Mangalia, măcinată de lupte politice şi jocuri de culise. Cum crede Cristian Radu că poate schimba lucrurile

0
198
REPLICA: Proiecte versus „intoxicări ale unor politruci frustraţi”…

cristian radu

                                      Cris­ti­an Radu

În ulti­mul dece­niu, via­ţa poli­ti­că din Man­ga­lia a fost într‑o per­ma­nen­tă efer­ves­cenţă. Scan­da­lu­ri­le sucu­len­te, sus­pen­dă­ri­le de pri­mar, demi­si­i­le şi tra­se­is­mul au făcut deli­ci­ul publi­cu­lui iubi­tor de lup­te poli­ti­ce fără mena­ja­men­te. Totu­şi, într‑o goa­nă acer­bă după pute­re, aleşii locali au negli­jat esenţa meni­rii lor în spa­ţi­ul public: inte­re­sul cetă­ţea­nu­lui sim­plu, cel care i‑a votat. Din aceas­tă cau­ză, acum trei ani, ora­şul din sudul lito­ra­lu­lui era vede­tă nega­ti­vă, atunci când dis­pu­te­le din Con­si­li­ul Local au lăsat popu­la­ţia fără căl­du­ră, în mie­zul ier­nii. Acum, când toa­tă lumea spe­ra că lucru­ri­le s‑au mai aşe­zat, iată că ulti­me­le miş­cări de pe sce­na poli­ti­că loca­lă şi orgo­li­i­le ine­ren­te afec­tea­ză din nou evo­lu­ţia Man­ga­li­ei.

Spitalul, şcolile şi blocurile cu sobe, racordate la reţeaua de gaze

Într-un inter­viu acor­dat coti­dia­nu­lui „Repli­ca” de Con­stanţa, pri­ma­rul Radu Cris­ti­an susţi­ne că, în ciu­da scan­da­lu­ri­lor şi opo­zi­ţi­ei unor con­si­li­eri, reu­şeş­te, încet încet, să dea o nouă faţă ora­şu­lui pe care îl gos­po­dă­reş­te. Edi­lul ne‑a pre­zen­tat câte­va din­tre pro­iec­te­le de moder­ni­za­re pe care le‑a dema­rat în aceas­tă toam­nă.

Repor­ter: Vine iar­na, dom­nu­le pri­mar. Vor mai avea locu­i­to­rii Man­ga­li­ei pro­ble­me cu căl­du­ra? Cât cos­tă giga­ca­lo­ria?

Cris­ti­an Radu: Toa­tă lumea ştie că în 2012, când am pre­lu­at man­da­tul de pri­mar, Man­ga­lia se încă­l­zea cu un com­bus­ti­bil scump şi polu­ant. Pri­mul meu dezi­de­rat, ca pri­mar, a fost să racor­dez ora­şul la reţea­ua de gaze natu­ra­le şi să redu­cem preţul giga­ca­lo­ri­ei. Într-un sin­gur an, am rezol­vat ambe­le pro­ble­me. Acum giga­ca­lo­ria este 200 de lei, aproa­pe jumă­ta­te din preţul de acum trei ani, iar neca­zu­ri­le cu încă­l­zi­rea sunt deja isto­rie.

Rep.: Ce vă faceţi cu cei nera­cor­da­ţi la sis­te­mul cen­tra­li­zat de ter­mo­fi­ca­re? Oame­nii se simt dis­cri­mi­na­ţi, pe bună drep­ta­te.

C.R.: Într-ade­văr, locu­i­to­rii de la case şi cei de la blo­curi cu sobe nu au bene­fi­ci­at, până acum, de niciun spri­jin din par­tea Pri­mă­ri­ei pen­tru încă­l­zi­rea pe tim­pul ier­nii. De ace­ea am ini­ţi­at, recent, un pro­iect prin care muni­ci­pa­li­ta­tea supor­tă racor­da­rea blo­cu­ri­lor cu sobe la reţea­ua de gaze, iar pro­pri­e­ta­ri­lor de la case li se va decon­ta taxa de branşa­ment. În pre­zent, lucrăm intens la blo­cu­ri­le cu sobe, unde se va monta con­duc­ta de gaz pe casa scă­rii până la ulti­mul etaj, iar pro­pri­e­ta­rii plă­tesc doar insta­la­ţia inte­ri­oa­ră.

Rep.: Câte fami­lii vor fi aju­ta­te în acest fel?

C.R..: În Man­ga­lia, exis­tă apro­xi­ma­tiv 840 de apar­ta­men­te situ­a­te în blo­curi care, din con­stru­cţie, au fost pre­vă­zu­te cu sobe, nefi­ind racor­da­te la sis­te­mul cen­tra­li­zat de ter­mo­fi­ca­re. La cele mai mul­te adu­cem reţea­ua de gaze, dar la câte­va din­tre aces­te imo­bi­le, unde con­duc­ta de ter­mo­fi­ca­re tre­ce prin sub­sol, vom face racor­dul la sis­te­mul cen­tra­li­zat. Am vor­bit cu loca­ta­rii şi toa­tă lumea apre­cia­ză acest pro­iect.

Rep.: Dar insti­tu­ţi­i­le publi­ce din oraş cu ce se încă­l­zesc la iar­nă — şco­li­le, spi­ta­lul?

C.R..: La spi­tal se folo­sesc deja gaze­le natu­ra­le, iar cos­tu­ri­le cu încă­l­zi­rea s‑au redus con­si­de­ra­bil. La şcoli, încep lucră­ri­le în cel mai scurt timp şi spe­răm ca până la vacanţa de iar­nă să fie racor­da­te la reţea. Pro­fit de oca­zie să cer scu­ze încă o dată locu­i­to­ri­lor ora­şu­lui pen­tru discon­for­tul cre­at pe dura­ta lucră­ri­lor. Se spar­ge asfal­tul, se sapă pes­te tot, dar îi asi­gur pe oameni că totul se va refa­ce şi cel mai impor­tant este că avem reţea­ua de gaze natu­ra­le în oraş şi am scă­pat de acel com­bus­ti­bil scump şi polu­ant. Gazul, în Man­ga­lia, putea fi adus cu mulţi ani în urmă, însă cine a con­dus Pri­mă­ria acum 10–12 ani şi‑a văzut inte­re­sul per­so­nal în loc să slu­jeas­că inte­re­su­lui public.

Situ­a­ţia din Con­si­li­ul Local a dege­ne­rat din cau­za „mane­vre­lor per­so­na­le”

Rep.: Dar de ce vă plân­geţi de con­si­li­leri? Fără votul lor nu aţi fi putut face atâ­tea pro­iec­te.

C.R..: Eu nu mă plâng de nimeni. Cu mem­brii Con­si­li­u­lui Local am cola­bo­rat foar­te bine până acum pen­tru pro­iec­te­le ora­şu­lui şi le mulţu­mesc. Ne-au aju­tat enorm şi par­la­men­ta­rii de zonă. Dom­nul sena­tor Nico­lae Moga ne‑a spri­ji­nit foar­te mult în pri­vinţa reţe­lei de gaze, iar dom­nul depu­tat Vic­tor Manea, în pri­vinţa atra­ge­rii fon­du­ri­lor euro­pe­ne. Din păca­te, lucru­ri­le au dege­ne­rat în ulti­ma peri­oa­dă, oda­tă cu ace­le tre­ceri de la un par­tid la altul. Unii au înţe­les că inte­re­sul cetă­ţea­nu­lui este sfânt, dar alţii au pus pe pri­mul plan mane­vre­le per­so­na­le şi au uitat pen­tru ce au fost tri­mi­şi de oameni în legi­sla­ti­vul local. Pro­ba­bil aşa înţe­leg ei să facă poli­ti­că, dar sigur vor fi san­cţio­na­ţi la vot.

Rep.: Dar dvs. nu faceţi poli­ti­că dom­nu­le pri­mar? Când vă veţi înscrie într-un par­tid şi care va fi ace­la?

C.R.: Nu am făcut poli­ti­că nici­o­da­tă. Cu atât mai mult nu voi face poli­ti­că la Pri­mă­rie. Deo­cam­da­tă sunt pri­mar inde­pen­dent şi sper să intru în ale­geri cu ace­la­şi sta­tut. Dacă însă voi con­si­de­ra că este momen­tul să mă înscriu, voi ale­ge par­ti­dul care va aju­ta cel mai mult ora­şul nos­tru. Oame­nii au nevo­ie de un bun pri­mar, de un gos­po­dar, nu de un poli­ti­cian.

Intoxicare ieftină a unor politruci frustraţi”

Rep.: Şi cum demon­stra­ţi dvs. că sun­teţi un bun gos­po­dar? Man­ga­lia este depar­te de a avea aspec­tul unui oraş euro­pean, aşa cum aţi spus în cam­pa­nie.

C.R.: Este ade­vă­rat şi toc­mai de ace­ea, în aceas­tă peri­oa­dă, ne pre­o­cu­pă foar­te mul­te aspec­tul ora­şu­lui. Mă refer la străzi, tro­tu­a­re, spa­ţii verzi şi câi­nii fără stă­pân. Încă din pri­mă­va­ră, am înce­put rea­me­na­ja­rea spa­ţi­i­lor verzi pe Şosea­ua Con­stanţei şi în car­ti­e­rul de vest. La înce­put, oame­nii au fost reti­cenţi, însă acum le pla­ce rezul­ta­tul final, aco­lo unde am ter­mi­nat lucră­ri­le. Am scos bos­cheţii ine­ste­tici, deve­ni­ţi ade­vă­ra­te foca­re de infe­cţie. Am cură­ţat tere­nul, l‑am tra­tat împo­tri­va buru­ie­ni­lor şi apoi am plan­tat gazon. De ase­me­nea, am insta­lat un sis­tem de hidranţi pen­tru întreţi­ne­rea spa­ţi­i­lor verzi. Acum se vede fru­mos şi este mult mai aeri­sit.

Rep.: În ce zone ale ora­şu­lui se mai lucrea­ză? Oame­nii sunt nemulţu­mi­ţi că le tăi­a­ţi copa­cii.

C.R.: Ches­tiu­nea cu copa­cii este o into­xi­ca­re iefti­nă a unor poli­truci frus­tra­ţi. Au fost tăi­a­ţi doar pomii usca­ţi şi cei ale căror rădă­cini au spart con­duc­te­le de cana­li­za­re. Ori­cum, nu s‑a făcut nimic fără acor­dul scris al loca­ta­ri­lor. În plus, din pri­mă­va­ră vom dema­ra o cam­pa­nie de plan­tări de flori şi copaci pe dome­ni­ul public, dar în baza unui pro­iect al spe­cia­li­ş­ti­lor în dome­niu, nu după ure­che. În pri­vinţa spa­ţi­i­lor verzi, se lucrea­ză în zona sen­su­lui gira­to­riu, Casei Tine­re­tu­lui şi pe mai mul­te străzi, prin­tre care Mun­ci­to­ru­lui şi T.S. Săvea­nu. Vom con­ti­nua pe Şosea­ua Con­stanţei şi vom dema­ra pe Negru Vodă. Pes­te tot vom plan­ta gazon, iar într‑o eta­pă ulte­ri­oa­ră vom veni cu flori şi diver­se tipuri de vege­ta­ţie care se pre­tea­ză la cli­ma din ora­şul nos­tru.

Citiți con­ti­nu­a­rea în replicaonline.ro, Vineri, 24 oct.2014.

Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply