1993, clădirea a reprezentat un semnal pentru întreaga arheologie dobrogeană, considerată o premieră naţională, ca ״Modelul Mangalia˝.

Muzeul de Arheologie Callatis

În colaborare cu Institutul Român Naţional de Tracologie, Mangalia a fost inclusă în circuitul naţional al valorilor ştiinţifice, prin înfiinţarea Comisiei Internaţionale pentru Promovarea Studiilor Indo-Europene şi Trace. În urma acestor sesiuni, s-a editat ״Buletinul de Tracologie˝ şi s-au perpetuat întâlniri cu cercetători din România, Bulgaria, Rusia, Germania, Olanda.

În 1996 organizează cel de-al VII-lea Congres Internaţional de Tracologie, cu participarea a peste 350 de specialişti din întreaga lume, lucrările fiind publicate în două volume.

Colaborează cu Universitatea din Padova (Italia) pentru cercetarea siturilor arheologice submerse, demers care a adus la lumină un bogat material ceramic şi litic şi ale cărui rezultate au fost publicate în ״Arheologia Viva˝ din Padova, între 1994-1995.

A participat la congrese internaţionale (Lyon), a ţinut conferinţe la Paris (Şcoala Normală şi Sorbona), precum şi la Padova.

Are peste 80 de articole de specialitate publicate în ţară şi în străinătate, dintre care menţionăm: ״Morminte elenistice şi romane descoperite în zona de nord şi nord-est a necropolei Callatis˝, ״Săpăturile de la Capidava˝, ״Şantierul arheologic Albeşti˝, ״Un pod roman descoperit la Tomis˝, ״Ştampile şi amfore antice de la Callatis˝, ״Mărturii creştine la Callatis˝, ״Cercetări de teren în teritoriul callatian˝, seria de articole şi studii ״Albeşti, judeţul Constanţa˝, în ״Cronica Cercetărilor Arheologice, (1994-2002)˝, ״Complexe d’habitat du site d’Albeşti˝ (Thrace and the Aegear˝, Sofia, 2004) etc.

Cu ocazia sărbătoririi a 2500 de ani de la înfiinţarea Coloniei Callatida, a publicat, în colaborare cu Stoica Lascu, micromonografia ״Callatis – Mangalia 2500˝, la ״Bucureştii-Noi˝, Bucureşti, 1995. A decedat la 20 decembrie 2002, în Mangalia.

Mai mult despre dr. în istorie Valeriu Georgescu, aici:

http://www.isaccea.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=87&Itemid=203&limitstart=4


Urmează episodul 2:
ARHEOLOGIE -ISTORIE, Generația actuală.

Surse documentare: 

  • Monografia „Mangalia în paginile vremii”, autori Aurelia și Alexandru Lăpușan, Editura Dobrogea, 2007;
  • Internet.

Montaj foto titlu: Pictura “Mangalia veche”, 1945, Lucia Demetriade Bălăcescu și Mangalia, sensul giratoriu, fotografie actuală.


MangaliaNews.ro, 15.02.2015.



piese-auto-mangalia.ro

farmec.ro


Leave a Reply